17,219 matches
-
complementul circumstanțial de mod se face ținând cont de sensul lexical al verbelor la gerunziu și al verbelor însoțite. Dacă e vorba d gerunzii ale unor verbe care pot caracteriza acțiunea verbului însoțit, ele sunt complemente circumstanțiale de mod: vine alergând, dacă gerunziul nu poate caracteriza verbul însoțit, ci arată doar o acțiune săvârșită simultan, el este element predicativ suplimentar: vine plângând. * Prin referirea la un nume, elementul predicativ suplimentar pare apropiat de atribut; asemănarea cu atributul se explică însă de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sau obiectului direct legată de acțiunea predicatului: A venit ca responsabil. L-am trimis ca responsabil. e) un gerunziu, care determină un substantiv sau substitut al său obiect direct în propoziție: Precum călătorul, la slaba lumină ce-o vede lucind, aleargă. „Un aspect morfologic caracteristic al atributul predicativ constă în faptul că el nu se articulează niciodată,” spre deosebire de atributul propriu-zis, care nu poate determina pronumele personal și demonstrativ decât ca apoziție articulată: El, fericitul, a văzut și s-a bucurat. Pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de secție. Când gerunziul atributiv care determină un regent în acuzativ obiect direct este urmat de compliniri, el își pierde accentul predicativ, deoarece complinirile îi atenuează valoarea adverbial și-i accentuează pe cea atributivă: Venea din ochi lăcrimând pe câmpi alergând. În analiza școlară, gerunziul nu trebuie analizat decât sau ca circumstanțial, când are topică adverbială, sau ca atribut simplu (fie că determină imediat numele subiect, fie numele (pronumele) obiect direct, ca atribut predicativ). De exemplu: Ca circumstanțial (de mod): Vedeam
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
folosească acela de atributivă predicativă”. III.7 Circumstanțialul de mod acordat Intervenind în discuția privitoare la partea de propoziție la care ne referim aici, St. Házy se referă numai la determinarea exprimată printr-un adjectiv de tipul voioasă din fetița aleargă voioasă. În astfel de comunicări - spune St. Házy ,,având în vedere ... că această parte de propoziție [în exemplul dat voioasă] este dublă subordonare și mai cu seamă faptul că ea nu aduce în comunicare un element predicativ indispensabil (ca numele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
rămâne mamă și după moarte! în iubirea mamei nu este măsură. Mama se dăruiește cu totul copilului ei, fără să aștepte vreo răsplată. Când copilul se bucură și mama se bucură. Când copilul se întristează și mama se întristează și aleargă la el cu iubire. Toate ostenelile mamei pentru binele copilului său izvorăsc din iubirea lui Hristos și a Maicii Preacurate. Mama cea adevărată ostenește din zori și până în noapte. La masă, de obicei, se așază ultima. La muncă este cea
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ei fermecate ne mângâie obrazul când suntem triști. Zâmbetul ei ne șterge lacrimile. Mama ne aude de aproape și de departe. Cu sufletul ei de mamă ne urmărește pașii, ne presimte durerea, se află în tainic dialog cu inima noastră. Aleargă la noi când inima-i spune că suntem îndurerați. De ne este frig, ea ne aduce căldură, de ne este teamă, ne încurajează și ne întărește prin cuvinte dătătoare de nădejde. Când suntem în necazuri, tot mama ne întinde mâna
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
din iubirea lui Hristos și a Maicii Preacurate. în iubirea sa nu este măsură, mama ne dăruiește totul, fără să aștepte vreo răsplată. Când copilul se bucură și mama se bucură, când copilul se întristează și mama se întristează și aleargă la el cu iubire. Toate ostenelile mamei pentru binele copilului său izvorăsc din iubirea lui Hristos. Ostenește din zori și până în noapte. La masă, de obicei, se așază ultima. La muncă este cea dintâi. Nu e niciodată liberă! Economisește din
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
printr-un inel? Fețișoara lui, Spuma laptelui, Mustăcioara lui, Spicul grâului, Perișorul lui, Pana corbului, Ochișorii lui, Mura câmpului?” Prezența în acest tablou a diminutivelor accentuează afecțiunea maternă. Disperarea căutării feciorului atinge dimensiunea tragicului, după cum sugerează și versurile: „Pe câmpi alergând Pe toți întrebând Și la toți zicând”, în care utilizarea verbelor la gerunziu nu subliniază doar o continuitate dureroasă a acțiunii, ci conferă baladei, în acest episod al ei, o sonoritate gravă, o tonalitate de tânguire a celei care ar
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
și dramatic: periplu în proza slaviciană / 209 6.3. Capodoperele și "farmecul" lor tragic / 220 6.4. Slavici și tragicul... ca vocație / 230 Capitolul 7. Slavici cel vajnic / 233 7.1. Cei trei I. Slavici / 233 7.2. Cel ce aleargă după fluturi / 240 7.3. Iubirea in gloriam / 249 Bibliografie / 257 Abstract / 267 Résumé / 273 Prefață Cine privește curba preferințelor pentru marii prozatori din ultimul secol va observa cu mirare, probabil, că Slavici devansează în ultimii ani și cu mult
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dimpotrivă, iese din ființa lui, mai exterior lui, harisma lui de expansiune îl face să privească dincolo de el însuși. [...] Helvetius definește bine iubirea bărbatului: "a iubi înseamnă a avea nevoie"; formula feminină este: "a iubi înseamnă a satisface nevoia", a alerga în întâmpinare și chiar de a o lua înainte"77. Mai mult decât atât descoperim la Ana și o altă calitate ce o individualizează în spațiul creației lui Slavici. "Cel care s-a unit cu smerenia ca și cu o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pentru fiecare participant în parte e unul de amploare: Mort de moarte năpraznică, strivit de roatele mașinei de treierat: ăsta era un lucru nemaipomenit în Curtici, și pe cât de iute se duse vestea despre el, pe atât de în grabă alergară și oamenii la moara lui Busuioc. Acidentul fatal descoperă o imagine nudă a unei modus mortis; marca definitorie a unui modus vitae. Că momentul e unul de răscruce în firul narațiunii aflăm chiar la o primă lectură, căci derularea firului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îi produc sau de către cele care cu care intră în contact direct. Personajele devin oameni vii, iar rolul său pare a fi doar acela de a-i urmări în acțiune. Primind vestea despre nenorocirea ce-l ajunsese pe Iorgovan, Simina "aleargă" la Șofron pentru a se sfătui cu el. Du-te, zise el, că o să-i fie bine dacă te vede și te știe aproape. Femeia își mărturisește teama că la presiunile lui Busuioc va accepta căsătoria cu fiul acestuia. Șofron
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ceva femeiesc și-n gura ei, ce-i drept, mare și oarecum pornită pe ceartă, dar dinții din ea... o gură de rara curățenie. Ceva cu totul deosebit îi erau însă ținuta și mișcările mai ales când grăbea ori când alerga cu pașii mari jucându-se cu copiii: era parcă o leoaică ce se avânta și, văzând-o prin întuneric ori numai din dos, ai urmări-o cu neastâmpăr, ca să-i vezi și fața. Nu frumusețea fizică a reprezentat punctul de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
trei decenii îl întrece de aproape șase ori pe cel din primele două decenii și jumătate ale tinereții și maturității creatoare. Ce se întâmplase cu scriitorul Slavici de odinioară? De ce e atât de schimbat bătrânul Slavici? 7.2. Cel ce aleargă după fluturi Eleonora Tănăsescu Slavici vorbește în jurnalul scris în anii 1935-1941 despre existența a doi Ioan Slavici în viața ei: Îmi istorisea Slavici cum odată, de demult, asistând la reprezentația piesei Sânziana și Pepelea, a râs cu atâta poftă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
importantă. Aflăm cu certitudine că în 1881238. Slavici era încă așa cum îi dicta firea despre care însuși mărturisea: Chiar în cele mai grele împrejurări ale vieții mele am fost pornit spre veselie, am căutat totdeauna partea luminoasă a lucrurilor, am alergat așa zicând după fluturi 239. Îl regăsim la fel în anii Tribunei, la Vaț și în primii trei ani după întoarcerea la București. Nu l-a dărâmat nici faptul că în 1893 după atâția ani ce-i confirmaseră valoarea a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
doarme. Slavici își scrutează trecutul cu un ochi nostalgic și alege să folosească evocarea ca formulă inteligibilă și vădit neintempestivă: Convinge-te de aceasta și vei înțelege neastâmpărul sufletesc care pe mine, omul crescut în iubire, m-a făcut să alerg rătăcind ani îndelungați, să scrutez, să răsfoiesc cărțile învățaților, să mă frământ în mine și să mă opresc în cele din urmă, noaptea și eu singur, în pragul bisericei, și căit și mângâiat să zic: Tu, Doamne, știi, iară eu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a făcut Isus Hristos? comentează Goebbels. A scris cărți, a ținut predici? Și Mahomed?... Uitați-vă la epoca noastră. Mussolini este el un mare scriitor sau un mare orator? Atunci cînd Lenin s-a dus de la Zürich la Sankt Petersburg, a alergat el de la gară la masa lui de lucru pentru a scrie o carte, sau a vorbit mulțimii? Doar marii creatori de cuvinte au făcut să existe bolșevismul și fascismul". Tocmai prin deosebita putere pe care o are Cuvîntul se realizează
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
drepți, de sănătoși, de puternici. Privește aceste femei, uite cît sînt de drepte, de sănătoase, de puternice". Pe de o parte deci, e vorba de o umanitate aservită nevoilor pe care și le-a impus în mod artificial, condamnată să alerge după bunuri imaginare, condamnată din această pricină la neliniște, la decrepitudine. Pe de altă parte, e vorba de ființe care trăiesc la adăpostul dorinței hărțuitoare de schimbare, asigurate de o totală integritate fizică, mereu pure, pentru că nu depind încă de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
și În cele din urmă pus pe stative care cereau Înainte Încă două operații: datul prin spată și prin ițe. Se Învelea urzeala pe sul, iar din băteală se făceau mai Întâi țevi la sucală și apoi suveica trebuia să alerge prin rost dus și Întors și astfel pânza creștea. Pe zi, o gospodină harnică trebuia să țeasă câțiva coți de pânză. Țevile la sucală le făcea un prunc care nu ajunsese Încă la anii de școală. Astfel țesutul mergea mai
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
granițe, în care cultura, schimbul economic, comerțul, banii, chiar și oamenii circulă liber dintr-un loc în altul". Cultura populară este larg răspândită pe glob, fie că se manifestă prin pregătirea unui sushi japonez sau prin folosirea unor teniși de alergat americani sau prin faptul că, cel mai probabil, vorbitorii de limba engleză care oferă servicii prin telefon, vorbind despre cardul de credit sau despre alte servicii disponibile prin telefon, se află mai degrabă în India sau Irlanda, decât în Statele Unite
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
omului în fața sorții; p. 99, r. 12: „cu răbdarea îi frigi pielea” răbdarea este o calitate ce ajută omul să treacă peste orice necaz; puterea taumaturgică a timpului; p. 102, r. 4 6: „lumea de pe lume, fiind în mare nedumerire, alerga să vadă ce minune poate să fie” curiozitatea colectivă, de multe ori păguboasă, privită ca fenomen social generator de discuții și acțiuni; r. 23 24: „sluga-i slugă și stăpânu-i stăpân” rangurile sociale sunt respectate, fiecare are rolul său și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ca vrăbiile, fiecare pe la vatra lui” distracția și veselia între oameni dragi se realizează fără limite cronologice, ca în povești, durând trei zile și trei nopți. 14 Către NICOLAE GANE p. 195, r. 17 19 : „numai caracuda, urgisită de soartă, aleargă și ea după nevoile ei, mai ca tăunul cu paiul în cur” zicere, oarecum vulgară, ce subliniază umilința și consecințele ei în rândul oamenilor dispuși la compromisuri. 15 Către MIHAIL KOGĂLNICEANU p. 196, r. 5 6 : „respectuos vă felicitez de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
răsucește încet, cu voluptate, parcă s-ar fi jucat la poarta unei închisori. Ce simplu ar fi să plec așa deodată, fără rămas bun. O ușă care se închide, gangul - și apoi strada fără paznic, fără iubire, pe care poți alerga oriunde, te poți opri oricând. Gândul că ar putea fugi de lângă ea, chiar numai pentru câteva clipe, îi comunică o emoție iritantă, neliniștită, care îi place totuși, cu ispitirile ei exilirante, cu neprevăzutul ei.” (p.10) Aceste fragmente de gândire
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
p.296) Prezența masivă a narațiunii și a dialogului este completată, în compoziția romanului, de câteva pasaje descriptive lirice, puține ce-i drept, care au rolul unor ,,pauze” în interiorul discursului narativ: ,,Uneori, cerul era foarte albastru, și nori albi, ușori, alergau amețitor de repede. Alteori, în odaie era aproape întuneric. Cerul arăta întunecat, a ploaie, și crengile din dreptul ferestrei începeau să se agite speriate, gemând.” - vol.II, p.130; ,, De două zile mergea așa întruna. În lumina gălbuie a felinarului
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
sau din săritură un adversar; d) să Împiedice, să obstrucționeze sau să pună În pericol orice alt mod un adversar (cu sau fără minge), Încălcând regulile de joc. Obs.: O greșeală ofensivă este considerată a avea loc atunci când un atacant aleargă sau se aruncă Într-un apărător. Pentru ca această regulă să se aplice, În momentul contactului corporal, apărătorul trebuie să fie În fața jucătorului atacant și să ocupe poziția de apărare corectă. Nu are voie să Înainteze. Obs.: Din cele amintite mai
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]