13,216 matches
-
Sexualitatea și genetica bacteriilor". În 1958, asemănările remarcabile dintre lizogenie și posibilitatea de a induce sinteza de lactază (o enzimă care realizează degradarea lactozei) la anumite bacterii au permit lui François Jacob și elucidarea mecanismelor genetice responsabile de schimbul de gene între bacterii. Aceste schimburi conferă proprietăți noi bacteriilor permițându-le, de exemplu, sintetiza de proteine. Astfel, ei au descoperit operonul lactoză la bacteria "Escherichia coli", descoperire care a revoluționat înțelegerea mecanismelor de regulare a expresiei genelor la bacterii și care
François Jacob () [Corola-website/Science/329140_a_330469]
-
responsabile de schimbul de gene între bacterii. Aceste schimburi conferă proprietăți noi bacteriilor permițându-le, de exemplu, sintetiza de proteine. Astfel, ei au descoperit operonul lactoză la bacteria "Escherichia coli", descoperire care a revoluționat înțelegerea mecanismelor de regulare a expresiei genelor la bacterii și care a fost la originea dezvoltării ingineriei genetice. În concluzia acestor lucrări, Jacob și Monod au pus la punct un model care descrie interacțiunea diferitelor tipuri de gene și proteine în timpul transcripției acidului ribonucleic (ARN). A fost
François Jacob () [Corola-website/Science/329140_a_330469]
-
care a revoluționat înțelegerea mecanismelor de regulare a expresiei genelor la bacterii și care a fost la originea dezvoltării ingineriei genetice. În concluzia acestor lucrări, Jacob și Monod au pus la punct un model care descrie interacțiunea diferitelor tipuri de gene și proteine în timpul transcripției acidului ribonucleic (ARN). A fost membru al Centrului Royaumont pentru o Știință a omului ("Centre Royaumont pour une Science de l’Homme"). Onoruri militare i-au fost aduse pe 24 aprilie 2013 în Curtea de Onoare
François Jacob () [Corola-website/Science/329140_a_330469]
-
în toate domeniile vieții cotidiene. Ingineria genetică reprezintă un ansamblu de metode de lucru prin care se manipulează materialul genetic la nivel molecular și celular. Astfel se obțin microorganisme, plante și animale reprogramate genetic, în al căror genom sunt incluse gene străine, utile, exprimabile și transmisibile stabil la descendenți. Ingineria genetică utilizează metode de cultură "in vitro" a celulelor și țesuturilor animale și vegetale și tehnologia ADN-ului recombinat. Pe aceste metode se bazează hibridarea somatică la plante și animale, haploidia
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
cromozomi). Hibrizii obținuți înglobează numărul de cromozomi ai celor doi părinți. Alte avantaje ale utilizării protoplaștilor sunt: înmulțirea vegetativă foarte rapidă în urma căreia rezultă clone; obținerea unor forme poliploide ce vor fi utilizate în ameliorare; inducerea de mutante; transferul de gene sau cromozomi în protoplaști; transferul de cloroplaste în protoplaști; obținerea unor plante rezistente la viroze, etc. Haploidia prin androgeneză și ginogeneză experimentală este o altă metodă de cultură "in vitro". "Androgeneza" constă în reprogramarea inormației genetice a microsporilor (grăunciorilor de
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
Factorii cu o importanță deosebită în reușita androgenezei experimentale sunt: vârsta anterelor, mediul de cultură, hormonii, temperatura și lumina. Plantele haploide obținute prin androgeneză prezintă următoarele avantaje: sunt pure genetic, sunt folosite pentru obținerea liniilor izogene (sunt homozigote pentru toate genele), sunt utilizate pentru producerea de soiuri noi și de hibrizi ce manifestă fenomenul "heterozis"; ajută la identificarea rapidă a mutațiilor recesive și la inducerea unor mutații artificiale. "Ginogeneza" constă în reprogramarea informației genetice a macrosporilor (sacilor embrionari) în culturi "in
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
se elimină o parte din cromozomii umani. Drept urmare, în descendența hibridă există o variație semnificativă a numărului de cromozomi. Importanța practică a acestui fenomen constă în faptul că pot fi realizate hărți cromozomale umane, care permit o identificare precisă a genelor normale și mutante pe cromozomi. Celulele hibride care conțin restructurări cromozomale sunt testate ulterior, pentru prezența sau absența enzimelor specifice. Astfel, sunt identificate cu precizie genele ce determină apariția maladiilor ereditare umane. În prezent, se produc "cibrizi", hibrizi celulare rezultați
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
faptul că pot fi realizate hărți cromozomale umane, care permit o identificare precisă a genelor normale și mutante pe cromozomi. Celulele hibride care conțin restructurări cromozomale sunt testate ulterior, pentru prezența sau absența enzimelor specifice. Astfel, sunt identificate cu precizie genele ce determină apariția maladiilor ereditare umane. În prezent, se produc "cibrizi", hibrizi celulare rezultați din formarea enucleate cu o celulă nucleată. Clonarea organismelor reprezintă un ansamblu de procedee prin care se cultivă o singură celulă și se obține o colonie
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
la care s-au îndepărtat nuclei. Metoda clonării prezintă avantajul că, de la un singur organism adult, se pot obține copii perfect identice, din punct de vedere genetic, ale organismului donator. Această tehnologie grupează tehnicile care permit sinteza chimică sau izolarea genelor unor organisme, urmată de inerția acestora în genomul unor celule aparținând altei specii. Gazda va copia ADN-ul străin inserat artificial și-l va transmite descendenței. Rezultă astfel "organisme reprogramate genetic". Avantajul acestei tehnici constă în faptul că toate depăși
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
-l va transmite descendenței. Rezultă astfel "organisme reprogramate genetic". Avantajul acestei tehnici constă în faptul că toate depăși barierele de specie (poate transfera ADN-ul de la o specie la alta). Etapele acestei tehnologii sunt: izolarea ADN-ului corespunzător unei anumite gene; multiplicarea sa; construirea unor molecule de ADN hibride; transferul de la o specie la alta. Pentru a obține ADN recombinat se folosesc microorganisme (colibacili, drojdie de bere, "Argobacterium sp."), enzime specifice și vectori. Prima realizare în domeniu, datează din anul 1970
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
datează din anul 1970, când Har Gobind Khorana și colaboratorii săi au sintetizat artificial la drojdia de bere gena care determină sinteza de ARN-t ce transferă aminoacidul alanina la locul sintezei proteice. Ulterior, s-au realizat sinteze artificiale de gene atât la procariote cât și la eucariote. Astfel, s-au sintetizat artificial genele care intervin în producerea hemoglobinei la iepure, ovalbuminei la găină, insulinei, hormonului de creștere, somatostatinei și interferonului la om. În prezent, pentru a sintetiza artificial gene, se
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
artificial la drojdia de bere gena care determină sinteza de ARN-t ce transferă aminoacidul alanina la locul sintezei proteice. Ulterior, s-au realizat sinteze artificiale de gene atât la procariote cât și la eucariote. Astfel, s-au sintetizat artificial genele care intervin în producerea hemoglobinei la iepure, ovalbuminei la găină, insulinei, hormonului de creștere, somatostatinei și interferonului la om. În prezent, pentru a sintetiza artificial gene, se pornește de la ARN-m folosit ca matriță pentru sinteza ADN-ului. De exemplu
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
de gene atât la procariote cât și la eucariote. Astfel, s-au sintetizat artificial genele care intervin în producerea hemoglobinei la iepure, ovalbuminei la găină, insulinei, hormonului de creștere, somatostatinei și interferonului la om. În prezent, pentru a sintetiza artificial gene, se pornește de la ARN-m folosit ca matriță pentru sinteza ADN-ului. De exemplu, pentru artificială a genei ce determină producerea hormonului de creștere uman s-a extras ARN-m din hipofiză și s-a introdus în "Escherichia coli" care
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
producerea hemoglobinei la iepure, ovalbuminei la găină, insulinei, hormonului de creștere, somatostatinei și interferonului la om. În prezent, pentru a sintetiza artificial gene, se pornește de la ARN-m folosit ca matriță pentru sinteza ADN-ului. De exemplu, pentru artificială a genei ce determină producerea hormonului de creștere uman s-a extras ARN-m din hipofiză și s-a introdus în "Escherichia coli" care s-a cultivat industrial. Aceasta a produs cantități crescute de hormon. Prin programare genetică se obțin substanțe antitumorale
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
a fost enunțată de Gene Amdahl, inginer american, cunoscut datorită muncii sale în cadrul IBM. Acesta a definit limitările fundamentale ale programării paralele, propunând o evaluare a perfomanțelor mașinilor de calcul, în special în cazul utilizării de procesoare multiple. A fost prezentată la Conferința AFIPS din
Legea lui Amdahl () [Corola-website/Science/329352_a_330681]
-
(în ) este un film din 1977, regizat de Dick Richards și avându-i în rolurile principale pe Gene Hackman, Terence Hill, Catherine Deneuve, Max von Sydow și Ian Holm. Filmul prezintă Legiunea Străină Franceză în anii '20 ai secolului al XX-lea. Maiorul legionar Foster (Hackman), un fost ofițer american bântuit de amintirile sale din Primul Război Mondial
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]
-
recent, primește misiunea de a proteja un grup de arheologi care realizau săpături la Erfoud (în Maroc) de la revoluționarii beduini conduși de El-Krim (personaj inspirat din revoluționarul marocan Abd el-Krim). La scurt timp după Primul Război Mondial, maiorul american Foster (Gene Hackman), comandantul unui detașament din Legiunea Străină franceză, suferă de pe urma amintirii obsedante că a condus o armată de 8.000 de soldați, din care s-au întors în țară numai 200. El a devenit alcoolic și retras, iar singurul său
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]
-
animale aparținând unei civilizații extraterestre distruse, ai cărei spori au sosit odată cu valul de radiație cosmică. Găsindu-l pe Sirio, ținut captiv de guvernante, el distruge orașul și evadează în lume, unde - cu ajutorul capacității sale permutare moleculară - readuce la viață genele animalelor care îi formează trupul. Monique Gehler de la " Les Nouvelles littéraires" descrie romanul ca "înfricoșător, deranjant și nejustificat de frumos", în timp ce Michel Le Bris de la "Le Nouvel Observateur" apreciază că "Serge Brussolo s-a (...) impus, prin puterea viziunii sa, ca
Moartea cu melon () [Corola-website/Science/328593_a_329922]
-
polinesaturată și grăsimile mononesaturate scăzând riscul. Se pare că și consumul ridicat de orez alb joacă un rol în creșterea riscului. Se crede că lipsa exercițiului fizic stă la baza a 7% din cazuri. Majoritatea cazurilor de diabet implică multe gene, fiecare contribuind în mică parte la probabilitatea crescută de apariție a diabetului de tip 2. Dacă un geamăn identic are diabet, riscul ca celălalt să facă diabet în decursul vieții este mai mare de 90%, în timp ce în cazul fraților neidentici
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
2. Dacă un geamăn identic are diabet, riscul ca celălalt să facă diabet în decursul vieții este mai mare de 90%, în timp ce în cazul fraților neidentici riscul este de 25-50%. Începând cu anul 2011, au fost identificate peste 36 de gene care contribuie la riscul diabetului de tip 2. Împreună, toate aceste gene sunt responsabile doar pentru 10% din componentele totale moștenite ale bolii.De exemplu, alela TCF7L2 crește riscul de apariție a diabetului de 1,5 ori și constituie cel
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
diabet în decursul vieții este mai mare de 90%, în timp ce în cazul fraților neidentici riscul este de 25-50%. Începând cu anul 2011, au fost identificate peste 36 de gene care contribuie la riscul diabetului de tip 2. Împreună, toate aceste gene sunt responsabile doar pentru 10% din componentele totale moștenite ale bolii.De exemplu, alela TCF7L2 crește riscul de apariție a diabetului de 1,5 ori și constituie cel mai mare risc dintre variantele genetice comune. Majoritatea genelor legate de diabet
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
Împreună, toate aceste gene sunt responsabile doar pentru 10% din componentele totale moștenite ale bolii.De exemplu, alela TCF7L2 crește riscul de apariție a diabetului de 1,5 ori și constituie cel mai mare risc dintre variantele genetice comune. Majoritatea genelor legate de diabet sunt implicate în funcțiile celulelor beta. Există cazuri rare de diabet, ce apar drept urmare a unei anormalități într-o singură genă (cunoscute drept forme ale diabetului monogenic sau "alte tipuri specifice de diabet"). Acestea includ, printre altele
Diabet zaharat de tipul 2 () [Corola-website/Science/328746_a_330075]
-
(MIM 603554) sau reticuloendotelioza Omenn, deficitul imunitar combinat sever cu hipereozinofilie este o formă autozomal-recesivă rară a deficitului imunitar combinat sever (DICS) cauzată de mutații în genele de activare a recombinării Rag-1 sau Rag-2, caracterizat prin eritrodermie maculopapulară exsudativă de tip atopic, pahidermie, descuamare, alopecie, simptome digestive (diaree cronica), retard staturoponderal, poliadenopatie, hepatosplenomegalie, febră. Este un sindrom rar, cu o prevalență de1/50.000. Anomaliile principale biologice
Sindromul Omenn () [Corola-website/Science/328785_a_330114]
-
grave din cadrul unei DICS. In vitro, ele proliferează slab în prezența mitogenului, dar nu sunt activate de antigene. Există o hipogamaglobulinemie adesea profundă asociată cu hiper-IgE. Limfocitele B circulante nu sunt, de obicei, detectabile. Studiul de biologie moleculară a rearanjărilor genelor V, D si J a arătat că hiperlimfocitoza T este cauzată de expansiunea unor clone. Interesant este faptul că acest sindrom poate fi găsit în fratria pacienților cu o formă tipică de DICS cu absența limfocitelor B în două familii
Sindromul Omenn () [Corola-website/Science/328785_a_330114]
-
formă tipică de DICS cu absența limfocitelor B în două familii distincte, ceea ce sugerează că sindromul Omenn este o formă de expresie fenotipică a unui DICS cu activare majoră a limfocitelor T autoreactive. Sindromul Omenn este cauzat de mutații în genele de activare a recombinării Rag-1 sau Rag-2 de pe cromozomul 11p.
Sindromul Omenn () [Corola-website/Science/328785_a_330114]