13,710 matches
-
după unificarea Germaniei și a Italiei. Instalate cu acte în regulă în confortul lor național aceste mari națiuni nu vor să ia în considerare micro-naționalismele, care le deranjează. Națiunea electivă a lui Renan corespunde întocmai așteptărilor conducătorilor săi. 6 Febra naționalităților Herder, ca și Renan și toți intelectualii care s-au aplecat asupra fenomenului național, se reprezintă în fond pe ei înșiși. Ar putea face altfel? Noi înșine, nu-i solicităm oare în funcție de ceea ce convine prezentului nostru!? Chiar dacă el n-ar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ce pot fi perpetuate la infinit. Disecarea minuțioasă a acestor nenumărate perspective de analiză constituie, e-adevărat, munca de predilecție a specialiștilor. Activitatea căreia i s-au dedicat se arată a fi prețioasă, amintind faptul că victoria concepției etnice a naționalității asupra versiunii civice a acesteia n-a fost altceva decît o iluzie optică în timpul scurs între 1815 și 1914. Afacerea n-a fost chiar atît de simplă. Faptele efective au luat forma unei întretăieri neprevăzute de evenimente, atitudini, sentimente și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
idei țesute într-un caier ce a sporit mereu, potențat de trei accese de febră succesive. Primul, uitat astăzi, se referă la dominația religioasă asupra popoarelor pînă în jurul lui 1830. Apoi, cel de-al doilea constă în afirmarea principiului marilor naționalități o dată cu unificarea politică a Italiei și a Germaniei. În sfîrșit, cel de-al treilea vizează puseul micro-naționalismelor care în ultimul sfert de veac XIX vine să perturbe confortul marilor State ce nu sînt dispuse să acorde nici un sprijin practic dorinței
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ordine în problemele suscitate de conceptul modern al națiunii se dovedește destul de dificilă, am spune chiar, fără speranță. Înainte de toate, o primă dificultate ține de vocabular. După 1790 se naște o întreagă familie de termeni, reinterpretați sau inediți. Termenul de naționalitate, apărut încă din secolul al XVII-lea la spanioli (nacionalidad) și la englezi (nationality) intră în vocabularul francez pe la 1770 cu sensul de conștiință națională. Pe urmă va dobîndi o altă semnificație, în forme de plural, naționalități, pentru a desemna
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
inediți. Termenul de naționalitate, apărut încă din secolul al XVII-lea la spanioli (nacionalidad) și la englezi (nationality) intră în vocabularul francez pe la 1770 cu sensul de conștiință națională. Pe urmă va dobîndi o altă semnificație, în forme de plural, naționalități, pentru a desemna aspirația la unitate sau la independență a popoarelor fără organizare de stat; forma de singular desemna apartenența legală a unei persoane față de țară; cuvîntul "naturalitate" va deveni învechit către 1835 (în sensul de "naturalul" unei națiuni, conservat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
simpla apartenență administrativă la un Stat.244 Ne vom opri însă asupra unui singur termen, acela de cetățean, fiindcă rezumă toate problemele provocate de explozia nationalistă de după 1815. În zilele noastre, noțiunea de cetățean se confundă practic cu aceea de naționalitate, semnificînd "statutul indivizilor în contextul dezvoltării State-lor-Națiuni".245 Însă tocmai aceasta este problema care domină istoria Europei de la sfîrșitul războaielor napoleoniene pînă la războiul dintre 1914-1918. În toată această perioadă preocuparea esențială a vizat încercarea de a concilia aceste două
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
contextul dezvoltării State-lor-Națiuni".245 Însă tocmai aceasta este problema care domină istoria Europei de la sfîrșitul războaielor napoleoniene pînă la războiul dintre 1914-1918. În toată această perioadă preocuparea esențială a vizat încercarea de a concilia aceste două no-țiuni antagoniste; cetățean și naționalitate. În societățile în care naționaliștii deveneau din ce în ce mai numeroși această suprapunere nu mai era posibilă. Dar să închidem paginile dicționarului și să încercăm a lămuri confuziile de limbaj în spiritul argumentelor oferite de teoreticieni. Cei mai rezonabili consideră că "teoriile asupra
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
explicit, prin aceasta încep să se afirme deja drepturile națiunilor creștine și ortodoxe. Această strategie a puterii menită să ilustreze pietatea monarhului rus în fața supușilor săi are menirea de a submina autoritatea otomană, și va sfîrși prin a crea premizele naționalităților ce vor irumpe în Balcani. În loc să se consacre între-prinderii antinaționale a Sfintei Alianțe, religia ortodoxă va căpăta un caracter național și popular. Mai mult încă, nu doar va bulversa ordinea veche în ținuturile balcanice, ci va instiga o confesiune creștină
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
X va rămîne alături de Rusia, trimițînd trupe în Moreea. Rezultatul, o conferință a ambasadorilor celebrată la Londra, în urma căreia grecii vor deveni independenți. Lipsită de vreo nuanță dramatică, independența belgiană confirmă și mai mult orientarea catolicilor spre un principiu al naționalităților. După 1815, Belgia aparține Olandei, care o administrează direct. Această tutelă apăsătoare îi nemulțumește mai ales pe notabilii liberi de expresie franceză, fie și numai pentru faptul că aceștia rîvneau la posturile ocupate de funcționarii olandezi. Sub celălalt aspect, ideologic
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și vărsîndu-și sîngele pentru aceeași cauză."261. Nu e nici o îndoială, credincioșii au găsit un nou teren în rîndul apărătorilor națiunilor aservite, chiar dacă aceștia nu îndrăznesc încă să o spună și încă trebuie să depășească o ultimă reticență. Principiul marilor naționalități față în față cu "Primăvara popoarelor" Se înțelege totuși, cu ușurință, că această raliere nu reprezintă nimic mai mult decît o promisiune pentru viitor. Desigur, Napoleon III încă se mai străduiește să satisfacă neo-naționalismul catolic, atît cît se poate. De
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
posibilități de acțiune cu puțină cheltuială, ea nu sensibilizează în mod deosebit Europa de Vest. Mai mult, arzătoarea afacere care o mobilizează de la 1830 la 1870, aceea a așteptatei unificări politice a Germaniei și a Italiei generează o dilemă insolubilă atît pentru naționalitățile catolice cît și pen-tru guvernele acestora. Pe de-o parte, unificarea completă a Italiei implică dispariția posesiunilor teritoriale ale Papei și ale statelor pontificale. Pe de altă parte, unificarea Germaniei ridică două probleme, ambele religioase: mai întîi, faptul că populațiile
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
identitatea sa lingvistică comună, expulzînd Austria din dispozitivul său unitar, fiindcă, fără aceasta, conducerea revenea automat Prusiei. Vechile manuale de istorie ale învățămîntului secundar ilustrează cu detalii drumul imprevizibil al Germaniei și al Italiei care au abandonat logica socială a naționalității în fa-voarea logicii de Stat. S-ar putea însă că a vorbi de imprevizibilitate în cazul germanilor să fie o exagerare, de vreme ce elanul național al societății civile de la început s-a arătat slab și dezarmat în fața ambiției mai curînd expansioniste
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
europene și va marca, spre 1870, o cotitură a naționalismului ale cărui consecințe vor persista pînă la războiul dintre 1914-1918. Pînă atunci, sub influența inițială a constituanților americani se va răspîndi ideea necesității unui prag ce trebuie să asigure dezvoltarea naționalităților admisibile între puteri. Acest prag era supus mai întîi rațiunilor economice, expuse în mod special de către List în Germania. În virtutea acestei concepții era necesar să se constate condiții de viabilitate materială minimală care să poată garanta independența efectivă a unei
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
creată decît dacă avea resurse necesare existenței și, de asemenea, dacă prezenta o atestare suficientă în ceea ce privește dimensiunea, populația și tradiția istorică. Asociindu-se concepțiilor lui John Stuart Mill el considera că etnia sau limba nu puteau constitui criteriul exclusiv al naționalității legitime și că acestă caracteristică nu era chiar indispensabilă. Sentimentul naționalității, notase Mill în 1861, poate rezulta din mai multe cauze. Uneori el este efectul rasei și al originii. Comunitatea de limbă și de religie contribuie mult la aceasta [...]. Totuși
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
prezenta o atestare suficientă în ceea ce privește dimensiunea, populația și tradiția istorică. Asociindu-se concepțiilor lui John Stuart Mill el considera că etnia sau limba nu puteau constitui criteriul exclusiv al naționalității legitime și că acestă caracteristică nu era chiar indispensabilă. Sentimentul naționalității, notase Mill în 1861, poate rezulta din mai multe cauze. Uneori el este efectul rasei și al originii. Comunitatea de limbă și de religie contribuie mult la aceasta [...]. Totuși, nici una din aceste circumstanțe nu este nici indispensabilă, nici suficientă."267
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
îndură jugul țarist sau prusian și se tem să nu-și piardă limba, în vreme ce elitele instruite repre-zintă o entitate minusculă iar amenințarea usturătoare a insurecției ratate de la 1830 face ca speranțele naționale să fie destul de nesigure. În aceeași epocă, situația naționalităților imperiului rus este confuză. Polonia suferă în neputința ei. De altfel, autoritatea țaristă, străduindu-se să domnească prin dezbinare, va încuraja în 1860 unele naționalisme "țărănești" orientate împotriva elitelor locale. În Finlanda va susține partizanii limbii finlandeze împotriva burgheziei de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
găsit decît unul singur: acela de a folosi micro-naționalismele refulate vreme de decenii drept contra-jo-curi față de amenințarea revoluționară, acolo unde aceasta pă-rea mai redutabilă în Europa Centrală și Orientală. Acesta este momentul în care marile națiuni au încărcat tunurile mici-lor naționalități, iar explozia reunită a acestora nu va fi decît o chestiune de timp. Totodată, ele au pregătit în felul acesta nașterea unei noi varietăți a naționalismului activ, un naționalism tardiv care nu este etnic decît cu numele, guvernat fiind în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în gura mare datoria imperioasă de a recuceri provinciile din est furate de Germania, această culegere poetico-cocardieră dezvoltă o mistică a armatei "armata este marea patroană care ne botează pe toți ca francezi"280 erijată în postura de ferment al naționalității. Chiar dacă după 1879 va urma o traiectorie facțioasă, va face campanie pentru generalul Boulanger în 1887 și apoi va încerca în 1899 să-l antrenze pe generalul Roglet într-un marș pe Elysée în numele unui proiect republican antiparlamentar, Déroulède contribuie
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
militarist și prusian, raportat la o identitate asimilatoare de tip Reichdeutsch (Imperiul german), iar cel de-al doilea de o sensibilitate aproape helvetică, atașat libertăților burgheze moștenite de la tradiția orașelor libere medievale, descentralizator și profund federalist, care menționează conceptul de naționalitate legală comună tuturor neo-ger-manilor conferind o accepție mai locală a ideii de cetățenie. În ciuda acuității și persistenței sale pînă chiar în zilele noastre, acest conflict multiform, începînd cu 1890 va îmbrăca masca unui spectacol al renașterii politice și economice a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
să se bucure relativ multă vreme de o situație interioară relativ controlată. După moartea bătrînului împărat François-Joseph, survenită la 21 noiembrie 1916, ea va suferi însă fără îndoială de o decădere economică, militară și politică. Pe front însă, regimentele multiplelor naționalități imperiale nu se răzvrătesc, ba mai mult, reușesc să obțină victorii asupra italienilor. La rîndul lor, notabilitățile de la Praga sau de la Zagreb mizează în cea mai mare parte pe o reconsiderare a spiritului federal anunțată de tînărul împărat Charles IV
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
demersul revoluționar al sovietelor rusești. Și mai ales, mișcarea se întinde. Numărul dezertărilor atinge în curînd 300 000 și afectează în primul rînd regimentele nongermanofone, deși sondajele efectuate de către societatea militară publicate în ziarul soldaților arată că cei care aparțin naționalităților nerecunoscute politic resping din ce în ce mai mult regimul austro-ungar ma-nifestîndu-și speranța unei independențe pe care le-ar aduce-o victoria aliaților.317 Aventurismul interesat al naționaliștilor din exil intervine în sfîrșit în eșecul tentativelor de formulare a unui pact politic nou între
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ar fi găsit de cuviință să-l folosească. Fapt care se și va întîmpla, întrebarea care se pune fiind însă de ce puterile pe cale de a obține victoria se implică în acționarea mecanismului de acces la rangul de stat suveran al naționalităților reprimate ale Europei centrale și orientale. Adversarii lor, Austria și mai ales Germania vor constitui un exemplu de iresponsabilitate politică în sensul că, vizînd unele cîștiguri de moment, au perturbat echilibrul continentului pen-tru cîteva decenii. Puterile numite Centrale se străduiesc
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a treia etape a naționalismului, după înflorirea revoluționară asociată triumfului ideii de suveranitate populară de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, și apoi după transformarea acesteia în patriotismul de stat ce a survenit spre 1850, în cadrul procesului de consolidare a marilor naționalități. Însă această a treia etapă diferă profund de cele precedente. În mod vizibil, naționalismul nu se mai supune de data aceasta unei ordini politice primordiale vizînd, în primul caz, să circumscrie o nouă legitimitate a puterii asociate exercițiului de cetățenie
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
1790 și 1830 și, în cel de-al doilea caz, să producă o ideologie etatizată, ca în decursul perioadei scurse între 1860 și 1914. De data aceasta, între 1917-1919, logica ce reabilitează dreptul nerecunoscut de peste cincizeci de ani al micilor naționalități de-a se constitui în spații suverane apare, dimpotrivă, drept accesorie și improvizată în ciuda potențialu-lui său distructiv. Cel ce trece în revistă interpretările factorilor sau ale modalităților antrenamentului naționalist descoperă, în sfîrșit, că acestea nu se tem deloc de mecanismul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de acestă conjunctură, în fiecare din teritoriile cărora li s-a promis independență sau o mărire miraculoasă. Apropo de aceasta, revenim la remarca dureros de adevărată a lui Gellner, care spune că, dacă un stat dat conține și națiuni sau naționalități, "în mod sigur, unificarea glorioasă a acestui stat va însemna diminuarea, în proporție cu un factor n, a numărului primilor miniștri, al șefilor de personal, al președinților de academie, al conducătorilor și antrenorilor echipelor de fotbal 321... ". Altfel spus, recompunerea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]