15,099 matches
-
Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-ar da conținut art. 133 alin. (1) din Constituție, rămas nemodificat, potrivit căruia " Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției". 391. Pentru motivele arătate, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandă reconsiderarea soluției legislative consacrate de ultima teză a art. 134 alin. (1) potrivit căreia "Hotărârile secțiilor se atacă direct la Înalta Curte de Casație și Justiție". 392. În acest context, Curtea amintește considerentele deciziilor nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituționalitatea propunerii legislative
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 12 mai 2003 și nr. 799 din 17 iunie 2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituției României, în sensul necesității reanalizării caracterului definitiv și irevocabil al hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii consacrat de art. 133 alin. (7) din Constituție. 393. Deși prin propunerea de completare a alin. (1) al art. 134 cu teza potrivit căreia "Hotărârile secțiilor se atacă direct la Înalta Curte de Casație și Justiție", s-a răspuns, în parte
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
promovarea și apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în raporturile acestora cu autoritățile publice." Aceasta este definiția clasică a Ombudsmanului, regăsită începând cu Constituția țării de origine a ei - Suedia - și continuând cu actele fundamentale din alte țări europene care o consacră sub diferite denumiri (Franța - apărătorul drepturilor, Spania - Defensor del Pueblo, Olanda, Grecia și Portugalia - Ombudsman, Polonia - Comisarul pentru Drepturile Cetățenilor, Ungaria - Comisarul pentru Drepturile Fundamentale). Definiția aceasta stabilește clar natura juridică a instituției, rolul său fundamental, scopul și obiectivele sale
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
legăturile [...] tradiționale ale populației". De asemenea, art. 8 din aceeași lege, precum și art. 1 alin. (2) lit. h) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, consacră noțiunea de "subdiviziune administrativ-teritorială" în privința sectoarelor municipiului București. Așadar, motivarea prin care sunt considerate a fi neconstituționale prevederile analizate prin prezenta opinie separată nicidecum nu poate avea la bază "atingerea adusă caracterului național și unitar al statului român". IV. În privința
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
de legile Republicii (Decizia nr. 71-44 din 16 iulie 1971). 5.2. Interpretarea art. 1 alin. (3) din Constituția României Deși Constituția României nu are un preambul, se constată că art. 1 al acesteia este un text de bază, care consacră principiile generale directoare și caracterele statului român și care la alin. (3) recunoaște "spiritul tradițiilor democratice ale poporului român". În aceste condiții, apreciem că, indiferent de existența sau nu a unui preambul al Constituției și dat fiind că art. 1
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 96 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 , Curtea reține că, în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (3) din Constituție, statul răspunde patrimonial, în condițiile legii, pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, această normă constituțională consacrând principiul răspunderii obiective a statului, astfel cum aceasta a fost caracterizată în jurisprudența Curții Constituționale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 633 din 24 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.138 din
DECIZIE nr. 60 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 96 alin. (4) şi (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260925_a_262254]
-
lor la entitățile prevăzute la alin. (1)." ... 28. În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
fiind, Curtea este chemată să stabilească dacă aplicarea noilor norme procedurale cauzelor introduse înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 , aflate pe rolul instanțelor la momentul intrării în vigoare a legii, determină o încălcare a principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. 38. Cu privire la acțiunea în timp a legii procesuale civile, Curtea remarcă existența a două posibilități: aplicarea imediată a legii procesuale civile noi și ultraactivitatea legii procesual civile vechi. 39. Curtea observă că aplicarea
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
Apreciind aspectele relevate anterior dintr-o perspectivă de ansamblu, Curtea constată că aplicarea retroactivă a dispozițiilor criticate este de natură să rupă echilibrul procesual, cu consecința încălcării dreptului la un proces echitabil, sub aspectul egalității armelor în procesul civil, drept consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție. 53. În continuare, Curtea reține că principiul liberului acces la justiție oferă oricărei persoane dreptul de a accede la instanța judecătorească în vederea apărării drepturilor sale. Așa cum s-a subliniat în jurisprudența Curții Europene
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
56. Or, în cauzele deduse controlului de constituționalitate, Curtea reține că, prin aplicarea retroactivă a termenelor procedurale prevăzute de art. 33 din Legea nr. 165/2013 se aduce atingere dreptului de acces liber la justiție al persoanelor îndreptățite la măsurile consacrate prin legile reparatorii, drept de care aceste persoane beneficiază de la momentul învestirii instanței de judecată până la soluționarea definitivă a cauzei. Efectul juridic al soluțiilor pronunțate de instanțele judecătorești, în sensul respingerii acțiunilor menționate ca "devenite premature", constituie o evidentă încălcare
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
de procedură civilă. Mai mult, instanța de judecată se pronunță asupra unei probleme care privește exclusiv buna administrare a justiției. De asemenea, s-a mai arătat în deciziile menționate, procedura regularizării cererii introductive se întemeiază și pe soluția de principiu consacrată de art. 14 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia părțile trebuie să își facă cunoscute reciproc și în timp util, direct sau prin intermediul instanței, după caz, motivele de fapt și de drept pe care își întemeiază pretențiile
DECIZIE nr. 66 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260969_a_262298]
-
sunt supuse dispozițiilor sub imperiul cărora au început să curgă și s-au împlinit. S-a susținut de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție că această soluție rezultă și din aplicarea principiului neretroactivității legii civile, consacrat de art. 6 alin. (1) teza a II-a din Codul civil, precum și dintr-o interpretare per a contrario a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 . Dispozițiile art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
per a contrario a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 71/2011 . Dispozițiile art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil nu pot conduce la înlăturarea regulii consacrate prin art. 201 din aceeași lege, întrucât aplicarea acestora este condiționată de lipsa unor prevederi exprese contrare. Or, art. 201 conține chiar astfel de dispoziții contrare, fiind lipsit de relevanță, din perspectiva problemei de drept analizate, faptul că procesul a
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
vizând soluțiile legislative oferite de art. 6 din Codul civil materiei relative la aplicarea legii civile în timp, doctrina recentă a menționat, între exemplele de ultraactivitate (supraviețuire) a legii vechi, ca excepții de la principiul aplicării imediate a legii civile noi, consacrat prin dispozițiile art. 5 din Legea nr. 71/2011 și art. 6 alin. (5) și (6) din Codul civil, ori ca aplicații ale principiului neretroactivității consacrat prin art. 3-5 din Legea nr. 71/2011 , cazul prescripțiilor începute și neîmplinite la
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
supraviețuire) a legii vechi, ca excepții de la principiul aplicării imediate a legii civile noi, consacrat prin dispozițiile art. 5 din Legea nr. 71/2011 și art. 6 alin. (5) și (6) din Codul civil, ori ca aplicații ale principiului neretroactivității consacrat prin art. 3-5 din Legea nr. 71/2011 , cazul prescripțiilor începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil din 2009 [Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I. Macovei, Noul Cod Civil. Comentariu pe articole (art. 1-2664
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
2011, în vederea asigurării stabilității juridice, spre a da satisfacție principiilor respectării drepturilor câștigate și respectării așteptărilor legitime, iar, nu în ultimul rând, spre a evita aplicarea retroactivă a legii noi, față de imperativul respectării principiului de ordin constituțional al neretroactivității legii, consacrat prin dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată. Aceasta întrucât, de principiu, modificările aduse prin legea nouă condițiilor ori regimului prescripției - fie că legea nouă ar institui ori suprima prescripția, fie că ar mări sau micșora durata termenelor
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
nu pot atașa unui fapt trecut alte consecințe juridice decât cele prevăzute de legea atunci în vigoare. Acest lucru s-ar putea realiza doar dacă legea nouă ar retroactiva, fapt inadmisibil în actuala ordine constituțională. Aceeași soluție legislativă a fost consacrată și prin dispozițiile art. 6 alin. (4) din Codul civil, potrivit cărora "Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit". Este de precizat
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
nr. 71/2011 . Prin urmare, întrucât norma tranzitorie a art. 201 din Legea nr. 71/2011 nu utilizează nicio distincție (iar ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus), în timp ce aceea a art. 6 alin. (4) din Codul civil - care consacră o soluție identică, dând expresie acelorași principii de drept - conține sintagma "în întregime", se înțelege că legea sub imperiul căreia prescripția a început să curgă va guverna atât aspectele de drept material, cât și pe cele de drept procesual referitoare
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]
-
alocat. Articolul 12 Emblemele de onoare se păstrează în cutii din carton de culoare albastră, pe capacul cărora este imprimată, cu litere galbene, denumirea emblemei. Articolul 13 Metalele și culorile folosite pentru crearea simbolurilor prevăzute de prezentul ordin sunt cele consacrate în heraldica României. Metalele sunt în număr de două: aur și argint. Aurul semnifică inteligență, prestigiu, virtute, forță, grandoare, bogăție, iar argintul înseamnă devotament, corectitudine, puritate, înțelepciune și durată în timp. Se folosesc patru culori, a căror importanță urmează clasificarea
ORDIN nr. 49 din 4 aprilie 2014(*actualizat*) privind instituirea şi conferirea unor distincţii onorifice în Ministerul Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260607_a_261936]
-
în situații identice, precum și litigiilor de aceeași natură, nu se poate reține încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție. Pe cale de consecință, nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 15 din Legea fundamentală, potrivit cărora cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție sau prin alte legi, și nici cele ale art. 20. De asemenea, apreciază că nu poate fi reținută nici critica prevederilor de lege cuprinse în art. 47 din Legea nr. 230/2007 , deoarece acestea nu fac altceva decât
DECIZIE nr. 81 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. a), b) şi d) şi art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260698_a_262027]
-
fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. De altfel, prin Decizia nr. 393 din 19 martie 2009 , precitată, Curtea a statuat că aceste prevederi de lege nu sunt de natură să contravină vreuneia dintre normele constituționale sau dintre cele consacrate la nivel internațional, ele nefăcând altceva decât să enumere cheltuielile asociației și să precizeze modalitățile de stabilire și repartizare a acestor cheltuieli. În ceea ce privește critica prevederilor art. 50 alin. (1) și (2) din Legea nr. 230/2007 , Curtea reține că autorii
DECIZIE nr. 81 din 18 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. a), b) şi d) şi art. 50 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260698_a_262027]
-
Stratu, ținând seama de deciziile Curții Constituționale prin care au fost soluționate conflicte juridice de natură constituțională care au privit autoritatea judecătorească, lipsirea de efecte a unei hotărâri judecătorești poate conduce la un blocaj instituțional din perspectiva dispozițiilor constituționale ce consacră separația și echilibrul puterilor în stat și egalitatea în fața legii. Potrivit acestui principiu, autoritățile statului au datoria de a-și exercita competențele în limitele impuse de Constituție și de lege, fără a imixtiona în atribuțiile legale ale celorlalte autorități. În
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
intervenția unor forme de răspundere; ... b) se instituie prin art. 128 al Legii nr. 215/2001 o răspundere administrativă, civilă, contravențională sau penală, după caz, pentru primari, pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor care le revin, potrivit legii; ... c) legea consacră două sancțiuni specifice răspunderii administrativ-disciplinare a primarului, și anume suspendarea din funcție și încetarea de drept a mandatului înainte de termen. ... Or, printre cauzele stabilite de legiuitor ca motive de încetare de drept a mandatului de primar înainte de termen nu se
DECIZIE nr. 108 din 5 martie 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi autoritatea executivă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
a inserției profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor; ... m) în centrele de documentare și informare: profesor documentarist; ... n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă școală, personalul didactic pensionat plătit în regim de plată cu ora sau specialiști consacrați în domeniul de specialitate al curriculei școlare. Personalul didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unității școlare. Articolul 248 (1) Pentru ocuparea funcțiilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un
LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260808_a_262137]
-
neachitate integral până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Plata tranșelor se face începând cu 1 ianuarie 2014." ... În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) care consacră principiul neretroactivității legii civile, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, precum și celor ale art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, ulterior sesizării instanței de contencios
DECIZIE nr. 76 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260755_a_262084]