14,667 matches
-
și soția sa, contesa Esther (Violeta Andrei), pleacă cu trenul în Transilvania împreună cu căpitanul Luca și trupa sa formată din 50 de mercenari. Cum numărul acestora era prea mare, o parte dintre mercenari sunt abandonați pe drum. Ajunși la castel, colonelul le dezvăluie mercenarilor misiunea pentru care fuseseră angajați: ei trebuie să execute câte un om (bărbat, femeie sau copil) „fără milă și fără discuție” în fiecare din cele 50 de case ale satului. Patru oameni refuză să execute ordinul, iar
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
le dezvăluie mercenarilor misiunea pentru care fuseseră angajați: ei trebuie să execute câte un om (bărbat, femeie sau copil) „fără milă și fără discuție” în fiecare din cele 50 de case ale satului. Patru oameni refuză să execute ordinul, iar colonelul dispune împușcarea lor de către doi mercenari - Frank (Amza Pellea) și „Genovezul” (Corneliu Gârbea) - aflați lângă o mitralieră de pe balconul castelului. Oamenii angajați de von Görtz se duc în sat, iar în acel masacru sunt uciși 44 de săteni. Supraviețuitorii sunt
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
din apropiere află de masacrul săvârșit la Beliș de acel detașament de pedepsire. Maiorul Tudor Andrei (Sergiu Nicolaescu), șeful postului de pază, se deplasează la Cluj pentru a-și anunța superiorii și a cere întăriri pentru a lupta cu mercenarii colonelului von Görtz. Refuzat de colonelul (Alexandru Dobrescu) ce comanda unitatea militară cantonată în oraș și amenințat cu deferirea în fața comisiei de anchetă disciplinară pentru că și-a părăsit postul, Andrei primește 100.000 de coroane de la ofițerul trezorier pentru a completa
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
săvârșit la Beliș de acel detașament de pedepsire. Maiorul Tudor Andrei (Sergiu Nicolaescu), șeful postului de pază, se deplasează la Cluj pentru a-și anunța superiorii și a cere întăriri pentru a lupta cu mercenarii colonelului von Görtz. Refuzat de colonelul (Alexandru Dobrescu) ce comanda unitatea militară cantonată în oraș și amenințat cu deferirea în fața comisiei de anchetă disciplinară pentru că și-a părăsit postul, Andrei primește 100.000 de coroane de la ofițerul trezorier pentru a completa efectivul postului. Maiorul se duce
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
masacru: Mitru (Șerban Ionescu) și Onuț (George Mihăiță), o tânără țărancă (Ileana Popovici) și alți câțiva săteni ce știau să folosească armele. Românii îi atacă pe mercenari pe ulițele satului și apoi în pădure, iar mercenarii se retrag în castel. Colonelul își acuză oamenii de lașitate și îi avertizează că vor fi executați dacă se vor mai retrage din fața inamicului. Von Görtz dispune efectuarea unui atac în noaptea următoare, dar mercenarii cad în capcana pregătită de grupul maiorului Andrei și sunt
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
că vor fi executați dacă se vor mai retrage din fața inamicului. Von Görtz dispune efectuarea unui atac în noaptea următoare, dar mercenarii cad în capcana pregătită de grupul maiorului Andrei și sunt decimați. În dimineața următoare, maiorul Andrei îi cere colonelului von Görtz să se predea pentru a fi dus la Cluj și judecat de tribunalul militar pentru crimele comise. Colonelul refuză aceste condiții, neacceptând să fie judecat de "niște mârlani". Căpitanul Luca îl provoacă pe maior la un duel cu
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
dar mercenarii cad în capcana pregătită de grupul maiorului Andrei și sunt decimați. În dimineața următoare, maiorul Andrei îi cere colonelului von Görtz să se predea pentru a fi dus la Cluj și judecat de tribunalul militar pentru crimele comise. Colonelul refuză aceste condiții, neacceptând să fie judecat de "niște mârlani". Căpitanul Luca îl provoacă pe maior la un duel cu grenade, iar în timpul duelului Andrei este grav rănit, dar reușește să-l ucidă pe Luca. Din cauza rănii, maiorului i se
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
iar șase inși vor fi lăsați să plece nestingheriți din castel (ca urmare a faptului că în șase case din sat nu murise nimeni), cei rămași nefiind luați prizonieri, ci uciși. La acel moment în castel se aflau 12 mercenari, colonelul, administratorul Wilhelm și contesa. Colonelul decide ca cei șase inși să fie aleși din cei 12 mercenari, fiind trase la sorți perechi de câte doi mercenari care au fost închiși în câte o cameră și forțați să bea rom până când
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
lăsați să plece nestingheriți din castel (ca urmare a faptului că în șase case din sat nu murise nimeni), cei rămași nefiind luați prizonieri, ci uciși. La acel moment în castel se aflau 12 mercenari, colonelul, administratorul Wilhelm și contesa. Colonelul decide ca cei șase inși să fie aleși din cei 12 mercenari, fiind trase la sorți perechi de câte doi mercenari care au fost închiși în câte o cameră și forțați să bea rom până când unul dintre ei nu mai
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
urma să-l împuște cu un pistol oferit de baron. Cei șase mercenari rămași în viață, printre care și Frank, sunt lăsați să plece din sat cu condiția să nu se mai întoarcă niciodată acolo. Mercenarul genovez este cruțat de colonel. Contesa este închisă de baron într-o cameră de la etaj pentru a fi forțată să-i spună acestuia unde erau ascunse bijuteriile mamei ei. Von Görtz intenționa să negocieze scăparea lui și a contesei cu acele bijuterii de familie. Un
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
acestuia unde erau ascunse bijuteriile mamei ei. Von Görtz intenționa să negocieze scăparea lui și a contesei cu acele bijuterii de familie. Un grup de români intră în curtea castelului, dar odată ajunși acolo sunt amenințați cu armele și dezarmați. Colonelul le cere să-l lase să plece din castel, fără a fi urmărit, dar la refuzul românilor îi ordonă mercenarului genovez să-l împuște pe maiorul Andrei. Genovezul îl împușcă însă pe von Görtz, dar Wilhelm, administratorul castelului, trage către
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
unor bătrâni reiese că actualele caciuli sunt date ca model de Nicolae Iorga, care le procurase de la regina Maria dupa ce aceasta promise in 1926 să ajute chiar si in plan material traditiile junilor. Astfel regina Maria in calitate de colonel onorific al Regimentului 4 Rosiori a reusit să transmită junilor aceste elemente ale uniformei de paradă a militarilor din acest regiment. Actualul steag este confecționat din mătase la 1977, cu prilejul centenarului Independenței, purtând pe una din fețe chipul voievodului
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
circulară, cu 24 de ogive și cu o cruce înaltă de 10 m în vârf, în partea centrală a cupolei. Dimensiunile sale sunt următoarele : După construirea catedralei, a fost reamenajată curtea interioară a Episcopiei. S-a amenajat intrarea dinspre Str. Colonel Langa, curtea fiind împrejmuită de un gard din metal sau din piatră; a fost amenajat un spațiu verde central de forma unui pește, restul spațiului fiind din beton amprentat sau din pavele. Catedrala are o cupolă de tip calotă, cu
Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină din Iași () [Corola-website/Science/312271_a_313600]
-
și din Elveția. Pune în funcțiune o mașină de tors și fondează o școală de arte și meserii destinată copiilor soldaților, care, în 1788, devine "l'École des Enfants de la Patrie", aflată sub protecția regelui. Paralel, își urmează cariera militară: colonel al regimentului de cavalerie La Rochefoucalud-Liancourt, este brigadier de Dragoni în 1781. Ales fiind deputat al nobilimii în Stările Generale, pentru "baillage"-ul din Clermont, i se atribuie un cuvânt faimos, pe care l-ar fi pronunțat, la 12 iulie
François Alexandre Frédéric de La Rochefoucauld-Liancourt () [Corola-website/Science/312272_a_313601]
-
din București în 1956 (vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de 5 noiembrie 1956. A fost arestată în noiembrie 1956, fiind anchetată de locotenent colonel Constantin Popescu, căpitan Gheorghe Enoiu, locotenent major Iosif Moldovan, locotenent major Vasile Dumitrescu, locotenent major Gheorghe Vasile, locotenent major Constantin Oprea și locotenent Nicolae Urucu. A fost judecată în lotul „Mitroi”, iar prin sentința Nr. 534 din 19 aprilie 1957
Eugenia Florescu () [Corola-website/Science/311522_a_312851]
-
vezi Mișcările studențești din București din 1956). A fost printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de 5 noiembrie 1956. A fost arestat la 13 noiembrie 1956. Ancheta sa a fost condusă de locotenent colonel Constantin Popescu, căpitan Gheorghe Enoiu, locotenent major Iosif Moldovan, locotenent major Vasile Dumitrescu, locotenent major Gheorghe Vasile, locotenent major Constantin Oprea și locotenent Nicolae Urucu. A fost judecat în lotul "Mitroi", iar prin sentința Nr. 534 din 19 aprilie 1957
Aurel Moldovan () [Corola-website/Science/311534_a_312863]
-
Goma], printre organizatorii manifestației care urma să aibe loc în Piața Universității în ziua de 5 noiembrie 1956. A fost arestat în noaptea de 4 noiembrie 1956, cu câteva ore înainte de manifestația programată. Ancheta sa a fost condusă de locotenent colonel Constantin Popescu, căpitan Gheorghe Enoiu, locotenent major Iosif Moldovan, locotenent major Vasile Dumitrescu, locotenent major Gheorghe Vasile, locotenent major Constantin Oprea și locotenent Nicolae Urucu. A fost judecat în lotul "Mitroi", iar prin sentința Nr. 534 din 19 aprilie 1957
Florin Caba () [Corola-website/Science/311533_a_312862]
-
a fost desființată prin HG nr. 432/25 aprilie 1990, sumele existente în conturile firmei fiind preluate de fostul Bancorex. În anul 1990 a fost încadrat în Serviciul de Informații Externe, fiind trecut în rezervă în 1994 cu gradul de colonel, la cererea sa, din cauza unor probleme personale. Pentru o perioadă a condus societatea Grivco Internations SA din cadrul trustului Intact, colaborând foarte strâns cu omul de afaceri Dan Voiculescu, fost director al societății Crescent, cu sediul în Cipru. În anul 1998
Constantin Rotaru (general) () [Corola-website/Science/311566_a_312895]
-
Intact, colaborând foarte strâns cu omul de afaceri Dan Voiculescu, fost director al societății Crescent, cu sediul în Cipru. În anul 1998, la solicitarea expresă a conducerii Serviciului de Informații Externe, el a fost reîncadrat în SIE cu gradul de colonel. În noiembrie 1999, după pensionarea generalului Alexandru Tănăsescu, a fost numit în funcția de adjunct al directorului SIE și secretar de stat. El a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu 1 stea) la 1 decembrie 2000, de către
Constantin Rotaru (general) () [Corola-website/Science/311566_a_312895]
-
Împreună cu adjunctul său, generalul Velicu Mihalea, el s-a ocupat cu ștergerea urmelor măcelului de la Timișoara. Generalii Nuță și Mihalea s-au prezentat la ora 10 la Spitalul Județean. Din dispoziția lor, o echipă de ofițeri de Miliție sub conducerea colonelului Ghircoiaș a realizat operațiunea de verificare a cadavrelor și de triere a lor, apoi în seara aceleiași zile au introdus cele 43 de cadavre în saci de plastic, apoi le-au urcat într-o izotermă adusă de la Autobaza COMTIM. A
Constantin Nuță () [Corola-website/Science/311573_a_312902]
-
Apărării Naționale a donat edificiul Ministerului Învățământului. Istoria Casei Mavrocordat (Palatul Mavrocordat) începe în anul 1883, când Gheorghe Mavrocordat, descendent a șapte generații pe linie bărbătească a medicului și filosofului Alexandru Mavrocordat (1641-1709), a cumpărat, de la clironomii Elenei Șubin (soția colonelului rus Pavel Alexe Șubin și sora domnitorului Grigore Alexandru Ghica) moșia târgului Vaslui, cu suma de 1.225.000 lei. Astfel, în același an, Gheorghe, văduvul Irenei, născută baroneasă de Sina care moștenise milioane de guldeni de la tatăl ei (renumitul
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]
-
inginer în anul 1969. A urmat apoi și un curs postuniversitar la Institutul Politehnic din București. A lucrat ca specialist în diferite unități militare aparținând Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne. În perioada 1 iunie 1980 - 23 iunie 1984, colonelul Pintelie a îndeplinit funcția de comandant al Unității Speciale de Transmisiuni "R" (actualul STS) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În anul 1984 este numit în funcția de adjunct al ministrului transporturilor și telecomunicațiilor, conducând sectorul de poștă și telecomunicații. În perioada
Stelian Pintelie () [Corola-website/Science/311604_a_312933]
-
ca ofițer în Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) mai întâi ca ofițer tehnic la Direcția Comunicații Telefonice (1997-1999) și apoi ca șef birou la Sectorul Independent Prognoză, Dezvoltare și Reglementări în Telecomunicații (1999-2001) și șef al Direcției Tehnologia Informației (2001-2005). Colonelul Marcel Opriș a fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea) la data de 1 decembrie 2004 . Prin Hotărârea CSAT nr. 164 din 7 decembrie 2005, generalul de brigadă ing. Marcel Opriș a fost numit în funcția
Marcel Opriș () [Corola-website/Science/311605_a_312934]
-
Protecție și Pază (SPP)răspunzând de securitatea șefului statului . După ce Emil Constantinescu a câștigat alegerile pentru Președinția României, Gabriel Naghi a devenit șeful dispozitivului de protecție a liderului PDSR, Ion Iliescu. După revenirea în fruntea statului a lui Ion Iliescu, colonelul Gabriel Naghi a fost numit, la data de 28 decembrie 2000, în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) . În perioada cât a condus SPP-ul, a fost înaintat la gradele de general de brigadă (cu 1
Gabriel Naghi () [Corola-website/Science/311636_a_312965]
-
1990-1997 a fost șef de stat major la Centrul de Studii Postuniversitare al Ministerului Administrației și Internelor. La data de 3 ianuarie 1997, după ce a absolvit cursul postuniversitar de științe penale și a obținut titlul de Doctor în Științe Militare, colonelul dr. Anghel Andreescu a fost numit comandant al Brigăzii 11 Mobile de Jandarmi București. Colonelul de jandarmi Anghel Andreescu a fost avansat la gradul de general de brigadă (cu o stea) la 27 noiembrie 1997 . La data de 4 mai
Anghel Andreescu () [Corola-website/Science/311633_a_312962]