13,334 matches
-
sau riscul de apariție a anorexiei. 1. tulburare a imaginii corporale despre sine Comportamentul alimentar anorectic este considerat ca provenind din sentimente de îngrășare și de imagine despre sine ca fiind „neatractiv”. și este menținut de variate tendințe, înclinații (bias) cognitive care denaturează evaluarea de către individ a propriului corp, a alimentelor și nutriției. Unul din cele mai cunoscute constatări este că oamenii suferind de anorexia nervoasă tind să supraestimeze dimensiunile sau grăsimea corpului lor. Un recent articol de revistă asupra cercetării
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
tulburări afective (mai ales depresie) și tulburarea de personalitate de limită ("borderline").(Bemporad et al. 1992, vezi M Stone) Sunt prezente grade înalte de depresie și anxietate, chiar dacă nu întotdeauna ele îndeplinesc criteriile diagnostice ale unui sindrom specific. 4. factori cognitivi Rezultatele cercetărilor în domeniul neuropsihologiei în anorexia nervoasă nu sunt consecvente în diversele studii și este greu de a diferenția efectele starvației asupra creierului de caracteristicile pe termen lung. Totuși, o constatare destul de fiabilă este cea a existenței unei slabe
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
cercetărilor în domeniul neuropsihologiei în anorexia nervoasă nu sunt consecvente în diversele studii și este greu de a diferenția efectele starvației asupra creierului de caracteristicile pe termen lung. Totuși, o constatare destul de fiabilă este cea a existenței unei slabe flexibilități cognitive (capacitatea de a schimba tipare de gândire, mai ales legată de functia lobilor frontali și de sistemul executiv. Alte studii au sugerat că anorexia ar fi menținută de anumite tendințe deviante ("biases") în atenție și memorie. Bias-urile atenționale par
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
mai mari decât la bolnavele de anorexie din SUA (Theander 1982, vezi M Stone). Factori de prognostic nefavorabil (vezi M Stone): Pacienții cronici rămân și după ameliorarea simptomelor anorexice cu probleme de personalitate care necesita lungi psihoterapii - de orientare analitică, cognitivă sau suportivă. Majoritatea cercetărilor asupra incidenței și prevalenței anorexiei s-au făcut în țările industrializate din Occident, astfel încât rezultatele lor nu sunt în general aplicabile în afara acestor arii. Totuși, recente articole de revistă ale studiilor de epidemiologie a anorexiei au
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
în administrarea imediată de antibiotice și, în unele cazuri, de medicamente antivirale. De asemenea, se pot administra corticosteroizi pentru a împiedica eventualele complicații în urma inflamației excesive. Meningita poate determina consecințe de durată, cum sunt pierderea auzului, epilepsie, hidrocefalie și deficiențe cognitive, îndeosebi dacă nu este tratată prompt. Unele forme de meningită (cum sunt cele asociate infecției cu meningococ, "Haemophilus influenzae" tip B, pneumococ sau cu virusul oreionului) pot fi prevenite prin imunizare. În cazul adulților, cel mai frecvent simptom de meningită
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
învățare, dificultăți comportamentale și scăderea inteligenței. Acestea apar la aproximativ 15% dintre supraviețuitori. În unele cazuri, pierderea auzului poate fi reversibilă. 66% dintre toate cazurile apărute la adulți evoluează fără dizabilități. Problemele principale sunt reprezentate de surditate (14%) și tulburare cognitivă (10%). Cu toate că meningita este o boală cu declarare obligatorie în multe țări, rata exactă de incidență nu este cunoscută. Meningita bacteriană apare, anual, la aproximativ 3 persoane din 100000 în țările vestice. Studiile populaționale pe scală largă au arătat că
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
în limba engleză din 1420-1421, cu originea din limba franceză veche "Limon". Mergând pe această cale, se ajunge la latină "limone", provenit din arabică "laymūn" sau "līmūn" ليمون, și din persană "līmūn" لیمو (un termen generic pentru citrice) care este cognitiv cu sanskrita निम्ब (nimbū, "lime") . Ca medie, lămâia conține aproximativ 3 linguri (50 ml) de suc. Permiterea lămâii să ajungă la temperatura camerei înainte de stoarcere (sau încălzirea scurta într-un microunde) face mai ușoară extragerea sucului
Lămâi () [Corola-website/Science/309456_a_310785]
-
psihologice care survin în viața individului, de la naștere până la moarte. Există două categorii de procese care determină modificări în dezvoltare: procese programate biologic (genetic) și procese datorate interacțiunii mediului. Dezvoltarea poate fi fizică, aceasta influențând și viața interioară a individului, cognitivă (percepție, învățare, memorie, raționament, limbaj etc) și psihosocială (personalitate, emoții, relații cu ceilalți). Aceasta se referă la cât contează ereditatea(genotipul) și cât contează mediul în care se dezvoltă o persoană. Teoriile extreme susțin fie mediul ca factor exclusiv (behavioursimul
Psihologia dezvoltării () [Corola-website/Science/306180_a_307509]
-
Piaget", înglobează de fapt mai multe teorii: Piaget concepe gândirea ca acțiune interiorizată. Stadiile au un loc central în teoria sa. Acestea sunt: Jean Piaget este probabil cel mai sonor nume din acest domeniu; el a fost preocupat de dezvoltarea cognitivă a copiilor. Lev Vygotsky este un alt bine cunoscut psiholog care a fost preocupat de influența mediului social asupra dezvoltării copiilor. Lawrence Kohlberg s-a aplecat asupra dezvoltării moralității. Sigmund Freud a propus stadiile psihosexuale ale dezvoltării (valoarea epistemică a
Psihologia dezvoltării () [Corola-website/Science/306180_a_307509]
-
al abstracțiunilor. De imaginație dă dovadă și coregraful, ea putându-se observa chiar în comportamentul unor sportivi. Astfel încât azi putem defini imaginația ca fiind acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obținerea unor reacții, fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor. Deci nu vorbim de imaginație doar în pictură sau poezie, ci și în matematici sau balet. Chiar și în domeniul afectiv poeții pot aduce un sunet nou. Originalitatea unui poet, să zicem Marin Sorescu, nu constă numai
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
este numit epistemologie și filozoful Platon a dat faimoasa definiție a cunoașterii drept „convingere adevărată justificată”. Cu toate acestea, nu există o singură definiție a cunoașterii unanim acceptată și sunt numeroase teorii care o explică. Acumularea de cunoștințe implică procese cognitive complexe: percepție, comunicare, asociere și raționare, în timp ce cunoașterea este de asemenea legată de capacitatea de conștientizare a ființelor umane. Definiția cunoașterii este un subiect dezbătut în continuare de către filozofi în domeniul epistemologiei. Definiția clasică, descrisă dar nu complet aprobată de către
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
realizeze o anume transformare de stare în realitate, sau să explice cauzal o anume stare observată ori construită experimental. -Valorizarea este consecința evaluării utilității rezultatelor dobândite printr-o anume cunoaștere, printr-o acțiune configurantă sau explicantă cauzal de modalitate. Funcția cognitiva implică conștiența subiectului, implică capacitatea acestuia de a modela realitatea în mintea sa, de a se modela pe sine ca agent purtător de conștiență și creator de cunoaștere, dar și de a se separa de modelele de sine și de
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
și conștientizării modelării realității. Conștiența sumar caracterizată este proprietatea sistemului de a se identifica, diferenția structural și dinamic, poziționa și orienta intențional operant, în diferite cuplaje cu sine și prin sine cu mulțimea stărilor ambientului. a umana implică socializare interactiv cognitivă, ea se desfășoară într-un spațiu natural amenajat, spațiul real-societal, alcătuit din părți prelucrate ale realității, indivizi cunoscători și mulțimea efectelor acțiunilor cognitive. Membrii societății își descriu și comunică între ei, atât propriile individualizări, performanțe și opțiuni cognitive cât și
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
în diferite cuplaje cu sine și prin sine cu mulțimea stărilor ambientului. a umana implică socializare interactiv cognitivă, ea se desfășoară într-un spațiu natural amenajat, spațiul real-societal, alcătuit din părți prelucrate ale realității, indivizi cunoscători și mulțimea efectelor acțiunilor cognitive. Membrii societății își descriu și comunică între ei, atât propriile individualizări, performanțe și opțiuni cognitive cât și pe ale semenilor. Socializarea cognitivă duce atât la cooperare cât și la conflict în spațiile cunoașterii cu toate consecințele cunoscute. Calitatea cunoașterii depinde
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
socializare interactiv cognitivă, ea se desfășoară într-un spațiu natural amenajat, spațiul real-societal, alcătuit din părți prelucrate ale realității, indivizi cunoscători și mulțimea efectelor acțiunilor cognitive. Membrii societății își descriu și comunică între ei, atât propriile individualizări, performanțe și opțiuni cognitive cât și pe ale semenilor. Socializarea cognitivă duce atât la cooperare cât și la conflict în spațiile cunoașterii cu toate consecințele cunoscute. Calitatea cunoașterii depinde de instrumentele conceptuale și experimentale utilizate pentru dobândirea și folosirea ei. Convențional putem separa cunoaștere
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
un spațiu natural amenajat, spațiul real-societal, alcătuit din părți prelucrate ale realității, indivizi cunoscători și mulțimea efectelor acțiunilor cognitive. Membrii societății își descriu și comunică între ei, atât propriile individualizări, performanțe și opțiuni cognitive cât și pe ale semenilor. Socializarea cognitivă duce atât la cooperare cât și la conflict în spațiile cunoașterii cu toate consecințele cunoscute. Calitatea cunoașterii depinde de instrumentele conceptuale și experimentale utilizate pentru dobândirea și folosirea ei. Convențional putem separa cunoaștere concretă și abstractă. Cunoașterea concretă poate fi
Cunoaștere () [Corola-website/Science/304852_a_306181]
-
latente ale acestuia (omnisciența, omnipotența, omni-percepția și bucuria supremă). Se consideră că izbăvirea a fost realizată în momentul în care "jiva", monada spirituală, devine, prin practici ascetice, conștientă de întreg universul și capătă o cunoaștere empirică a esenței adevărului. Experiența cognitivă dobândită este absolută și nemijlocită și poartă numele de "kevala jnana" ("cunoaștere pură"). După căpătarea statutului de eliberat, sufletul continuă să trăiască în universul uman, până când survine moartea, care de această dată este definitivă din cauza lipsei de karma. După decesul
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
facultăților obișnuite, a noțiunilor temporale și spațiale, adică prin intuiție), "manahparyaya jnana" (dobândirea abilităților telepatice, citirea gândurilor celor din jur) și "kevala jnana" (idealul de cunoaștere). Se observă că în jainism eliberarea este comisă în mare parte într-o manieră cognitivă, cerebrală și intuitivă, atitudinea mintală fiind promotorul integrării în moksha și al exaltării întregii ființe. Ca și celelalte religii dharmice, jainismul încurajează perceperea unui adevăr constant și transcendent. Dar realitatea se înfățișează în viziunea jainiștilor sub forme deosebit de neregulate și
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Este recomandabil ca fiecare elev să-și cunoască aptitudinile de învățare și să le aplice concret în situațiile de învățare (tipul auditiv, vizual, kinestezic, comunicativ, tipul abstract, concret, sintetic, analitic, tipul reproductiv sau creativ). 10. Tipul de motivație (intrinsecă-extrinsecă; pozitivă-negativă; cognitivă afectivă) stimulează pozitiv/negativ actul învățării. 11. Gândiți-vă pozitiv când vă apucați de învățat. Gândiți că veți reuși, atunci acest lucru se va întâmpla în realitate. Cum să memorez mai repede? (Legile memoriei) 1. Intensificarea activității dintre subiect și
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
categorie fac parte: afecte, sentimente, interese, instincte, trebuințe. Motivația nu cuprinde însă cauze care acționează din afară, cum ar fi: constrângerea, forța, presiunea. Comportamentul copiilor noștri va fi modificat în funcție de motivația care îi animă: intrinsecă sau extrinsecă, pozitivă sau negativă, cognitivă sau afectivă. Prezentăm în continuare prin comparație modul în care se comportă cei motivați de succes și cei motivați de insucces (Geissler „ Mijloace de educație“). Cei motivați de succes Cei motivați de insucces 1. 2. Își propun scopuri realiste. Își
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
În alegerea profesiei (profilului de liceu) e important să știm: - propriile caracteristici de personalitate, care ne ajută să ne îndreptăm spre o anumită profesie; - caracteristicile absolut necesare (cerințele) ce trebuie îndeplinite în exercitarea unei profesii; - cerințele pieței; - propriile aspirații; - satisfacțiile cognitive și afective de care avem nevoie (financiare). 3. Copilul meu decide singur asupra propriului viitor profesional; eu doar îl ajut din umbră; 4. Dacă sunt indecis în alegerea profilului de liceu (a meseriei) consult un psiholog, un consilier, părinții, prietenii
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
(n. 9 1927, New York - d. 24 ianuarie 2016, Boston) a fost un expert american în științe cognitive din domeniul inteligenței artificiale, cofondator al laboratorului de inteligență artificială de la MIT, laureat al Premiului Turing în 1969. Marvin Lee Minsky s-a născut în New York și este fiul unui chirurg oftalmolog și al unei activiste de origine evreiască. A
Marvin Minsky () [Corola-website/Science/313166_a_314495]
-
vor fi distruse în loc să sufere etern (Anihilaționism). Credincioșii vor moștenii viață eternă în Rai și se vor bucura de frăția eternă cu Dumnezeu. Mai este de asemeni o credință că bebelușii (inclusiv cei nenăscuți) și cei cu dificultăți mentale și cognitive ce au murit vor fi primiți în Rai în baza milosteniei lui Dumnezeu prin intermediul sacrificiului lui Iisus. Printre creștini, există incertitudine privind problema dacă embrionii umani au suflete, și la ce moment dintre concepție și naștere, fetusul dobândește un suflet
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
Brahman și la jivatman sunt: ființa (sat), conștiința (chit), și fericirea/iubirea (ananda). Liberarea sau Moksha (eliberarea finală) este scăparea de toate atributele (upadhis) limitatoare și unificarea cu Brahman. Versetul 7 din Upanișada Mandukya descrie Atman-ul în următorul mod:- "Nu cognitiv interior, nu cognitiv exterior, nu amândouă-cognitiv înțelept, nu o masă cognitivă, nu cognitiv, nu non-cognitiv, nevăzut, fără de care nu poate fi comportare, intangibil, neavând vreo trăsătură distinctivă, non-gânditor, ceea ce nu poate fi numit, esența asigurării ce este starea de a
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
jivatman sunt: ființa (sat), conștiința (chit), și fericirea/iubirea (ananda). Liberarea sau Moksha (eliberarea finală) este scăparea de toate atributele (upadhis) limitatoare și unificarea cu Brahman. Versetul 7 din Upanișada Mandukya descrie Atman-ul în următorul mod:- "Nu cognitiv interior, nu cognitiv exterior, nu amândouă-cognitiv înțelept, nu o masă cognitivă, nu cognitiv, nu non-cognitiv, nevăzut, fără de care nu poate fi comportare, intangibil, neavând vreo trăsătură distinctivă, non-gânditor, ceea ce nu poate fi numit, esența asigurării ce este starea de a fi unul cu
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]