130,724 matches
-
ale armatei siriene, care s-au retras, în cadrul fazei a doua a așa numitei Operațiuni „Dekel” (19 iulie 1948). La 20 mai populația civilă a satului fusese evacuată din ordinul forțelor arabe neregulate. După Benny Morris, acestea se temeau că satul se va preda evreilor. La 7 iunie satul suferise o primă incursiune a unei grupe de soldați din brigada Golani. În primii ani de administrație israeliană, militară până în anul 1966, localitatea, care rămăsese în urma exodului din 1948 cu numai circa
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
fazei a doua a așa numitei Operațiuni „Dekel” (19 iulie 1948). La 20 mai populația civilă a satului fusese evacuată din ordinul forțelor arabe neregulate. După Benny Morris, acestea se temeau că satul se va preda evreilor. La 7 iunie satul suferise o primă incursiune a unei grupe de soldați din brigada Golani. În primii ani de administrație israeliană, militară până în anul 1966, localitatea, care rămăsese în urma exodului din 1948 cu numai circa 300 locuitori, și-a sporit numărul locuitorilor printre
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
din brigada Golani. În primii ani de administrație israeliană, militară până în anul 1966, localitatea, care rămăsese în urma exodului din 1948 cu numai circa 300 locuitori, și-a sporit numărul locuitorilor printre altele, datorită unui influx de circa 1500 refugiați din sate arabe din vecinătate distruse în timpul ostilităților, ca Al-Birwa,Al-Damun, Ruwais, Shaab, Hadatha, Mi'ar, etc. Procente însemnate din suprafața arabilă a satului au fost confiscate de autoritățile israeliene, care le-au realocat unor așezări cooperatiste și unor așezări urbane evreiești
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
circa 300 locuitori, și-a sporit numărul locuitorilor printre altele, datorită unui influx de circa 1500 refugiați din sate arabe din vecinătate distruse în timpul ostilităților, ca Al-Birwa,Al-Damun, Ruwais, Shaab, Hadatha, Mi'ar, etc. Procente însemnate din suprafața arabilă a satului au fost confiscate de autoritățile israeliene, care le-au realocat unor așezări cooperatiste și unor așezări urbane evreiești (ca de pildă Mitzpe Aviv). În 1956 Tamra a obținut statutul de consiliu local (comună), iar în 1996 a fost declarată oraș
Tamra () [Corola-website/Science/337042_a_338371]
-
21 august 2008 la TV Tokyo și s-a încheiat la data de 11 decembrie 2008. Episoadele din sezonul patru al seriei anime sunt despre revenirea organizației criminale Akatsuki care caută bestile cu cozi și întâlnirea lor cu ninja din Satul Frunzei.
Lista episoadelor din Naruto: Shippuden (sezonul 4) () [Corola-website/Science/337058_a_338387]
-
Pământul aici este fertil și în cea mai mare parte arabil, bucurându-se de o cantitate mare de precipitații. În zilele noastre în există două localități:kibuțul Netiv Ha-Lamed Hey și moșavul Neve Mikhael.În dealurile din jur se găsesc satele Aderet, Aviezer și Zekharia care aparțin consiliului regional Matè Yehuda. Din vechime au trecut prin aceasta vale drumuri însemnate. Datorită lor și pământului rodnic s-au dezvoltat aici în antichitate localități importante precum Azeka și Adulam. Valea a avut dintotdeauna
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
vremea invaziei Iudeei și a Ierusalimului de către regele Nabucodonosor al II-lea al Babilonului. În epoca celui de-al Doilea Templu în estul văii s-a ridicat o fortăreață În era romană se știe de existența în regiune a unui sat numit Beit Latafa, care se afla la începutul drumului construit de romani între Ierusalim la nord și Beit Guvrin (Eleutheropolis) în sud. Beit Latafa servea drept centru administrativ și de haltă pentru pelerinii care se îndreptau spre Ierusalim sau Hebron
Valea Ela () [Corola-website/Science/337054_a_338383]
-
data de 14 august 2008. Episoadele din sezonul trei al seriei anime Naruto: Shippuden sunt despre grupul Echipei Kakashi care îndeplinesc o misiune despre călugărul lui Sora, care este legat de trecutul lui Asuma Sarutobi care are ca scop distrugerea Satului Frunzei.
Lista episoadelor din Naruto: Shippuden (sezonul 3) () [Corola-website/Science/337057_a_338386]
-
județul Buzău - d. 3 iulie 2015, București) a fost o prozatoare, poetă și critic literar român. S-a născut în familia preotului Ion Ionescu și a soției sale, Mariana (n. Ștefănescu), în comuna buzoiană Amaru. A urmat studii elementare în satul natal (1954-1958) și la Ploiești (1958-1960), Liceul „I.L. Caragiale” din Ploiești (1960-1965) și apoi la Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1965-1970). A beneficiat de o bursă de specializare la Paris (1974), iar în anul 1981
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
demarat în anul 1939, au fost întrerupte în 1945 și reluate în 1979, calea ferată fiind inaugurată în 1988. În anul 1997, în urma unor alunecări de teren, acest tronson a fost închis. În anul 1873 baronul Boroș Beniamin, proprietar al satului Gurahonț și inginer de profesie, realizează proiectul căii ferate. Acesta este publicat în anul următor și ulterior este aprobat de guvernul maghiar pe 24 mai 1875. Pentru construcția tronsonului Arad - Sântana - Pâncota - Ineu a fost înființată societatea AKV (Arad - Körösvolgy
Calea ferată Sântana-Brad () [Corola-website/Science/337073_a_338402]
-
octombrie, ora locală 7:40:17. În ciuda intensități mari a cutremurului, nu au fost raportate cazuri de deces, dar zeci de persoane au fost rănite. Știrile imediate și rapoartele mass-media au arătat că s-au produse pagube la unele construcții. Satul Arquata del Tronto a fost distrus, precum și Bazilica Sfântul Benedict din Norcia. Cutremurul a fost resimțit puternic și la Roma, unde au fost închise temporar liniile de metrou pentru a permite oficialilor verificarea daunelor, dar și în țările vecine, Austria
Cutremurele din centrul Italiei, octombrie 2016 () [Corola-website/Science/337083_a_338412]
-
Traducătoare, poetă, membră a Uniunii Scriitorilor din decembrie 2012 Născută la 27 noiembrie 1952, în satul Cubleșul Someșan, comuna Panticeu, județul Cluj; Numele de familie la naștere, Pop. Studii: Școala elementară-opt clase, 1959-1967 în Cubleșul Someșan, medii, între 1967 și 1971 la Liceul «George Coșbuc» (secția umanistă) Cluj-Napoca; universitare, 1971-1975 la Facultatea de filologie, secția franceză-română
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
de arbore care împodobește de secole localitatea. Spitalul de geriatrie și gerontologie din Hoboken poartă numele „Hoge Beuken”. În folclorul popular local există și o altă versiune a denumirii „Hoboken”. Un primar de pe vremuri avea nevoie de un nume pentru satul său, dar nu-i venea nicio idee. Până când, stând la masă, fetei sale i-a căzut pe jos sandviciul și ea a strigat: "Ho, boke!" (în dialectul local: „Stai, sandviciule!”). O poveste asemănătoare spune că unui băiețel i-a căzut
Hoboken (district în Antwerpen) () [Corola-website/Science/337117_a_338446]
-
atestare a localității, datând din 1135, se referă la parohia Hoboken: "capellam de hobuechen qua libam". La acea vreme, Hoboken era încă un mic cătun al așezării Wilrijk din marele Ducat de Brabant. De atunci, Hoboken a evoluat de la un sat minor la sud de Antwerpen într-o suburbie industrializată a acestuia, în care doar numele unor străzi și aspectul câtorva curți interioare mai amintesc de trecut. Un punct de cotitură în istoria districtului Hoboken a fost înființarea, în 1873, a
Hoboken (district în Antwerpen) () [Corola-website/Science/337117_a_338446]
-
2007 în Japonia. Un demon, ce aproape a distrus odată lumea, este reînviat de cineva. Pentru a împiedica lumea să fie distrusă, demonul trebuie să fie sigilat, iar singurul care o poate face este o fată pe nume Shion din Satul Demonilor, care are două puteri: unul este de etanșare a demonilor, iar celălalt este de a prezice moartea oamenilor. De data aceasta, misiunea lui Naruto Uzumaki este de a o proteja pe Shion, iar ea îi prezice moartea lui. Singura
Naruto: Shippuden Filmul () [Corola-website/Science/337124_a_338453]
-
() este un istoric literar român, care s-a remarcat prin cercetarea intensivă și editarea operelor literare ale lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și I.L. Caragiale. S-a născut în familia agricultorilor Voicu Ilin și al Mariei (n. Voicu) din satul oltenesc Fărcașele. A urmat studii primare la școala din Fărcașele (1941-1945), Gimnaziul Unic Comercial din Caracal (1945-1948), Școala Medie Tehnică de Comerț „Gheorghe Chițu” din Craiova (1948-1952) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1952-1957). A beneficiat de o
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
fost un filolog clasicist, traducător și poet român. S-a stabilit din anul 1943 în Portugalia, unde a fost numit lector de limba română la Universitatea din Lisabona, continuând să predea acolo până la sfârșitul vieții. S-a născut într-un sat oltenesc în familia agricultorului Gheorghe Buescu și a soției sale, Elena (n. Constantinescu). A urmat școala primară la Coțofenii din Față (1918-1922), Liceul „Carol I” din Craiova (1922-1929), obținând cea mai mare medie din România la examenul de bacalaureat, apoi
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
al lui Dumitru) (n. c.1740, Stoenești-Vâlcea, sau, după alte surse, 1759, probabil la Pietrari-Vâlcea - d. 1820, Craiova) a fost un călugăr, caligraf și cronicar din Țara Românească. S-a născut într-o familie de origine modestă pe la 1740 în satul vâlcean Stoenești sau, după alte surse, în 1759 în satul vâlcean Pietrari. Părinții săi se numeau Alexie și Aspazia; mama sa se va călugări ulterior sub numele Anastasia. A purtat probabil numele de mirean Dumitru. A urmat o școală din
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
surse, 1759, probabil la Pietrari-Vâlcea - d. 1820, Craiova) a fost un călugăr, caligraf și cronicar din Țara Românească. S-a născut într-o familie de origine modestă pe la 1740 în satul vâlcean Stoenești sau, după alte surse, în 1759 în satul vâlcean Pietrari. Părinții săi se numeau Alexie și Aspazia; mama sa se va călugări ulterior sub numele Anastasia. A purtat probabil numele de mirean Dumitru. A urmat o școală din sat sau una mănăstirească (probabil la școala Schitului Pietrari). S-
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
vâlcean Stoenești sau, după alte surse, în 1759 în satul vâlcean Pietrari. Părinții săi se numeau Alexie și Aspazia; mama sa se va călugări ulterior sub numele Anastasia. A purtat probabil numele de mirean Dumitru. A urmat o școală din sat sau una mănăstirească (probabil la școala Schitului Pietrari). S-a căsătorit și a fost hirotonit preot de mir în Episcopia Râmnicului, dar a rămas văduv de timpuriu. Se afla în 1766 la Mănăstirea Horezu, unde venise să se călugărească la
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
literar Dumitru Murărașu le consideră „greoaie”. Printre condicile și pomelnicile scrise de el sunt de menționat: pomelnicul mănăstirii Dobrușa (1777), condica Episcopiei Râmnicului (3 vol., 1786), condica mănăstirii Strehaia (1791), pomelnicul mănăstirii Titireciul din Ocnele Mari (1799), pomelnicul bisericii din satul Urșani (1804), pomelnicul bisericii din satul Simnicu de Jos (1814), hrisovul moșiei Rutești-Vâlcea (1815), pomelnicul mănăstirii Țânțăreni-Dolj (1816), condica vel paharnicului Constantin Almăjanu (1819). Alte manuscrise conțin condica mănăstirii Arnota (2 vol.), pomelnicul bisericii din Proeni-Vâlcea, condicile mănăstirilor Tismana (2
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
Printre condicile și pomelnicile scrise de el sunt de menționat: pomelnicul mănăstirii Dobrușa (1777), condica Episcopiei Râmnicului (3 vol., 1786), condica mănăstirii Strehaia (1791), pomelnicul mănăstirii Titireciul din Ocnele Mari (1799), pomelnicul bisericii din satul Urșani (1804), pomelnicul bisericii din satul Simnicu de Jos (1814), hrisovul moșiei Rutești-Vâlcea (1815), pomelnicul mănăstirii Țânțăreni-Dolj (1816), condica vel paharnicului Constantin Almăjanu (1819). Alte manuscrise conțin condica mănăstirii Arnota (2 vol.), pomelnicul bisericii din Proeni-Vâlcea, condicile mănăstirilor Tismana (2 vol.), Obedeanu, Jitianu, Dintr-un Lemn
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
(n. 15 mai 1931, Hărpășești, com. Popești, jud. Iași - d. 7 august 2013, Iași) a fost un folclorist, estetician și etnolog român. S-a născut în satul ieșean Hărpășești în familia agricultorilor Gheorghe și Maria Ursache. A urmat școala primară în satul Hărpășești (1938-1943), Liceul Național din Iași (1945-1951) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1952-1956). A lucrat ca bibliotecar la Biblioteca
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
15 mai 1931, Hărpășești, com. Popești, jud. Iași - d. 7 august 2013, Iași) a fost un folclorist, estetician și etnolog român. S-a născut în satul ieșean Hărpășești în familia agricultorilor Gheorghe și Maria Ursache. A urmat școala primară în satul Hărpășești (1938-1943), Liceul Național din Iași (1945-1951) și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1952-1956). A lucrat ca bibliotecar la Biblioteca județeană „Gh. Asachi” din Iași (1956-1958), apoi ca preparator (1958-1960), asistent (1960-1969), lector (1969-1977), conferențiar
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
(n. 4 aprilie 1901, Mihalț - d. 11 mai 1958, Cluj) a fost un istoric și critic literar român. S-a născut în satul transilvănean Mihalț, în familia agricultorilor Victor și Floarea Breazu (n. Cernău). A urmat școala primară în satul natal, apoi studiile secundare la Blaj (1913-1919), finalizate la Orăștie, unde își dă și bacalaureatul (1920), și ulterior Facultatea de Litere și Filosofie
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]