13,218 matches
-
compoziție; - compoziție (modelaj); - folosirea elementelor de limbaj specifice; - notă personală, originalitate. Durata: 2 ore b) muzică: ... Se verifică următoarele: - calități vocale - intonarea unui cântec la alegere; - simțul ritmic - reproducerea de fragmente ritmico-melodice; - cunoștințe elementare de scris - citit muzical; - interpretarea unei melodii instrumentale (facultativ) Durata: 10-15 minute pentru un candidat c) artă dramatică: ... Se verifică următoarele: - dicție, expresivitate în citirea unui text la prima vedere; - intonație în recitarea a două strofe dintr-o poezie cunoscută; - memorie și creativitate în povestirea unei fapte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
robustețea, caracterul viril al creativității sale. Cele două spectacole ale lui Visarion m-au însoțit multă vreme, ca repere, în anii de școală. Nu uit nici acum scrâșnetul pietrișului cu care era acoperită dușumeaua scenei scrâșnet îngemănându-se straniu cu melodia suferințelor mocnite și, de câteva ori, explozive ale personajelor cehoviene. Cum nu pot uita nici momentul magnific din celălalt spectacol, când unul din meșterii lui Manole șuiera exaltat: "Noi suntem dracii lui Cristos !" iar gigantica schelă, mirosind a lemn proaspăt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tuturor, la repetiții, că spectacolul după ce distrează, amuză, strigă sau atinge, dispare, în vreme ce universul spectacolului se adresează, prin subtilitate și finețe universului interior al omului din sală, iar acesta, indiferent de condiția sa, este un instrument care vibrează nu la melodii fixe, ci la acorduri și la stări de spirit. Se caută deci privirea care pătrunde, gestul care curge din durere și bucurie, gândul care determină tăcerea sau râsul sau plânsul, alternanța tuturor în funcție de mișcările sufletului. Se caută, la repetiții, un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dinamică în Luna verde. În acest dinamism foarte susținut constă, de altfel, una din reușitele semnificative ale filmului lui Alexa Visarion. Totul curge cu un ritm foarte bun, în viteza mașinilor, spre tragedia accidentului și spre implicațiile etice ale acesteia. Melodia celebră a trupei Placebo, A Friend in Need, punctează obsesiv goana personajelor spre catastrofa inevitabilă. Folosit atât intracât și extra-diegetic, cântecul plasează spectatorii într-o stare de transă, le malaxează nervii și le atrage atenția, chiar fără voia lor, că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
reacțiilor celorlalți, la înțelegerea schimbărilor care apar și la regăsirea copilului, a unui loc al său printre ceilalți. Poveștile se cer spuse de multe ori, nu o singură dată, ci până la golirea de emoțiile negative asociate retrăirii evenimentului. Ca o melodie pe care, dacă o cânți prea mult, își pierde atractivitatea. Sunt câteva reguli care se impun atunci când sprijinim copilul pentru a-și internaliza evenimentul prin povestire: copilul trebuie să stea corporal aproape de adultul cu care povestește. în funcție de vârsta copilului, adultul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de trei ori pe săptămână" (S15). Cei cărora nu le place declară că totuși ascultă acest tip de muzică la petreceri, nunți, botezuri ș.a. Dorind să vedem în ce măsură interiorizează acest gen de muzică, am întrebat subiecții dacă fredonează sau cântă melodii populare românești. Răspunsurile ne relevă faptul că, cu puține excepții legate de ocazii speciale ("la chefuri"), majoritatea nu cântă deloc. Un indicator interesant pentru acest domeniu ne arată că majoritatea celor investigați au participat cel mult o dată sau de două
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
mai supt, mai negru, mai mut cînd nu-și caută dumnezeu știe ce în sarsanaua de la picioare, ridică stînga pînă-n dreptul umărului, ca și cum ar ține o vioară, iar cu dreapta apucă un imaginar arcuș. S-aude chiar un fel de melodie, dar ce s-aude-i doar tînguiala din gîtlejul lui tăbăcit de tutun. Cine-i omulețul? E un fost diblar pe la mesele locantelor, o! ce locante!, dispărut, și el, odată cu trăsurile. Trăsuri c-un cal, cu doi. Făptura omulețului de pe gard cunoaște-acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
seama, s-a înserat și m-am gândit să urmăresc cum se lasă amurgul violet de toamnă. Priveam în jur și-mi închipuiam că întreaga natură prezenta un spectacol cu costume și figuri mozaicale. Vântul jalnic lăsa-n ramuri câteo melodie tristă de toamnă. În fundul parcului, doi plopi apăreau în siluete, iar un greier cânta venirea serii. Și ca un sfârșit, își făcu apariția ultima rază a soarelui palid care își adună aripile și se lăsă tremurând pe-o frunză aurie
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și-au părăsit cuiburile și împreună cu cocorii au fugit de zile rele. Oaspeții noștri dragi se îndreaptă spre țările calde. Iarba adie, plopii se pierd în zare, iar amurgul toamnei este violet. Sub o frunză argintie, un greier își cântă melodia. Furnicile se bucură de bogățiile din hambarele lor pline de hrană. Pomii își scutură frunzele și pe jos se așterne covor miraculos. Castanii sălbatici se bucură că sunt plini de fructe, dar se rușinează că sunt zburlite fructele rotunde și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
primul văl de brumă argintie se lasă peste pământ. Semn că iarna este foarte aproape. Norii fug goniți de vânturile înălțimilor. Pădurea are în răstimpuri înfiorări întunecoase și tace melancolică. Ea este o orgă strălucitoare din care vântul cântă o melodie tristă. Cu un văl de promoroacă, iarna a sosit și totul în jur este albit de mantia ei argintie. Pădurea cea de odinioară este îmbrăcată toată în alb. Eliza Chelaru AMURG DE TOAMNĂ S-a dus soarele, nu se mai
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
să plece în țările calde. Frunzele galbene, ruginii, zdrențuite de ploi și arse de vânt și-au luat și ele rămas bun, căzând ca niște bărcuțe pe covorul multicolor. Pădurea este ca o orgă strălucitoare din care vântul cântă o melodie, iar frunzele încep una câte una a dansa ușor în ritmul muzicii.Părea că fluierul vântului se rostogolește dus ca apoi să se topească într un râu stins de note. Ana-Maria Martac AMURG DE TOAMNĂ LA SAT Toată ziua soarele
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
sufletul oricărui copil se regăsește o culore, ori foarte intensă, ori foarte vie, redând plăcerea vieții, ori foarte palidă, o umbră, redând aproape neexistența lui, modul plictisitor de a trăi. De asemenea, în sufletul unui copil , se poate regăsi o melodie antrenantă, sugerând fericirea, bucuria, frumusețea vieții, însă tot în sufletul unui copil, sepoate găsi o melodie lină, înceată, melodie ce poate aduce o lacrimă cristalină și nevinovată pe un palid obraz de copil, melodie necunoscută, de neînteles și totuși foarte
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ori foarte palidă, o umbră, redând aproape neexistența lui, modul plictisitor de a trăi. De asemenea, în sufletul unui copil , se poate regăsi o melodie antrenantă, sugerând fericirea, bucuria, frumusețea vieții, însă tot în sufletul unui copil, sepoate găsi o melodie lină, înceată, melodie ce poate aduce o lacrimă cristalină și nevinovată pe un palid obraz de copil, melodie necunoscută, de neînteles și totuși foarte simplă, melodie ce poate reda suferința, tristețea, disperarea. Muzica și culoarea exprimă inocența unui copil, însă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
o umbră, redând aproape neexistența lui, modul plictisitor de a trăi. De asemenea, în sufletul unui copil , se poate regăsi o melodie antrenantă, sugerând fericirea, bucuria, frumusețea vieții, însă tot în sufletul unui copil, sepoate găsi o melodie lină, înceată, melodie ce poate aduce o lacrimă cristalină și nevinovată pe un palid obraz de copil, melodie necunoscută, de neînteles și totuși foarte simplă, melodie ce poate reda suferința, tristețea, disperarea. Muzica și culoarea exprimă inocența unui copil, însă mulți copii ai
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
unui copil , se poate regăsi o melodie antrenantă, sugerând fericirea, bucuria, frumusețea vieții, însă tot în sufletul unui copil, sepoate găsi o melodie lină, înceată, melodie ce poate aduce o lacrimă cristalină și nevinovată pe un palid obraz de copil, melodie necunoscută, de neînteles și totuși foarte simplă, melodie ce poate reda suferința, tristețea, disperarea. Muzica și culoarea exprimă inocența unui copil, însă mulți copii ai zilelor noastre nu știu să prețuiască muzica, culoarea aceasta, în cele din urmă devenind fără
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
sugerând fericirea, bucuria, frumusețea vieții, însă tot în sufletul unui copil, sepoate găsi o melodie lină, înceată, melodie ce poate aduce o lacrimă cristalină și nevinovată pe un palid obraz de copil, melodie necunoscută, de neînteles și totuși foarte simplă, melodie ce poate reda suferința, tristețea, disperarea. Muzica și culoarea exprimă inocența unui copil, însă mulți copii ai zilelor noastre nu știu să prețuiască muzica, culoarea aceasta, în cele din urmă devenind fără importanță. Frumoase sunt culorile ! Frumoasă este muzica ! Și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
un cântec din repertoriul Scholae cantorum, sub forma abreviată A-B-A a Gradualului; în alte situații rituale (Liturgia Orelor), va da loc responsoriilor simple sau prolixe. În afară de psalmi, mai existau și cântece spirituale despre care relatează Sf. Paul. Acestea, probabil, erau melodiile melismatice din aleluia sau alte cântece de laudă, pe care creștinii convertiți le-au preluat din templu și din sinagogă: însuși cuvântul „alleluia” nu a fost tradus niciodată, nici de biserica greacă, nici de cea latină, și întotdeauna s-a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sau alte cântece de laudă, pe care creștinii convertiți le-au preluat din templu și din sinagogă: însuși cuvântul „alleluia” nu a fost tradus niciodată, nici de biserica greacă, nici de cea latină, și întotdeauna s-a recunoscut faptul că melodiile despre care vorbim sunt de origine ebraică. Și Isidor din Sevilla sugera originea ebraică a melodiilor din aleluia: „Laudes, hoc est alleluia canere, canticum est Hebraeorum”. 1.2 Imnodia Imnurile în cadrul liturgiei au fost la fel de familiare primilor creștini ca și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sinagogă: însuși cuvântul „alleluia” nu a fost tradus niciodată, nici de biserica greacă, nici de cea latină, și întotdeauna s-a recunoscut faptul că melodiile despre care vorbim sunt de origine ebraică. Și Isidor din Sevilla sugera originea ebraică a melodiilor din aleluia: „Laudes, hoc est alleluia canere, canticum est Hebraeorum”. 1.2 Imnodia Imnurile în cadrul liturgiei au fost la fel de familiare primilor creștini ca și psalmii. În primele trei secole au cunoscut o mare dezvoltare, dar, deoarece erau compoziții libere (texte
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
in die natali a martirilor și apoi în liturghiile solemne ale anului liturgic (secolul al VI-lea). La început, imnul Gloria era intonat numai de papa și era continuat de grupul clericilor care înconjurau altarul. „Acesta este motivul pentru care melodiile cele mai vechi din Gloria sunt simple recitative, mai degrabă asemănătoare cu o declamație decât cu un cântec”. În secolele VI-VII, va fi executat de schola cantorum, în alternanță cu adunarea de credincioși. Odată cu formarea ciclului de misă, Gloria
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
diferită, de Sf. Ioan Gură de Aur (347-407 d. Cr.) în expoziția sa la psalmul XLI. Pentru Crisostom, Dumnezeu însuși este cel care a dat muzicii această putere pentru a-l ajuta pe om în indolența sa: Dumnezeu „a amestecat melodia și profeția în așa fel, încât, stimulați de modulația cântecului, toți să poată să-i adreseze cu mare fervoare imnuri sacre”. Puterea de a îndulci sufletul prin intermediul muzicii se extinde și la uzul său nonreligios: „bărbați, femei, țărani și marinari
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
imnuri sacre”. Puterea de a îndulci sufletul prin intermediul muzicii se extinde și la uzul său nonreligios: „bărbați, femei, țărani și marinari, încearcă să ușureze oboseala muncii cu un cântec, întrucât sufletul suportă mai ușor suferințele fizice și dificultățile ascultând o melodie sau un cântec”. Valoarea terapeutică a muzicii merge însă dincolo de oportunitatea de a combina utile dulci. Muzica are în sine o semnificație religioasă pentru că este făcută din numere și, deci, din armonie; de aceea, poate fi cântată și în interiorul inimii
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sunetul este sfințit de intenția spiritului. Motivul interiorității cântecului sacru este reluat de alți părinți ai bisericii. Sf. Ieronim (347-420 d.Cr.), în comentariul său asupra Epistolei Sf. Paul către efeseni, afirmă că „noi ar trebui să-i mulțumim Domnului cântând melodii mai degrabă cu inima decât cu vocea”. Această ideea trimite cu gândul la curentul pitagoreic, unde cântecul silențios poate să se apropie sau să se identifice cu percepția armoniei cosmice: „Cine caută armonia lumii, ordinea și concordia creaturilor înalță un
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Augustin, muzica are acea putere de a ajuta rațiunea pentru a înțelege adevărurile revelate și de a pregăti inima pentru a-L întâlni și descoperi pe Dumnezeu, dar, în același timp, poate să îndepărteze de Dumnezeu dacă frumusețea armonică a melodiei conduce doar la o pură plăcere auditivă și nu înalță mintea către transcendent. Augustin descrie, în Confessiones, o amintire din perioada pregătirii sale înainte de a îmbrățișa creștinismul: „Câte lacrimi am vărsat ascultând accentele imnurilor și cântecelor tale, care răsunau suav
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
seama că muzica are o funcție precisă în cadrul rugăciunii: cântecul colectiv este un mijloc puternic pentru a-i uni pe credincioși în credință. Conflictul interior, însă, rămâne nerezolvat. Autorul vorbește și de pericolul de a fi prins în vârtejul plăcerii melodiei, chiar dacă este vorba de o melodie sacră, care reprezintă ardoarea credinței și care conduce la Dumnezeu. „Mă aflu între pericolul plăcerii și constatarea efectelor sale naturale, și sunt înclinat, chiar dacă nu emit o sentință irevocabilă, să aprob folosirea muzicii în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]