14,500 matches
-
deschid și se încheie cu o cantare religioasă și rugăciune. Majoritatea congregațiilor țin întruniri în lăcașuri de închinare numite „Săli ale Regatului”. De obicei, acestea sunt clădiri simple, construite de voluntari Martori. În „Sălile Regatului” nu există niciun fel de icoane, crucifixe sau alte obiecte de cult care să intermedieze închinarea la Dumnezeu. Cheltuielile de întreținere se susțin prin donații . În fiecare congregație există bărbați Martori care au responsabilități mai mari ca și alții. Martorii nu-i numesc pe aceștia "preoți
Martorii lui Iehova () [Corola-website/Science/305662_a_306991]
-
1185). Cele mai vechi picturi și mozaicuri monumentale din Georgia datează din secolul al XI-lea și dovedesc influență artei bizantine de la vremea aceea. Demne de menționat sunt frescele și mozaicurile din Betania, Qintsvisi și Gelați. Miniatură și pictură de icoane a avut în acel timp școli în centrele monastice de la Gelați și Chachuli. Pictorul naiv Niko Pirosmanišvili (sau Pirosmani, 1862-1918) este unul din reprezentanții de seamă ai artei georgiene din secolul al XX-lea. În limba georgiana s-au păstrat
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]
-
cu 768 locuitori, proprietar era M.M Catacazi. Către anul 1924 în Gîrla e rezidită biserica sf. Mihail, care a fost reconstruită în 1884. Biserica e construită din nuiele și e acoperită cu scânduri pe deasupra tencuielii. În biserică erau câteva icoane cu inscripții moldovenești. În curtea bisericii existau 2 pietre de mormânt fără inscripții. La sfîrșitul sec. XIX sub influența dezvoltării relațiilor marfă-bani se intensifică diferențierea țăranilor în săraci și burghezia sătească. Guvernul țariței Ecaterina a II-a (1764-1796) a creat
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
cheltuielile cu achiziționarea raclelor sfințite, a ornamentelor, crucilor și a cărților. Antreprenorul Francisc Szalay a fost plătit cu 461.650 coroane, arhitectul-controlor I. Schussnig a primit 8.000 de coroane, iar pictorul Octavian Smigelschi a primit 16.000 coroane pentru icoanele de pe iconostas, 16.000 coroane pentru cupolă și încă 4.000 coroane pentru cei patru evangheliști. În luna mai a anului 1903 asesorul consistorial Elie Miron Cristea și arhitectul Joseph Schussnig au efectuat o călătorie de studii în vederea contactării unor
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
lipsă de pătrundere în materie, un spirit de observație așa superficial, o grămadă de material nerumegat. Prea se încrede cuvioșia sa în subțirele domniei sale cunoștințe artistice”, în timp ce Miron Cristea avusese rețineri cu privire la numirea lui Smigelschi din cauză că pictorul era practicant greco-catolic. Icoanele de pe iconostas, cupola (reprezentându-l pe Hristos Pantocrator înconjurat de îngeri) și pandantivii cupolei (pe care sunt reprezentați cei patru evangheliști) au fost pictate în frescă în anul 1905 de Octavian Smigelschi în stilul Art Nouveau promovat de școala de la
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
Budapesta. Pictorul era originar din satul Ludoș, fiind fratele canonicului Victor Smigelschi de la Blaj. Smigelschi a fost ajutat la pictură de prietenul său Arthur Coulin, dar ca „simplu executant”, după cum crede acad. Virgil Vătășianu. Onorariul primit de către Smigelschi pentru pictarea icoanelor de pe iconostas, a cupolei și pandantivilor a fost de 32.000 de coroane. Un juriu de experți instituit la 9 martie 1907, la cererea Consistoriului, și format din A. G. Verona din București și Dorschlag din Sibiu a stabilit că pictura
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
fabricate la Turcheș, în Săcele. Tot artei populare maghiare îi aparțin stâlpii funerari sculptați din Crizbav și Apața. În afară de pictura decorativă, utilizată la produsele din lemn sau ceramică, această artă s-a manifestat cu precădere în centrele de pictare a icoanelor, Șcheiul fiind cel mai renumit din acest punct de vedere. Cea mai veche icoană pe sticlă, păstrată până azi și datată, este din 1780 și a fost realizată de Ioniță Zugravul. Icoanele șcheiene se remarcă prin coloritul lor viu (verde
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
din Crizbav și Apața. În afară de pictura decorativă, utilizată la produsele din lemn sau ceramică, această artă s-a manifestat cu precădere în centrele de pictare a icoanelor, Șcheiul fiind cel mai renumit din acest punct de vedere. Cea mai veche icoană pe sticlă, păstrată până azi și datată, este din 1780 și a fost realizată de Ioniță Zugravul. Icoanele șcheiene se remarcă prin coloritul lor viu (verde, roșu vermillon, albastru și alb), precum și prin trăsăturile viguroase, sigure. Țesăturile au reprezentat o
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
manifestat cu precădere în centrele de pictare a icoanelor, Șcheiul fiind cel mai renumit din acest punct de vedere. Cea mai veche icoană pe sticlă, păstrată până azi și datată, este din 1780 și a fost realizată de Ioniță Zugravul. Icoanele șcheiene se remarcă prin coloritul lor viu (verde, roșu vermillon, albastru și alb), precum și prin trăsăturile viguroase, sigure. Țesăturile au reprezentat o ocupație de bază a țărănimii și a meșteșugarilor din Țara Bârsei. Se remarcă centrele tradiționale din Brașov, Dârste
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
gospodărie tradițională din zonă, mărturie a modului de viață din satul românesc tradițional. Începând de la poarta de la intrare - monument înscris în patrimoniul național - exponatele sunt diversificate în ceea ce privește proveniență și domeniul de folosință: unelte vechi agricole și din gospodărie, costume populare, icoane vechi pictate pe lemn, manuscrise, cărți vechi, obiecte din ceramică, exponate de numismatica, medalii și decorații care au fost obținute de sătenii din Lunca în războaiel, măști, costume și alte obiecte specifice obiceiurilor de iarnă. Se presupune că a fost
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
turistice, cantoanele silvice, viitoarele puncte turistice și chiar unele localități. În cadrul Masivului Suhard se întîlnesc și cîteva mici lacuri nivale (formate în depresiunile create prin acțiunea de tasare a zăpezii); ele se găsesc la sud de vîrful Fărăoane, sub vîrful Icoana și la vest de vîrful Omu. Cel mai interesant, de formă ovoidală, este cel situat sub vîrful Icoana, lîngă traseul de culme. În zona Munților Suhard apar și o serie de izvoare minerale carbogazoase. Ele sînt prezente Ia Vatra Dornei
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
lacuri nivale (formate în depresiunile create prin acțiunea de tasare a zăpezii); ele se găsesc la sud de vîrful Fărăoane, sub vîrful Icoana și la vest de vîrful Omu. Cel mai interesant, de formă ovoidală, este cel situat sub vîrful Icoana, lîngă traseul de culme. În zona Munților Suhard apar și o serie de izvoare minerale carbogazoase. Ele sînt prezente Ia Vatra Dornei, la Dorna Candrenilor, în Poiana Vinului și în Poiana Coșnei. Acestea sînt valorificate în stațiunea Vatra Dornei și
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
acestuia, tot după 1858, a fost egumenul Calistrat (1861-1862). Începuturile mănăstirii sunt învelite în neguri de legendă. Se spune că pe locul unde este construită Mănăstirea Glavacioc, în timpul lui Mircea cel Bătrîn, un cioban a găsit într-o peșteră o icoană făcătoare de minuni, ce poartă chipul Fecioarei Maria. Atunci, voievodul a decis construirea acestui lăcaș sfînt. La icoana cu chipul Maicii Domnului s-a închinat și s-a rugat și Vlad Țepeș ori Vlad Dracul, să câștige bătăliile cu dușmanii
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
spune că pe locul unde este construită Mănăstirea Glavacioc, în timpul lui Mircea cel Bătrîn, un cioban a găsit într-o peșteră o icoană făcătoare de minuni, ce poartă chipul Fecioarei Maria. Atunci, voievodul a decis construirea acestui lăcaș sfînt. La icoana cu chipul Maicii Domnului s-a închinat și s-a rugat și Vlad Țepeș ori Vlad Dracul, să câștige bătăliile cu dușmanii românilor. Acea icoană a fost luată la un moment dat de niște călugări și dusă la Mănăstirea Curtea de Argeș
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
minuni, ce poartă chipul Fecioarei Maria. Atunci, voievodul a decis construirea acestui lăcaș sfînt. La icoana cu chipul Maicii Domnului s-a închinat și s-a rugat și Vlad Țepeș ori Vlad Dracul, să câștige bătăliile cu dușmanii românilor. Acea icoană a fost luată la un moment dat de niște călugări și dusă la Mănăstirea Curtea de Argeș. A doua zi dimineață, când au intrat călugării în mănăstire, s-au închinat când au văzut icoana așezată la locul de unde fusese luată. De asemenea
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
Dracul, să câștige bătăliile cu dușmanii românilor. Acea icoană a fost luată la un moment dat de niște călugări și dusă la Mănăstirea Curtea de Argeș. A doua zi dimineață, când au intrat călugării în mănăstire, s-au închinat când au văzut icoana așezată la locul de unde fusese luată. De asemenea, lângă mănăstire se află un izvor, despre apa căruia se spune că este făcătoare de minuni. Acesta izvorăște de sub altarul bisericii și iese la suprafață la poalele colinei pe care este așezată
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
atacă soldați români în retragere. Ziua de 30 iunie a fost folosită pentru pregătirea pogromului. Soldați din cele două regimente au anunțat locuitorii români din oraș despre „răzbunarea” împotriva evreilor. În ferestrele multor case locuite de români au fost puse icoane și pe pereții caselor au fost desenate cruci; în alte locuri era scris cu litere mari „aici locuiesc români” și au fost arborate steaguri românești . Printre români s-a răspândit zvonul că armata va da o lecție evreilor localnici pentru
Pogromul de la Dorohoi () [Corola-website/Science/306411_a_307740]
-
a "Muzeului Civilizației Dacice și Romana" este găzduită în palatul "Magna Curia". Muzeul găzduiește colecții de arheologie din perioadele: preistoică, dacică, romană, premedievală și medievală timpurie, colecții numismatice, colecții de artă decorativă, de etnografie (costume populare, unelte, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă), colecții de științe naturale (botanică, paleontologie, etc.) și o bibliotecă de aproximativ 40000 de volume.
Muzeul Civilizației Dacice și Romane () [Corola-website/Science/306441_a_307770]
-
viziunea poetei cele două elemente principale ale creației divine. Astfel, versurile de urmează ilustrează o asemenea dihotomie care revine adesea în poezei ei, anume roua și lacrimile. Ambele provin de la Dumnezeu, rouă întărește mugurii, lacrimile întăresc ființa. Apel pentru păstrarea icoanelor în școli București 2008 Menționăm câteva din volumele sau lucrările științifice editate împreună cu colectivul de specialitate din Institutul de Sociologie al Academiei Române:
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
poporului român însuși”". Lista bunurilor restituite includea Tezaurul de la Pietroasele, 120 de tablouri semnate de Nicolae Grigorescu (dintr-un total de 1350 de picturi, gravuri și desene), vase liturgice din aur și argint, cărți și miniaturi vechi, bijuterii, 156 de icoane, 418 tapițerii, 495 obiecte de cult religios, etc. În total, expoziția deschisă la București în august 1956 cu obiectele sosite din URSS includea nu mai puțin de 39.320 de piese, dintre care 33.068 de monede de aur și
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
mai puțin de 39.320 de piese, dintre care 33.068 de monede de aur și 2.465 de medalii, 1.350 de tablouri și desene, restul de circa 2.500 de obiecte fiind obiecte de orfevrărie medievală, broderii liturgice, icoane și stofe vechi. Literatura comunistă a vremii punea restituirea tezaurului pe seama unei porniri „spontane și amicale” din partea URSS și acredita ideea că întregul tezaur ar fi fost restituit, informație care abia după Revoluția din decembrie 1989 a putut să fie
Tezaurul României () [Corola-website/Science/305918_a_307247]
-
analoguri, cruci, epitaf, rame, prestol. La 14 octombrie 2000 au fost sfințite răstignirea și fîntînă de la intrarea în sat. În 2001-2003 a fost efectuată reparație înăuntru bisericii și în ograda, a fost construit trotuar, gard în jurul bisericii, au fost procurate icoane noi și mobilier. La 6 noiembrie 2003 - sfințirea bisericii de către Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Vladimir. Cînd vii spre acest sfînt lăcaș, simți cum te cuprinde un cald fior, frumusețea îți fură ochiul și gîndul se îndreaptă spre cei care au
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
în limba română, tipărite peste Prut. Actuala biserică a fost zidita din piatră în anul 1911, este foarte încăpătoare, cu balcon pentru cîntăreți. Când s-a sfițit biserică de piatră, în 1911, sătenii au înzestrat-o cu obiecte scumpe și icoane noi, dar le-au transferat aici și pe cele care le aveau în biserică mai veche din lemn. În anul 1917 la biserică a fost hirotonit parohul Dimitrie Rusu, iar în anul 1922, la parohie a fost rînduit și cîntărețul
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
anul 1861 cu hramul « Nașterea Maicii Domnului », care se sărbătorește pe data de 21 septembrie. Biserica este construită de Protosigherelul Mănăstirii Vatoped din muntele Atos din Grecia pe timpul domniei țarului Alexandru II. Biserica dispune de altar, iconostas, cafastru, strană, policandru, icoane ale sfinților, cărți bisericești. Clopotnița are 5 clopote de diferite mărimi. De la data construcției, activitatea bisericii nu a fost întreruptă. Pe teritoriul satului sunt amplasate două monumente în cinstea eroilor primului și al doilea război mondial. Monumentul eroilor 1914-1918 este
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
stricăciunile aduse mănăstirii de veacuri a făcut să se piardă. O parte din obiectele de valoare păstrate se găsesc la Muzeul de Artă al României. Muzeul Mănăstirii are o bogată colecție de picturi murale (provenite din pronaos, pictura din 1766), icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, cărți vechi, veșminte, ușile vechi ale bisericii (1782) și altele. În biserică se găsește o raclă de argint, executată de artistul plastic Gheorghe Stoica din București în 1980, care conține trei părticele de Sfinte
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]