13,356 matches
-
pupăza, grangurul, privighetoarea, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul, în câmpuri potârnichea, foarte rar, eretele alb. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de bufniță. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, vrabia, rândunica, graurul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: barza, pescăruș, rațele sălbatice. Dintre amfibieni în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele Răutului s-au identificat speciile de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
activează 45 de medici și 255 asistente medicale. În domeniul veterinar activează Serviciul veterinar de stat care dispune de trei secții: Bacteriologie, Serologie și Chimică. Aceste secții se ocup de probleme legate de analiza probelor preluate de l animale, bazine acvatice, verificarea concentratelor cu care se hrănesc animalele, examinarea și stabilirea cauzei decesului la animale, depistarea infecțiilor. La Serviciul veterinar sunt angajați 40 de specialiști. De asemenea, tot în sistem lucrează Serviciul sanitar veterinar care asigură securitatea alimentară. Această instituție examinează
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
vânzările cu amănuntul și acumulează 6% din investițiile în capital fix. Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Dificultățile municipiului de ordin economic sunt: necesitatea surselor investiționale pentru reconstrucția anumitor întreprinderi principale și infrastructurii orașului, deficitul de resurse acvatice. Pe parcursul anilor 2004-2008 municipiul Bălți a beneficiat de un flux continuu de investiții, atât ca volum de credite din partea companiilor afiliate, cât și ca aporturi în capitalul social. Însă din cauza crizei, în 2009 suma investițiilor a fost de 466,4
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
28 ha. Rețeaua de drumuri publice are o lungime de 265 km, inclusiv 100 km - drumuri naționale. Pe teritoriul raionului curg doi afluenți ai râului Nistru - Botna și Ișnovăț. De asemenea sunt atestate mai bine de o sută de bazine acvatice, în jumătate dintre acestea fiind crescut pește. Ca și restul Republicii Moldova, raionul este situat într-un climat temperat-continental cu veri călduroase și lungi, cu temperatura medie a lunii iulie de +22 °C și ierni blânde, cu temperaturi medie în ianuarie
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
familia, deschide o băcănie care îi aduce un venit modest. Între timp, tatăl său pune pe picioare o companie în St. Petersburg, Rusia. El furniza echipament militar armatei rusești și îi convinge pe generalii ruși de utilitatea plasării unor mine acvatice pentru a împiedica accesul navelor britanice. Minele construite de Immanuel Nobel au ținut la distanță flota britanică în timpul războiului Crimeei (1853-1856). În 1842 Immanuel își poate permite să-și aducă familia în St. Petersburg. Aici, fiilor săi li se predă
Alfred Nobel () [Corola-website/Science/297507_a_298836]
-
obținându-se rezultate impresionante materializate prin reduceri ale necesarului insulinic sau limitări ale excursiilor glicemice postprandiale. De asemenea, s-a demonstrat că femeile însărcinate, diagnosticate cu DZG pot practica exerciții fizice în condiții de imponderabilitate (înot, gimnastică aerobică în mediu acvatic), acest tip de exerciții fiind mai bine tolerate în special de către femeile sedentare sau cu o rezistență fizică mai redusă. În 2003, Artal și col realizează un studiu de caz "Exercițiul fizic în sarcină" pe 96 de subiecți, având ca
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
destinație agricolă ocupă 5.980 ha sau 59,6%. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 257,5 ha dintre care cea mai mare parte o ocupă plantațiile forestiere de producție 120,4 ha sau circa 47% din total. Fondul acvatic cu o suprafață de 54 ha este format de râul Botna, o mulțime de râulețe mici și 10 iazuri cu o suprafață de 21 ha. Prima atestare documentară a localității Căușeni datează din anul 1470. În sec. XVI această localitate
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
existența suprafeței mari de apă. La nivelul său, a fost declarată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate"), o arie protejată cu statut de rezervație acvatică, de 150 de hectare. Arealul se află pe malul drept al acumulării, în zona Izvorul Alb Fauna apelor lacului cuprinde specii precum: babușcă, clean, lostriță, moioagă, mreană, oblete, păstrăv (indigen, de lac și curcubeu), porcușor, plătică, scobar. Există pe malul
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
microelectronica. Mină ce exploatează aceste zăcăminte este operată de ȘA Mezon. Rezervele de ape subterane ale Chișinăului permit aprovizionarea parțială a municipiului cu apă potabilă. Din cantitatea totală de apă folosită pentru aprovizionare, 20% provine din apele subterane. În straturile acvatice sarmatice sunt și ape minerale. Acestea sunt utilizate pentru tratarea maladiilor gastro-intestinale. Teritoriul municipiului și al periferiilor lui este împărțit în două zone: "de vest" și "de sud", care țin de zonă Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Monet, îi deschide un alt univers fabulos, cel al grădinii de la Giverny, acolo unde în ultimii douăzeci și cinci de ani ai vieții sale Claude Monet a contemplat și a pictat grădină, dar mai ales lacul cu nuferi, un fel de grădină acvatică reprezentind o sinteză între devenire și existența de zi cu zi. O asemenea priveliște dă sentimentul eternității și al infinitului, antrenează privirea într-un soi de magie, a cărei identitate devine aproape perceptibila. Maria Magdalena Crișan
Teodora Stendl () [Corola-website/Science/317221_a_318550]
-
accidentat, se produce uneori o cădere de apă, care poartă denumirea de cascadă. Prin opoziție, apă stătătoare sau apă stagnantă se numește acea apă imobilă, care se adună în depresiuni, respectiv în lacuri, în bălți, mlaștini sau în alte formațiuni acvatice.
Apă curgătoare () [Corola-website/Science/317274_a_318603]
-
noului muzeu, academicianul Mihai Băcescu declara: "„Muzeul este o încununare a activității mele de oceanolog. L-am înzestrat cu sute de animale, pe care le-am adus din cele trei oceane. Am vrut astfel să refac vechea colecție de animale acvatice din vremea care mă leagă de profesorul Ciurea. El este conceput ca un muzeu fără pereche în lume, al apelor. Dar pentru a nu întârzia bucuria de a dărui oamenilor un obiectiv deosebit, i-am spus muzeu de științe naturale
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
cuvenită, se află într-un muzeu al apelor.”" La 28 martie 1993, numele muzeului se schimbă în Muzeul Apelor „Mihai Băcescu”, titulatură pe care o poartă și în prezent în memoria fondatorului său, care și-a închinat viața cercetării mediului acvatic și a dat culturii fălticenene dimensiuni valorice perene. În anul 2002, Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” a deținut recordul de vizitatori în rândul unităților muzeale din municipiul Fălticeni, cu 24.682 de persoane. În 2009 s-au terminat lucrările de reabilitare
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
Ei au dispărut în perioada Permian-Triasică cu 251 de mln de ani în urmă, fosilele lor au o distribuție mondială. După segmentația corpului și dezvoltarea membrelor, gigantostraceele reprezintă cele mai vechi chelicerate. Corpul lor era foarte aplatisat. Gigantostraceele erau animale acvatice cu prosoma fuzionată și opistosoma din 12 segmente. Opistosoma conține 7 segmente preabdominale și 5 postabdominale. Pe preabdomen sunt - operculele genitale (pe primul segment) și 4 membre cu lamele branhiale. Dorsal, pe cefalotorace, erau așezați ochii simpli mediani și ochii
Eurypterida () [Corola-website/Science/318107_a_319436]
-
a acestui proces, va crește suprafața zonelor inundabile, va începe să crească cantitatea de icre depuse și se va îmbunătăți calitatea apei din lac. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Catlabuga dispune de o bogată vegetație acvatică. La suprafață este acoperit cu stuf, trestie, papură de baltă și nuferi, iar la adâncime sunt alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
apei din lac. Aflat în lunca Dunării, în apropiere de Delta Dunării, limanul Catlabuga dispune de o bogată vegetație acvatică. La suprafață este acoperit cu stuf, trestie, papură de baltă și nuferi, iar la adâncime sunt alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. Principalele specii de pești care populează apele limanului sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
nisipoase. În nord se varsă în liman râul Cahul. Temperatura apei atinge vara un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt plătica, somnul, șalăul, știuca și alte specii de pești din specia Cyprinidelor (crapul argintiu, crapul amur etc.). Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
baraj. Apele provin în principal din schimburile cu Dunărea. Temperatura apei atinge vara un maxim de 26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești, în special crapi comuni și crapi amur. Limanul Ialpug (în ; pe hărțile anterioare anului 1812 apare și ca „Răsuna”, Ialpug fiind numele tătăresc) este un liman fluviatil dintre raioanele Bolgrad
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Bărtița (care se varsă în dreptul localității Barta). Temperatura apei atinge vara un maxim de 24-25°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc aproximativ 40 de specii de pește. Pe lângă pește, viețuiesc mai mult de 10 specii de șerpi, raci, broaște, scoici șifonate și așifonate (mai mult de 8 specii), câteva
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Republicii Moldovei, iar apele reziduale au deseori o stare de tratare nesatisfăcătoare, nivelul de poluare a depășit de multe ori limitele admise. În anul 1985 poluarea lacului a dus la moartea unui mare număr de pești, precum și a multor păsări acvatice. În ultimii ani, ca urmare a scăderii nivelului de utilizare a îngrășămintelor minerale și a pesticidelor în agricultura din Republica Moldova și Ucraina, situația lacului s-a îmbunătățit în mod semnificativ. Limanul Cugurlui (sau Covurlui, în ) este un liman fluviatil dintre
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
stabilind astfel legătura între Ialpug și Dunăre. Temperatura apei atinge vara un maxim de 28-30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. În tufișurile de pe malurile limanului își fac cuiburi păsările migratoare. În mlaștinile de pe malul de sud-est al limanului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. În apele sale viețuiesc mai multe specii de pește cum sunt
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
alungită. Malurile de nord și de vest sunt înalte, uneori abrupte, pe când cele de est și sud sunt joase și mlăștinoase. Temperatura apei atinge în timpul verii maxime de 25-26 °C, iar în timpul iernii lacul îngheață la suprafață. Lacul are vegetație acvatică la suprafață, iar pe malurile sudice cuiburi păsările de apă și poposesc păsările migratoare. Printre speciile de pești care viețuiesc în lac sunt bibanul, crapul și știuca. Apele lacului sunt folosite pentru irigații. Limanul Catlabuga (în limba noastră ; în "Catlabuh
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
care se varsă în dreptul localității Hasan Aspaga). Temperatura apei atinge vara un maxim de 24-26°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață în special cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. De asemenea, aici se află și specii rare de plante cum ar fi castanele de baltă (Trapa natans). Pe malurile lacului își fac cuiburi păsările migratoare. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, cleanul, crapul, plătica, roșioara, somnul și
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Vechi) și Aliaga. Temperatura apei atinge vara un maxim de 27°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Limanul este acoperit la suprafață în special în partea de sud cu stuf și nuferi, iar în adâncime are alge și alte plante acvatice. Pe malurile sale cuibăresc păsările. În apele sale viețuiesc pești cum sunt bibanul, carasul, crapul argintiu, crapul amur, plătica, somnul și știuca. Apele limanului sunt folosite pentru irigații. Limanul Sasîk (sau Conduc, în , în , care apare uneori pe hărțile mai
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
este un ordin taxonomic de păsări acvatice, care trăiesc pe mările și oceanele din regiunile calde tropicale. Ordinul cuprinde familia Phaethontidae cu trei specii. Păsările din această grupă taxonomică sunt zvelte, au cea mai mare parte a penajului de culoare albă, numai capul, aripile și coada fiind
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]