13,719 matches
-
mentală este ramura geografiei umane aflată în zona de interacțiune între geografie și psihologie, care studiază percepția asupra spațiului ca mod de formare, niveluri de acțiune și produse cognitive rezultate, precum și spațiile mentale imaginate sau virtuale. Immanuel Kant prefigurează geografia mentală arătând că este imposibil ca informațiile despre lume să fie folosite fără a avea o anumită idee despre suprafața terestră, dincolo de vecinătatea imediată. Mai târziu, ideile care stau la baza geografiei mentale au apărut în cadrul geografiei anglo-americane la începutul secolului
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
mentale imaginate sau virtuale. Immanuel Kant prefigurează geografia mentală arătând că este imposibil ca informațiile despre lume să fie folosite fără a avea o anumită idee despre suprafața terestră, dincolo de vecinătatea imediată. Mai târziu, ideile care stau la baza geografiei mentale au apărut în cadrul geografiei anglo-americane la începutul secolului XX. Kevin Lynch în lucrarea sa de referință „The Image of the City”, a explorat calitățile vizuale ale orașelor americane insistând asupra modului în care trăsăturile fizice ale orașului sunt percepute de către
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
fizice ale orașului sunt percepute de către locuitori. Deși teoria lui Lynch are și puncte slabe și de cele mai multe ori trebuie adaptată pentru a corespunde nevoilor de cercetare actuale, ea constituie fundamentul pe care s-a ridicat întreaga cercetare despre hărți mentale. Astăzi, la mai bine de jumătate de secol de la publicarea ideilor sale, Lynch este citat în mod obligatoriu în toate studiile de geografie mentală din întreaga lume. Cercetările în domeniul hărților mentale au dominat cea de-a doua jumătate a
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
nevoilor de cercetare actuale, ea constituie fundamentul pe care s-a ridicat întreaga cercetare despre hărți mentale. Astăzi, la mai bine de jumătate de secol de la publicarea ideilor sale, Lynch este citat în mod obligatoriu în toate studiile de geografie mentală din întreaga lume. Cercetările în domeniul hărților mentale au dominat cea de-a doua jumătate a secolului XX, devenind subiectul central în geografia mentală și destabilizând oarecum echilibrul obiectului de studiu. Prin hărți mentale însă, progresul științific a continuat, iar
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
care s-a ridicat întreaga cercetare despre hărți mentale. Astăzi, la mai bine de jumătate de secol de la publicarea ideilor sale, Lynch este citat în mod obligatoriu în toate studiile de geografie mentală din întreaga lume. Cercetările în domeniul hărților mentale au dominat cea de-a doua jumătate a secolului XX, devenind subiectul central în geografia mentală și destabilizând oarecum echilibrul obiectului de studiu. Prin hărți mentale însă, progresul științific a continuat, iar ideile generale ale geografiei mentale și-au continuat
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
secol de la publicarea ideilor sale, Lynch este citat în mod obligatoriu în toate studiile de geografie mentală din întreaga lume. Cercetările în domeniul hărților mentale au dominat cea de-a doua jumătate a secolului XX, devenind subiectul central în geografia mentală și destabilizând oarecum echilibrul obiectului de studiu. Prin hărți mentale însă, progresul științific a continuat, iar ideile generale ale geografiei mentale și-au continuat evoluția. Două dintre cele mai importante lucrări din acest domeniu sunt cele ale lui Gould și
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
obligatoriu în toate studiile de geografie mentală din întreaga lume. Cercetările în domeniul hărților mentale au dominat cea de-a doua jumătate a secolului XX, devenind subiectul central în geografia mentală și destabilizând oarecum echilibrul obiectului de studiu. Prin hărți mentale însă, progresul științific a continuat, iar ideile generale ale geografiei mentale și-au continuat evoluția. Două dintre cele mai importante lucrări din acest domeniu sunt cele ale lui Gould și White, „Mental Maps” și Downs și Stea, „Maps in Minds
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
în domeniul hărților mentale au dominat cea de-a doua jumătate a secolului XX, devenind subiectul central în geografia mentală și destabilizând oarecum echilibrul obiectului de studiu. Prin hărți mentale însă, progresul științific a continuat, iar ideile generale ale geografiei mentale și-au continuat evoluția. Două dintre cele mai importante lucrări din acest domeniu sunt cele ale lui Gould și White, „Mental Maps” și Downs și Stea, „Maps in Minds. Reflections on Cognitive mapping”. Peter Gould, în special, este un reper
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
destabilizând oarecum echilibrul obiectului de studiu. Prin hărți mentale însă, progresul științific a continuat, iar ideile generale ale geografiei mentale și-au continuat evoluția. Două dintre cele mai importante lucrări din acest domeniu sunt cele ale lui Gould și White, „Mental Maps” și Downs și Stea, „Maps in Minds. Reflections on Cognitive mapping”. Peter Gould, în special, este un reper în geografia mentală preocupându-se încă de la începutul anilor ‘60 în special cu laturile practice ale domeniului, cum ar fi cunoștințele
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
continuat evoluția. Două dintre cele mai importante lucrări din acest domeniu sunt cele ale lui Gould și White, „Mental Maps” și Downs și Stea, „Maps in Minds. Reflections on Cognitive mapping”. Peter Gould, în special, este un reper în geografia mentală preocupându-se încă de la începutul anilor ‘60 în special cu laturile practice ale domeniului, cum ar fi cunoștințele pe care le au cei care iau deciziile legate de planificarea teritoriului precum și metodologii de întocmire a hărților mentale. Dificultățile pe care
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
reper în geografia mentală preocupându-se încă de la începutul anilor ‘60 în special cu laturile practice ale domeniului, cum ar fi cunoștințele pe care le au cei care iau deciziile legate de planificarea teritoriului precum și metodologii de întocmire a hărților mentale. Dificultățile pe care le întâmpinau cercetătorii în realizarea hărților mentale și care au dus la formularea unor metodologii complicate, au fost oarecum diminuate de Sistemele Informaționale Geografice (GIS) . Cu ajutorul tehnologiilor informatice moderne caracteristicile de mobilitate și fluiditate ale hărților mentale
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
60 în special cu laturile practice ale domeniului, cum ar fi cunoștințele pe care le au cei care iau deciziile legate de planificarea teritoriului precum și metodologii de întocmire a hărților mentale. Dificultățile pe care le întâmpinau cercetătorii în realizarea hărților mentale și care au dus la formularea unor metodologii complicate, au fost oarecum diminuate de Sistemele Informaționale Geografice (GIS) . Cu ajutorul tehnologiilor informatice moderne caracteristicile de mobilitate și fluiditate ale hărților mentale pot fi reprezentate pe un suport electronic. În acest domeniu
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
mentale. Dificultățile pe care le întâmpinau cercetătorii în realizarea hărților mentale și care au dus la formularea unor metodologii complicate, au fost oarecum diminuate de Sistemele Informaționale Geografice (GIS) . Cu ajutorul tehnologiilor informatice moderne caracteristicile de mobilitate și fluiditate ale hărților mentale pot fi reprezentate pe un suport electronic. În acest domeniu semnalăm activitatea profesorului Sorin Matei de la University of Southern California. Preocuparea sa pentru hărțile mentale realizate prin GIS s-a concretizat prin numeroase articole precum și printr-un site de internet
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
Sistemele Informaționale Geografice (GIS) . Cu ajutorul tehnologiilor informatice moderne caracteristicile de mobilitate și fluiditate ale hărților mentale pot fi reprezentate pe un suport electronic. În acest domeniu semnalăm activitatea profesorului Sorin Matei de la University of Southern California. Preocuparea sa pentru hărțile mentale realizate prin GIS s-a concretizat prin numeroase articole precum și printr-un site de internet care oferă o privire de ansamblu asupra domeniului. Ca un exemplu concret lucrarea „Fear and Misperception of Los Angeles Urban Space”, Matei, Ball-Rokeach și Qiu
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
s-a concretizat prin numeroase articole precum și printr-un site de internet care oferă o privire de ansamblu asupra domeniului. Ca un exemplu concret lucrarea „Fear and Misperception of Los Angeles Urban Space”, Matei, Ball-Rokeach și Qiu, 2001) modelează spațiul mental al orașului în funcție de gradul de siguranță perceput de locuitori. În cazul celui de-al treilea palier de percepție, cel afectiv, reflectarea în literatura de specialitate a căpătat o amploare și o notorietate deosebită prin opera lui Yi Fu Tuan (1974
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
decât la nivelul general al literaturii geografice internaționale. Începând cu 2008 Cristian Ciobanu publică o serie de articole culminând cu susținerea tezei de doctorat cu titlul ”Studiu de în municipiul București”. Această lucrare este prima abordare in extenso a geografiei mentale în România.
Geografie mentală () [Corola-website/Science/314739_a_316068]
-
James Cameron a avut o fascinație pentru epave, iar, pentru el, RMS "Titanic" a fost "Everestul epavelor." El era aproape trecut de varsta la care putea să facă o expediție subacvatica, dar a spus că încă mai are "o liniște mentală" pentru a trăi viața de cercetător pe care a abandonat-o în liceu, în favoarea artei. Deci, atunci cand un material IMAX a epavei însăși a fost filmat, el a decis să ceară Hollywoodului bani pentru "o expediție asemănătoare." Nu "a fost
Titanic (film din 1997) () [Corola-website/Science/313501_a_314830]
-
Macondo si a familiei Buendía constituie și o alegorie a condiției umane, a istoriei omenirii. Atmosfera anilor de după întemeierea localității evocă paradisul pământesc al primilor oameni: Patriarhul familiei Buendía, José Arcadio Buendía, este fire hotărâtă, inflexibil (atât fizic, cât și mental), cu toate acestea, el are un profund interes pentru misterele filosofice. Buendia este unul dintre întemeietorii satului, însă dispare din poveste odată ce înnebunește cautând "Piatra Filozofală". În final, își pierde mințile și începe să vorbească în latină. Legat de un
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
deteriorat progresiv, mai ales după plecarea fiicei sale pentru a se căsătorii cu regele Portugaliei. Aceasta încercase mereu să o protejeze pe mama sa de răutățile marchizului Denia. Crizele depresive au crescut în intensitate și în ultimii ani presupusa boală mentală a devenit reală. Avea probleme la picioare și în ultimii ani nu mai putea merge. A murit vineri 12 aprilie 1555, Vinerea Mare, după ce a refuzat din nou să primească ungerea de pe urmă. La căpătâiul ei se afla Francisco de Borja
Ioana de Castilia () [Corola-website/Science/313714_a_315043]
-
cuvintelor și morfemelor. Prin modificarea unui fonem al unui cuvînt, se generează fie un cuvînt inexistent dar perceput ca diferit de către vorbitorii limbii, fie un cuvînt cu alt sens. ele nu sînt sunetele ca atare, ci perceperea lor la nivel mental. Unui fonem îi pot corespunde mai multe sunete fizice, pe care vorbitorii unei limbi date le percep ca fiind unul și același sunet. De exemplu, fonemul din cuvintele românești "har" și "hidră" este perceput ca fiind identic, deși în realitate
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
Procesul prin care se indică caracteristicile de personalitate ale autorului unei infracțiuni, ținându-se cont de analiza câmpului infracțional, tipurile variate de personalități existente, datele statistice ale faptelor similare precum și natura disfuncțiilor mentale demonstrate de autor cu ocazia comiterii faptei poate fi denumit criminal profiling. O definiție foarte uzitată este cea a lui Vernon Geberth: „profilul psihologic este o încercare elevată de a furniza anchetatorilor informații specifice despre un autor necunoscut ce a
Criminal profiling () [Corola-website/Science/314060_a_315389]
-
este un experiment mental, adesea caracterizat ca un paradox, imaginat de fizicianul austriac Erwin Schrödinger în 1935. Ilustrează ce probleme apar dacă se aplică interpretarea Copenhaga a mecanicii cuantice asupra obiectelor din viața de zi cu zi. A imaginat un experiment în care este
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
de zi cu zi. A imaginat un experiment în care este prezentă o pisică care poate să fie vie sau moartă, în funcție de un eveniment aleator anterior. În timpul elaborării experimentului său a inventat termenul Verschränkung (cu sensul de conexiune cuantică). Experimentul mental al lui Schrödinger a fost o urmare a discuțiilor despre paradoxul EPR, numit astfel după autorii săi Albert Einstein, Podolsky și Rosen în 1935. Articolul EPR a subliniat natura stranie a superpoziției cuantice. În linii mari, superpoziția cuantică reprezintă combinarea
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
butoias instabil cu praf de pușcă va conține, după un timp, atât componente explodate cât și neexplodate. Pentru a demonstra necompletitudinea mecanicii cuantice, Schrödinger i-a aplicat principiile asupra unei ființe vii care poate avea sau nu conștiență. În experimentul mental original al lui Schrödinger, el descrie cum se poate, în principiu, transfera o superpoziție din interiorul unui atom către superpoziția la o scară mai mare a unei pisici vii sau moarte cuplând pisica si atomul cu ajutorul unui ‘‘mecanism diabolic.’’ A
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]
-
particule subatomice. Conform lui Schrödinger, interpretarea Copenhaga implică faptul că pisica rămâne în același timp vie și moartă până la deschiderea cutiei. Schrödinger nu a dorit să promoveze ideea unei pisici moartă-și-vie concomitent ca pe o posibilitate serioasă; din contră: experimentul mental servește la ilustrarea ciudățeniei mecanicii cuantice și a matematicii necesare pentru descrierea stărilor cuantice. Intenționând să aducă o critică interpretării Copenhaga — larg acceptată în 1935 — experimentul mental al lui Schrödinger rămâne o piatră de încercare pentru interpretările mecanii cuantice; modul
Pisica lui Schrödinger () [Corola-website/Science/314058_a_315387]