15,474 matches
-
elaborează proiectele de acte normative care au legătură cu domeniul său de activitate; participă la susținerea proiectelor de legi în cadrul comisiilor parlamentare și în plenul celor două Camere; 3. evaluează legislația, în sfera de competență, din punctul de vedere al constituționalității, al tehnicii legislative și al compatibilității cu acquis-ul comunitar și tratatele și convențiile internaționale, ori alte documente juridice cu caracter internațional la care România este parte și propune Guvernului, altor ministere sau autorități soluții de îmbunătățire legislativă, inclusiv în forma
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265079_a_266408]
-
a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOT��RÂREA nr. 508 din 16 mai 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 332 din 16 mai 2012. 6. analizează și avizează, după caz, exclusiv din punctul de vedere al constituționalității, legalității și tehnicii legislative, proiectele de acte normative elaborate de alte ministere; 7. participă, de la caz la caz, în condițiile legii și potrivit sferei sale de competență, în temeiul sarcinilor încredințate de Guvern, la consilierea și asistența juridică generală a
HOTĂRÂRE nr. 652 din 27 mai 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265079_a_266408]
-
drept care formează obiectul prezentei sesizări. 7. Jurisprudența Curții Constituționale Nu se pune problema existenței unei jurisprudențe a Curții Constituționale, raportat la obiectul sesizării, care vizează interpretarea unei hotărâri a Guvernului - act normativ ce nu poate constitui obiect al controlului de constituționalitate, față de dispozițiile art. 146 lit. d) teza întâi din Constituția României și art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările ulterioare. 8. Raportul asupra chestiunii de drept Prin raportul întocmit
DECIZIE nr. 14 din 8 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.833/84/2013 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 261/2001 privind criteriile şi metodologia de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite, cu modificările şi completările ulterioare, prin stabilirea dacă este admisibilă constatarea pe cale judiciară a prestării muncii în condiţii deosebite. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265145_a_266474]
-
neîntemeiată. În acest sens arată că autorul excepției deduce neconstituționalitatea dispozițiilor legale criticate din interpretarea art. 22 alin. (2) lit. a) din Normele metodologice privind participarea expertului parte în cadrul lucrărilor medico-legale. Or, acestea nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, ele putând fi atacate numai pe calea contenciosului administrativ. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit
DECIZIE nr. 516 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264950_a_266279]
-
Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță[...]", rezultă că normele metodologice nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. Tot astfel, Curtea nu se poate pronunța asupra modului concret în care Consiliului superior de medicină legală își exercită atribuțiile legale, întrucât examenul de constituționalitate realizat în cadrul atribuției prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție
DECIZIE nr. 516 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264950_a_266279]
-
rezultă că normele metodologice nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. Tot astfel, Curtea nu se poate pronunța asupra modului concret în care Consiliului superior de medicină legală își exercită atribuțiile legale, întrucât examenul de constituționalitate realizat în cadrul atribuției prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție vizează conformitatea legilor și ordonanțelor cu dispozițiile Legii fundamentale, iar nu modul de aplicare a actelor normative menționate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIE nr. 516 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264950_a_266279]
-
fost aceea de a statua regula potrivit căreia căile de atac să fie stabilite prin legi, iar nu prin acte subsecvente legilor în ierarhia normativă, aceasta nu înseamnă că toate căile de atac prevăzute de lege sunt și constituționale. Analiza constituționalității unei căi de atac nu trebuie realizată numai din perspectiva consacrării sale prin lege, ci în contextul tuturor drepturilor și libertăților fundamentale pe care Constituția le prevede. Astfel, pentru situația în care judecătorul nu se supune legii, ar trebui să
DECIZIE nr. 518 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) şi (8) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264951_a_266280]
-
a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. c) și l) din Constituție, precum și celor ale art. 1, 10, 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate. 20. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie prevederile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 18 iunie 2015, și ale Hotărârii Camerei Deputaților nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
înfăptuiește în numele legii" și "(2) Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți[...]." 24. Analizând prezenta sesizare de neconstituționalitate, Curtea va proceda la examinarea ei punctual, în funcție de atribuțiile distincte din sfera sa de competență, vizate de autorii sesizării, respectiv controlul constituționalității regulamentelor Parlamentului, exercitat în temeiul art. 146 lit. c) din Constituție și al art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 , și controlul constituționalității hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
punctual, în funcție de atribuțiile distincte din sfera sa de competență, vizate de autorii sesizării, respectiv controlul constituționalității regulamentelor Parlamentului, exercitat în temeiul art. 146 lit. c) din Constituție și al art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 , și controlul constituționalității hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, exercitat în temeiul art. 146 lit. l) din Constituție și al art. 27 și 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
Deputaților, pentru următoarele argumente: Mai întâi, cu privire la cauzele de inadmisibilitate, reținem că, încă de la consacrarea lor în procedura în fața Curții Constituționale, au fost calificate în doctrină*1) ca fiind motive legale ce împiedică declanșarea sau extinderea procedurii de control al constituționalității legilor. Cauzele de inadmisibilitate, consacrate expressis verbis de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale numai în ceea ce privește soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, pot exista și în legătură cu exercitarea celorlalte atribuții ale Curții Constituționale, sens în care s-a conturat
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
În această privință, cauzele de inadmisibilitate se constituie într-un veritabil instrument de autolimitare, menit să mențină Curtea Constituțională în granițele rolului său constituțional și să o ferească de orice implicare în dispute străine de realizarea acestuia. Dezvoltarea controlului de constituționalitate și remarcabila nuanțare a deciziilor pe care Curtea Constituțională le pronunță nu au și nu pot avea ca efect substituirea de către Curtea Constituțională a altei autorități publice, nici din punctul de vedere al motivării sesizărilor de neconstituționalitate, nici al atribuțiilor
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
proiectul de hotăr��re privind cererea de urmărire penală a membrilor Guvernului întocmit de Comisia juridică. Or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Eventualele propuneri de completare a Regulamentului Camerei Deputaților, în sensul solicitat de autorii sesizării, sunt de competența Camerei Deputaților, în virtutea principiului autonomiei regulamentare a acesteia, excedând competenței instanței de contencios constituțional. Ca urmare, constatând
DECIZIE nr. 548 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 157 alin. (7) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi ale Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 53 din 9 iunie 2015 privind cererea de urmărire penală a domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru al Guvernului României şi actual membru al Camerei Deputaţilor, în Dosarul nr. 122/P/2012. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264949_a_266278]
-
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât afectarea dreptului la pensie reprezintă o atingere adusă dreptului de proprietate. 6. Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă arată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse analizei de constituționalitate, dar consideră necesară sesizarea Curții Constituționale "spre a verifica dacă eventual dispozițiile potrivit cărora pensia reclamantei a fost recalculată nu sunt contrarii dispozițiilor constituționale ce prevăd egalitatea cetățenilor în fața legii, în sensul intervenirii unui reviriment al practicii acestei Curți." 7
DECIZIE nr. 538 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264231_a_265560]
-
încălcarea dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul de proprietate. 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate prin prisma unor critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, referindu-se la discrepanța existentă între obiectivele propuse de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 119/2010 și efectele aplicării acestui act normativ, Curtea, prin Decizia nr. 705 din 5
DECIZIE nr. 538 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264231_a_265560]
-
neconstituționalitate. 7. În vederea soluționării prezentei sesizări, Curtea procedează, mai întâi, la verificarea admisibilității acesteia. 8. Analiza îndeplinirii condițiilor de admisibilitate a sesizării trebuie realizată prin raportare la art. 27 alin. (1) din lege, potrivit căruia "Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaților, a hotărârilor plenului Senatului și a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin
DECIZIE nr. 547 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264642_a_265971]
-
textelor de lege, date de Curte în jurisprudența sa anterioară. Sub acest aspect, o condiție de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea hotărârilor parlamentare o constituie relevanța constituțională a obiectului respectivelor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competențe, hotărâri care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional (a se vedea deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011
DECIZIE nr. 547 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264642_a_265971]
-
de altă parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate, dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă ( Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 , Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 și Decizia nr. 628
DECIZIE nr. 547 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264642_a_265971]
-
în titlul său, respectiv salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din înv��țământ, aplicabilitatea Legii nr. 63/2011 a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârșitul anului 2015. Ca atare, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acesteia, întrucât își produce efectele în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate. 19. În opinia autorilor excepției, textele de lege criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și
DECIZIE nr. 488 din 23 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264241_a_265570]
-
Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au stat la baza pronunțării acesteia
DECIZIE nr. 488 din 23 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264241_a_265570]
-
expunerea de motive a actului normativ menționat să fie prezentate argumente față de restrângerea drepturilor în raport cu dispozițiile art. 53 din Constituție. 18. Se invocă atât Decizia Curții Constituționale nr. 877 din 28 iunie 2011 prin care au fost supuse controlului de constituționalitate dispozițiile art. 5 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 , cât și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11 din 8 octombrie 2012, pronunțată într-un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea
DECIZIE nr. 510 din 30 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264240_a_265569]
-
personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ, având aplicabilitate limitată în timp, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acesteia, întrucât își produce efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Mai mult, aplicabilitatea Legii nr. 63/2011 a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârșitul anului 2015. 28. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că
DECIZIE nr. 510 din 30 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264240_a_265569]
-
Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reținut că drepturile câștigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate. 33. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o, își păstrează valabilitatea și în
DECIZIE nr. 510 din 30 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi ale anexelor nr. 2 şi 3b la Legea nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264240_a_265569]
-
plus față de cele reținute în jurisprudența sa, față de situația din speță, Curtea Constituțională observă că susținerile autorului excepției referitoare la punerea sa în imposibilitatea de a invoca prescripția constatării contravenției și a aplicării sancțiunilor contravenționale nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de soluționare a unui conflict de legi în timp, așadar de determinare concretă a legii aplicabile în speță, care ține de competența exclusivă a instanței de judecată învestită cu soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată excepția de
DECIZIE nr. 441 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258118_a_259447]
-
toate cele executate fără autorizație de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, finalizate sau în curs de execuție. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra dispozițiilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 și a confirmat constituționalitatea acestora tocmai din perspectiva faptului că desființarea unei construcții nelegal executate este dispusă de o instanță judecătorească, la finalul unui proces în care s-au putut formula apărări și administra probe ( Decizia nr. 159 din 28 februarie 2006 , publicată în
DECIZIE nr. 441 din 29 octombrie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258118_a_259447]