14,025 matches
-
cărții. În alcătuirea sa, Cantemir nu mai ține cont de nici o logică a combinațiilor posibile, dorind să creeze o imagine a perfecțiunii absolute. Oricum, se observă din start că autorul nu se mai mulțumește să preia ființe hibride plăsmuite de imaginația medievală, ci creează el însuși una, pe care o înzestrează cu tot ce definește, la vârful său, natura umană. Ceea ce trebuie încă o dată remarcat este modul în care autorul știe să monteze fragmentul în întregul cărții. Cantemir este un foarte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
crearea acestor ființe hibride: pentru a fi nu neapărat credibile ori plauzibile, ci convingătoare ca motive, ele trebuiau să respecte cât de cât o anumită ordine a naturii. În Arta poetică, Horatius comenta alcătuirea lor, pe care o punea pe seama imaginației necenzurate a poeților, asemănând-o imaginarului oniric și punându-i în seamă un efect comic: Dac-ar voi grumazul de cal să-nădească un pictor/ Cap omenesc și să-mbrace de-asemeni cu pene pestrițe/ Membre-adunate de ici și de colo
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
predestinat războaielor, invaziilor și emigrărilor".47 Practicile războinice, cazurile de licantropie, de identificare a omului cu fiara pe care eruditul român le studiază au cunoscut reminiscențe și în epoci mult mai târzii. Lupul stătea la originea unor monștri care bântuiau imaginația populară până nu de mult: pricolicii și tricolicii, ipostaze ale "carnasierului în starea lui demonică" ori ale "lupului infernal", după cum scrie Romulus Vulcănescu 48. Oricum ar fi, omul-lup nu avea cum să reprezinte o prezență benefică. Pe de altă parte
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
primele pagini ale cărții, Liliacului. De ce tocmai lui? Petru că el este, în mai mare măsură decât toate celelalte personaje, greu de definit, de așezat într-o categorie irevocabilă. El este, altfel spus, hibridul prin excelență. Nu unul creat de imaginația febrilă a oamenilor, dar unul care slujește celor mai întunecate plăsmuiri ale acestora. Lui i s-ar potrivi una dintre formulările lui Roger Caillois, privitoare însă la o cârtiță cu nas în formă de stea: "fantasticul natural"2. Așa îl
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sunt împrumutate de făpturile necuratului, ulterior și proprietarul lor de drept își va face apariția, ca legatar și misionar al Diavolului. Deși în Antichitate imaginea sa nu era neapărat atribuită puterilor malefice, Liliacul devine, în Evul Mediu, o victimă a imaginației oamenilor. Multe dintre fantasmele escatologice ale acestora sunt legate de anatomia sa. Iconografia creștină îi stabilește categoric și definitiv acest loc în imaginar: "Liliacul, trecut în Biblie printre animalele impure, trece drept o pasăre diabolică care caută să se încurce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cunoscut pentru gura sa plină de colți înspăimântători. Gura sa simbolizează, deci, gura iadului. Desigur, nu susțin că în pictura religioasă românească trimiterea se făcea direct la acest animal (necunoscut în mod direct, ci doar prin intermediul unor reprezentări care stârneau imaginația escatologică), ci faptul că, pentru un autor care nu avea cum să fie străin de astfel de reprezentări, cum este Dimitrie Cantemir, o asemenea legătură nu trebuie exclusă. Voi reveni asupra unor amănunte din această imagine-clișeu, a monstrului absolut, pe măsură ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
virgulă. Spre exemplu,1,46 UI de insulină la fiecare 12,52 g de carbohidrați consumați...etc. Nu uita să explici conceptul de "indice de sensibilitate" in detalii exhaustive, în special pacienților cu nivele mai scăzute de educație și de imaginație. Dacă observi o lipsă de înțelegere în general, distribuie broșuri care să conțină formulele științifice care descriu fundamentarea teoretică a conceptului de insulino-sensibilitate. 4. Explică pacientului importanța folosirii permanente a unui glucometru și de a-l avea în permanență asupra
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
și referințe / 13 Introducere / 15 1. Science-fiction: explorarea unui domeniu / 15 1.1. Domeniul / 15 1.2. Scopurile / 16 1.3. Imaginarul SF / 16 2. Imaginar științific și tehnic / 18 2.1. Inteligibilitate și plăcere / 19 Capitolul 1: Literatura de imaginație științifică înainte de Hugo Gernsback / 21 1. Imaginarul înainte de Renaștere / 22 2. După Renaștere / 23 3. Epoca "noului miraculos" / 26 4. Primul Război Mondial și perioada de după / 31 5. Pasul spre crearea genului / 32 6. Divergența dintre imaginarul european și din
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de a crea o senzație amestecată, de uimire și teamă în fața vremurilor viitoare sau a universurilor posibile și străine: sense of wonder 4. Acesta din urmă se naște, urmând exemplul științei și al filosofiei după Aristotel, din mirarea care subjugă imaginația împingând-o spre admirație. Celălalt scop al SF-ului este să plaseze cititorul în poziția de observator privilegiat al realităților posibile prezente, trecute sau viitoare -, determinându-l să adopte unghiul de vedere al unui etnolog virtual, eventual plasat într-o
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din space opera* ale "vârstei de aur", dispunând, în plus, de efecte speciale. Am putea conchide, odată cu Michel Houellebecq (2002): "Din a doua jumătate a secolului XX n-ar rămâne nimic dacă n-ar fi science-fiction-ul". Capitolul 1 Literatura de imaginație științifică înainte de Hugo Gernsback Ceea ce va deveni mai târziu science-fiction s-a dezvoltat în secolul anterior în sânul culturii occidentale recente. Or, un gen literar nu apare din senin fără motiv: se înscrie într-un orizont cultural și răspunde unor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
să contribuie la apariția unui domeniu original. 1. Imaginarul înainte de Renaștere Prin intermediul miturilor, care sunt universale, trăim într-un univers analogic (cf. Descola, 2005)9. Aceste narațiuni orale întemeiază și ilustrează credințele și, prin ele, oamenii își dau frâu liber imaginației în detrimenetul oricărei asemănări. Cum spune Lévi-Strauss, "orice se poate întâmpla într-un mit". Aceste istorisiri au totuși acces la cunoștințe de tip religios, valide pentru aceia cărora li se adresează. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește la
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
adresează. Mitul este un reper simbolic de neînlocuit, servește la "exprimarea și transmiterea sub o formă narativă, diferită de enunțurile abstracte ale filozofului și savantului, a unei cunoștințe privind realitatea" (Vernant, 1982). Povestirile de acest gen pun în scenă o imaginație apropiată de invențiile onirice despre care Charles Nodier (1830) va spune că sunt izvorul tuturor creațiilor omenești, atât a celor naturale, cât și a celor supranaturale. De exemplu, societățile primitive își justifică existența prin primele narațiuni despre creația omului, pe
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
există nici reviste specializate, nici o veritabilă colecție specifică (Klein, 1973; Lehman, 2006). Spre deosebire de optimismul autorilor americani, datorat faptului că Statele Unite n-au suportat decât în mică măsură consecințele războiului dintre 1914 și 1918, europenii, cu precădere autorii francezi, își simt imaginația anesteziată de violența șocului: Ideea unei civilizații universale, totală, etică și științifică totodată, presupunând un progres în același timp spiritual și temporal, era deci la apogeu când a fost agresată de război". Georges Duhamel, Scènes de la vie future, Fayard, 1930
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
are valoare și pentru ființa omenească și pentru computer. Să ne aducem totuși aminte că evoluția computerelor și miniaturizarea componentelor lor de-abia începeau să se dezvolte în acea perioadă și că Internetul încă nu exista, ceea ce lăsa frâu liber imaginației și inventării "Matricei" (Žižek, 2004). Curentul cyberpunk oferă piste fascinante în imaginarul SF, grație creării IA: inteligențele artificiale care își asumă rapid o autonomie în raport cu suporturile încetățenite. Este cazul IA prezente în saga lui Roland C. Wagner Les Nouveaux Mystères
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu o foarte puternică forță gravitațională, fapt ce face loc unor comentarii de tip științific asupra raționalității exercițiului, asupra plauzibilității sale, explicații care, de altfel, îngreunează considerabil narațiunea. Intrigile romanelor întemeiate pe științele exacte nu sunt totuși neapărat lipsite de imaginație. SF-ul pare, într-adevăr, să-și fi asumat, de câțiva ani încoace, posibilitatea de a lega științe precum electronica, genetica și informatica de intrigi extrem de imaginative. S-ar părea chiar că, în aceste cazuri, proximitatea cunoștințelor închipuite și a
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
așadar să reformuleze diferit vechi probleme antropologice; figurile pe care le aduce în scenă și cărora le exploatează potențialitățile au o legătură foarte strânsă cu problemele umane actuale și, fără îndoială, viitoare. Capitolul 5 Două abordări ale științei în SF Imaginația cu suport științific și tehnic este, din secolul al XVII-lea, o cale originală a ficțiunii. Iar SF-ul, de la originea sa, se sprijină metaforic pe cunoștințele tehnice și științifice aplicate în diversele perioade ale industrializării. Scopul său este de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Vom privi aici ansamblul textelor SF ca pe un singur discurs despre universul tehnologic considerând ca un lucru stabilit faptul că acest univers are implicații importante la nivel politic și chiar filozofic. Cum semnala deja G. Lardreau, o literatură de imaginație pe bază de speculații sprijinite pe știință poate să pună serios sub semnul întrebării conceptele și aporiile filozofiei. Vom aborda acest discurs cu ajutorul a două figuri care interpelează imaginea pe care omul și-o face despre sine, în prezentul lui
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
încercăm să înțelegem cum răspund totuși aceste texte la nevoia de miraculos a cititorilor din epocă. Aceste cincisprezece cărți, deși au autori diferiți, vor fi privite ca un singur discurs, cel ținut în epocă de o parte din scriitori despre "imaginația științifică" franceză în literatură, spre uzul cititorilor fascinați de cuceririle și speranțele unei noi lumi care se năștea, bazată pe descoperirile științifice și tehnice. 2.1. Aceste romane promiteau mult... Romane promițătoare, mai ales prin titluri! Acestea din urmă plasează
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
o adevărată culegere de perle, greu de explicat, dacă nu și de scuzat, ceea ce ridică întrebări privitoare la funcționarea imaginarului în aceste texte, ținând totuși cont că ele erau citite și apreciate în ciuda acestor "bavuri". 2.4. Limitele imaginarului În locul imaginației, al jocului cu posibilitățile, al metamorfozelor sau anamorfozelor, cititorul are dreptul la simple reduplicări. Reperele lumii cunoscute nu sunt modificate decât punctual, în afară de câteva inovații lexicale cu conotații pseudoștiințifice care țin de "o imaginație științifică". În fapt, în aceste cazuri
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
bavuri". 2.4. Limitele imaginarului În locul imaginației, al jocului cu posibilitățile, al metamorfozelor sau anamorfozelor, cititorul are dreptul la simple reduplicări. Reperele lumii cunoscute nu sunt modificate decât punctual, în afară de câteva inovații lexicale cu conotații pseudoștiințifice care țin de "o imaginație științifică". În fapt, în aceste cazuri, imaginația pare destul de săracă. Ea se folosește de metafore mai mult sau mai puțin transparente (căpitanul rachetei recrutându-și din coșmelii un echipaj de borfași spațiali); se vorbește de navigare stelară cu aceleași cuvinte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
al jocului cu posibilitățile, al metamorfozelor sau anamorfozelor, cititorul are dreptul la simple reduplicări. Reperele lumii cunoscute nu sunt modificate decât punctual, în afară de câteva inovații lexicale cu conotații pseudoștiințifice care țin de "o imaginație științifică". În fapt, în aceste cazuri, imaginația pare destul de săracă. Ea se folosește de metafore mai mult sau mai puțin transparente (căpitanul rachetei recrutându-și din coșmelii un echipaj de borfași spațiali); se vorbește de navigare stelară cu aceleași cuvinte folosite și în marină (căpitanul satelitului artificial
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
lui). Comparațiile sunt numeroase, paralelele sunt cusute cu ață albă. Paradigma care trimite la lumea cotidiană, departe de a fi absentă, este orbitoare. Acest lucru ne dă de gândit în ce privește limitele imaginarului într-o epocă. Dacă, așa cum crede Oscar Wilde, imaginația nu știe decât să imite și doar spiritul critic este creator, aici partea de imitație și de travestire este extrem de importantă. Dar se poate susține, pe plan poetic, și că ideile filozofice sau științifice, deși sunt uneori deformate de incompetența
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
1710). Miraculosul preindustrial își păstrează farmecul. Secolul al XIX-lea inventează miraculosul tehnic sau științific, comentat de Félix Bodin după cum urmează: "Miraculosul viitorului nu seamănă cu nimic altceva, pentru că este complet verosimil, natural, posibil; din clipa aceea, el poate stârni imaginația"153. Acest fel de miraculos nou va fi denumit de Maurice Renard "miraculos științific", iar de H. G. Wells scientific romances. Va fi soclul pe care se ridică SF-ul. De la sfârșitul secolului al XIX-lea, asistăm la o întoarcere la
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Le Roman de l'Avenir, Lecointe et Pougin, Paris, 1833, p. 30. 154 Jean-Pierre Vernant, Mythe et societé en Grèce antique, F. Maspéro, 1982. 155 Ed. Nemira, 1994, tr. Gabriel Stoian (LT). ----------------------------------------------------------------------- GENUL SCIENCE-FICTION 6 1 Prefață Introducere Literatura de imaginație științifică ... Câteva procedee narative Patru variante pe tema alterității Două abordări ale științei în SF Antologie de autori Concluzii Bibliografie Glosar
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
puse bazele rudimentare ale „biologiei celulare”. Zeci, poate sute de comentatori din secolul XIX au studiat diferitele tipuri celulare (extrem de variate ca formă și mărime). Tehnicile de incluzie, obținerea secțiunilor subțiri, tehnicile de colorare, toate s-au datorat sclipirilor de imaginație ale multor generații de cercetători. În 1934, Frederik Zernike introduce microscopia în contrast de fază, care permite examinarea preparatelor vii, transparente și necolorate. Microscopul polarizat, imunofluorescența, histospectrografia de emisie și altele, au deschis, fiecare, noi căi de explorare a unor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]