13,465 matches
-
au izbucnit și în mai și iunie, iar până în septembrie ele ieșiseră de sub control în mai multe locuri. Sud-Estul Australiei - Eucaliptul se aprinde foarte ușor deoarece scoarța sa conține uleiuri ușor inflamabile. De asemenea din el cad multe frunze și crengi uscate care reprezintă combustibil excelent pentru incendii. Australia de Sud-Est este una din regiunile cele mai expuse la incendii din lume. În timpul verilor lungi, vânturi fierbinți și uscate bat dinspre interiorul deșertic al continentului. Chiar și în timpul iernii ploua destul de
Incendiile naturale () [Corola-website/Science/317570_a_318899]
-
stagii de pregătire în Rusia (Sankt Petersburg), SUA (Sacramento-1992 și Orlando-1994), Franța (Nice-2000), Elveția (Geneva-2001). A lucrat ca profesoară începând din 1975, inspector școlar în cadrul Ministerului Învățământului, apoi primar al satului Bahmut, raionul Călărași (1982-1986) și lector la Universitatea “Ion Creangă” (1989-1990). În anul 1990, pune bazele Liceului român-englez “Mircea Eliade” din Chișinău, fiind primul său director. A fost căsătorită cu Nicolae Costin, fost primar general al municipiului Chișinău (1990-1994). A publicat, între anii 1990-1996, zeci de articole și interviuri pe
Iuliana Gorea-Costin () [Corola-website/Science/318154_a_319483]
-
1940) este un lingvist, cercetător științific, publicist și poet, care în în perioada 1990-1994 a fost Ministru al Educației al Republicii Moldova. Timp de peste 30 de ani a lucrat în învățământul universitar. Profesor universitar (Universitatea din Moldova și Universitatea Pedagogică “Ion Creangă” din Chișinău), doctor în filologie (Sankt-Petersburg, 1967). Născut în comuna Crihana Veche, județul Cahul, Basarabia, Regatul României. Studii primare, gimnaziale și medii în satul natal. Licențiat al Universității de Stat din Chișinău, Facultatea de Istorie și Filologie, specializarea Limba și
Nicolae Mătcaș () [Corola-website/Science/318167_a_319496]
-
loc în perioada ploioasă, când păsările formează grupe mai mici de 2 - 4 păsări, care se ajută reciproc la creșterea puilor. Cuibul conține 2-4 ouă albe pătate cu roșu, de dimensiuni 4,7 × 3,3 cm, cuibul fiind construit pe crengi la câțiva metri deasupra apei, astfel puii pot sări direct în apă. Clocitul durează 30 de zile, puii eclozionați sunt orbi și aproape golași, fiind acoperiți la ca. 10 zile cu puf.Femelele ca pui pot rămân cu părinții până la
Opisthocomiformes () [Corola-website/Science/318254_a_319583]
-
Iluzionism teatral". Specialiștii care au reacționat la acest concept unic sunt directorii de teatre care l-au susținut pe Andrei Teașcă oferindu-i posibilitatea de a juca spectacolele sale la Teatrul Nottara, Teatrul Foarte Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Ion Creangă. De asemenea directorul Teatrului Național de Operetă, Răzvan Dincă, l-a introdus pe Andrei Teașcă cu un moment de magie teatral în spectacolul "Paris, mon amor". La cererea directorului Teatrului de Comedie, George Mihăiță, Andrei Teașcă a prezentat Gala Comediei
Andrei Teașcă () [Corola-website/Science/318295_a_319624]
-
pereți care să reflecte și să concentreze căldura. Sau fă focul lângă un perete, o stâncă. Ori gătește deasupra găurii sau vetrei din sol în care ai făcut focul. Oala poate să se rezeme pe pietroaie puse în picioare, pe crengi verzi, sau bucăți de metal. Flăcările și căldura pot fi dirijate spre adăpostul semideschis în care stai, cu ajutorul unui reflector amenajat din pietre, lemne, crengi. NU aprinde focul în cort; - Nu face un foc prea mare: va consuma inutil prea
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
care ai făcut focul. Oala poate să se rezeme pe pietroaie puse în picioare, pe crengi verzi, sau bucăți de metal. Flăcările și căldura pot fi dirijate spre adăpostul semideschis în care stai, cu ajutorul unui reflector amenajat din pietre, lemne, crengi. NU aprinde focul în cort; - Nu face un foc prea mare: va consuma inutil prea mult combustibil. Deși uneori ar putea fi bun: la semnalizare, la uscarea hainelor. Oricum, e mai avantajoasă cantitatea unor focuri succesive mai mici, decât calitatea
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
palmier, ferigă. Atenție: NU folosi toate vreascurile pentru focul acesta. Mai lasă câteva și pentru următorul foc, cel de mâine. - Combustibilul: adună o rezervă imensă (de două ori mai mult decât apreciezi la început) din orice material care poate arde: crengi, bușteni, copăcei, tufișuri, bălegar, găinaț, căzături de copaci, lemne sau cărbuni aduși de apă pe țărm, oase, lemn putred, componente din vehicul, plante. Lemnul uscat, necăzut pe pământ care poate fi doborât, rupt, despicat (cu o pană din piatră ascuțită
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
exploda și-ți scot ochii. NU folosi pentru construcția vetrei pietre moi, cu goluri interne - încearcă-le mai înainte prin lovire (sună a gol). - Focul cu alimentare înclinată - lungește durata arderii. Se recomandă când nu ai mult combustibil. Două lemne, crengi sau bețe se înfig paralele în pământ, înclinate, la o adâncime de 20-30 cm și la o depărtare de 40-50 cm unul de altul; deasupra solului să rămână capetele de aproximativ 70-80 cm. Ele constituie stâlpii de susținere pe care
Tehnici de supraviețuire () [Corola-website/Science/318351_a_319680]
-
formă de foileton în "Le journal" din perioada 24 septembrie - 2 noiembrie 1908 și ulterior într-o ediție dublă cu "Goana după meteor" la 15 noiembrie 1908. Prima traducere în limba română a apărut în anul 1985 la Editura Ion Creangă din București și a fost realizată de Maria Brăescu. Sigmaringen, 1876. Ca urmare a victoriei sale în concursul de pescuit organizat de Liga Dunăreană, Ilia Bruș, maestru pescar maghiar, se lansează într-un pariu fără sens: el dorește să navigheze
Pilotul de pe Dunăre () [Corola-website/Science/319518_a_320847]
-
distribuite, în dependență de numărul de persoane ce le alcătuiesc, asfel: 15.66% - 1 persoană, 16.50% - 2 persoane, 18.73% - 3 persoane, 23.49% - 4 persoane, 14.35% - 5 persoane, 11.28% - 6 și mai multe persoane. Liceul "Ion Creangă" din centrul de comună este o instituție ce propune studii performante la ciclul școlar (primar, gimnazial si liceal), el fiind conectat la conducta de gaz in 14.02.2010 la care a participat ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruța.<br> Primarul comunei
Comuna Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/319561_a_320890]
-
acesta este un drum deocamdată optimizat doar pentru transportul local forestier, pe care se poate circula altfel numai cu mașini de teren. Alternativă recomandabila este continuarea circuitului pe DJ174A dincolo de Bilbor , până la intersecția acestuia cu DN15 la vest de Pasul Creangă . De aici se folosește DN15 în continuare până la Capu Corbului și ulterior. Drumurile transversale sunt nemodernizate: În ordinea gradului de apropiere sunt magistralele: Aeroporturile cele mai apropiate (distanțe calculate de la Vatră Dornei ) sunt la Suceava (110 km), Târgu Mureș (175
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
și ÎI - actual aflate în conservare). . Serviciile sunt reprezentate cu predilecție de pensiunile turistice. Accesul spre asistență medicală superioară (Târgu Mureș, Iași), este grevat de necesitatea de a traversa culmile Carpaților Orientali spre vest prin pasurile Tihuța în nord și Creangă în sud, respectiv spre est prin Mestecăniș în nord și Petru Vodă în sud. În ordinea apropierii și a clasificării pe competențe sunt de categoria a IV-a (Vatra Dornei , Târgu Neamț , Toplița), categoria a III-a (Suceava și Piatră
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
1958 și 1964 a fost deținut la Jilava și Gherla. Gheorghe Cardaș a fost căsătorit, dar nu a avut copii. Și-a petrecut ultimii ani la căminul de bătrâni bucureștean din strada Barbu Delavrancea. Debutează în 1916, în revista "Ion Creangă" din Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul "Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi". Colaborează la: "Adevărul literar și artistic", "Boabe de grâu", "Convorbiri literare", "Cugetul românesc", "Făt-Frumos", "Manuscriptum", "Mitropolia Olteniei", "Neamul românesc pentru popor", "Prietenii istoriei literare", "Revista
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
de distrugerea prin uscare și putrefacție, în anul 1924 a fost legat cu cercuri de oțel și cimentat în interior. Pentru a permite dezvoltarea coroanei, trunchiul arborelui a fost retezat la înălțimea de 9 metri, de unde s-a dezvoltat o creangă laterală. Cu ocazia restaurării din 1947 aproape tot trunchiul a fost îmbrăcat în ciment, pe care s-a realizat modelul cojii de către sculptorul Radu Moga-Mânzat. Pentru susținerea crengii laterale, în 1977 a fost construit un stâlp de beton. Această ultimă
Gorunul lui Horea () [Corola-website/Science/315790_a_317119]
-
fost retezat la înălțimea de 9 metri, de unde s-a dezvoltat o creangă laterală. Cu ocazia restaurării din 1947 aproape tot trunchiul a fost îmbrăcat în ciment, pe care s-a realizat modelul cojii de către sculptorul Radu Moga-Mânzat. Pentru susținerea crengii laterale, în 1977 a fost construit un stâlp de beton. Această ultimă creangă laterală a fost ruptă de puternica furtună care s-a abătut asupra regiunii în 19 iulie 2005. Stâlpul de beton, nemaifiind necesar, a fost demolat. Actual, din
Gorunul lui Horea () [Corola-website/Science/315790_a_317119]
-
laterală. Cu ocazia restaurării din 1947 aproape tot trunchiul a fost îmbrăcat în ciment, pe care s-a realizat modelul cojii de către sculptorul Radu Moga-Mânzat. Pentru susținerea crengii laterale, în 1977 a fost construit un stâlp de beton. Această ultimă creangă laterală a fost ruptă de puternica furtună care s-a abătut asupra regiunii în 19 iulie 2005. Stâlpul de beton, nemaifiind necesar, a fost demolat. Actual, din gorun nu mai există decât sarcofagul de beton al trunchiului. Din ramura ruptă
Gorunul lui Horea () [Corola-website/Science/315790_a_317119]
-
a fost spartă cu dalta plomba de ciment, grea de peste 200 de kilograme, și minunea minunilor ni s-a deschis în fața ochilor. Trunchiul copacului, așa cum îl vedeți, era gol ca un butoi. O carapace moartă. în schimb, de sus, din crengi, pe lângă plomba de ciment, coborau rădăcini adventive. Se poate întâmpla uneori ca o crenguță introdusă în sol să dea rădăcini adventive. Dar așa ceva n-a văzut nimeni, niciodată. De la o înălțime de peste doi metri, ramurile și-au creat propriile rădăcini
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
Iași, el a oferit umbra, el a oferit cadrul pentru refacerea forțelor sleite de o muncă extrem de intensă. Aici, la umbra teiului, ieșenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, fie alături de Veronica Micle, fie alături de bunul său prieten, Ion Creangă. [...] După plecarea lui la București, ieșenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu. [...] În cel de-al doilea Război Mondial, în Parcul Copou a fost lagăr, lagăr al românilor luați de pe stradă. Fostul meu socru a fost luat de pe stradă
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
după proiectul arhitectului Virgiliu Onofrei), inaugurată cu prilejul centenarului morții poetului, la 15 iunie 1989, cu scopul de a servi ca Muzeu dedicat lui Mihai Eminescu. Cele două turnuri de la intrarea în muzeu simbolizează Dragostea (Veronica Micle) și Prietenia (Ion Creangă). Muzeul comemorează anual "Sărbătoarea Teiului", având drept ax de desfășurare însuși teiul lui Eminescu.
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
este un basm cult scris de Ion Creangă. A apărut în revista "Convorbiri literare", la 1 august 1877, apoi a fost publicat în același an în ziarul "Timpul" de catre Mihai Eminescu. Pornind de la modelul folcloric, autorul reactualizează teme de circulație universală trecându-le prin filtrul propriei viziuni; asistăm
Povestea lui Harap-Alb () [Corola-website/Science/316595_a_317924]
-
drumului inițiatic pe care feciorul de împărat trebuie să le parcurgă (pregătirea pentru drum - parcurgerea drumului inițiatic - răsplata). Modelul structural al basmului este dominat de steriotipie, implicând o serie de acțiuni convenționale, dispuse în perechi opoziționale (interdicția - încălcarea interdicției etc). Creangă utilizează triplicarea sistematică a situaților ce compun schema logică a narațiunii, suprasolicitând procedeul: a treia probă conține alte încercări impuse de Împăratul Roșu și de fată. Astfel eroul are de trecut mai multe serii de probe, nu doar trei. Aceste
Povestea lui Harap-Alb () [Corola-website/Science/316595_a_317924]
-
postura de solist vocal al formației Iris. După câteva încercări în formații de liceu, Gabriel Nacu formează în anul 1977, la Ateneul Tineretului din București, grupul de hard rock Harap-Alb, titulatura fiind inspirată de cunoscutul basm cult scris de Ion Creangă. La început Harap-Alb a activat în formula de trio, Nacu ocupându-se și de părțile vocale. Astfel, prima componentă îi reunea pe Gabriel Nacu (chitară, vocal), Anton Hașiaș (baș) și Nicky Dinescu (baterie). În 2007, Gabi Nacu declară pentru cotidianul
Harap-Alb (formație) () [Corola-website/Science/316760_a_318089]
-
și adevărul artistic, corelația dintre fond și formă, general-umanul și contemporaneitatea în literatură, specificitatea imaginii poetice ș.a. În domeniul istoriei literare desfășoară o intensă muncă de valorificare și interpretare a clasicilor literaturii române de pe poziții estetice. Îngrijește primele ediții "Ion Creangă" și "Mihai Eminescu", însoțindu-le cu ample studii introductive și comentarii, creației lui Ion Creangă consacrându-i și o substanțială monografie "Ion Creangă" (1953, 1966), în care analizează legătura organică a operei crengiene cu folclorul, caracterul popular al operei lui
Ramil Portnoi () [Corola-website/Science/318540_a_319869]
-
poetice ș.a. În domeniul istoriei literare desfășoară o intensă muncă de valorificare și interpretare a clasicilor literaturii române de pe poziții estetice. Îngrijește primele ediții "Ion Creangă" și "Mihai Eminescu", însoțindu-le cu ample studii introductive și comentarii, creației lui Ion Creangă consacrându-i și o substanțială monografie "Ion Creangă" (1953, 1966), în care analizează legătura organică a operei crengiene cu folclorul, caracterul popular al operei lui Creangă etc. Semnează un șir de drame de idei: "Cântecul Lăpușniței" (1953), "Păsăruici nezburătoare" (1957
Ramil Portnoi () [Corola-website/Science/318540_a_319869]