13,437 matches
-
le desprindea cu mâna de pe creangă, imens strugure negru și electrizat, vorbindu-le și așezându-le ușor în buduroiul frecat pe dinăuntru cu plante aromatice. Fiul ei, despre care am vorbit, Nicolae Brăescu, muzician și magistrat, o moștenea în această privință. În acel an, Facultatea de Medicină din Iași nu avea o catedră de neuropsihiatrie, nici alte catedre de profil. Necesitatea imperioasă a acestor discipline rezultă din numărul mare de solicitări făcute de universitate către Ministerul de Interne care era ministerul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu "liber arbitru", omul sănătos sufletește și, dimpotrivă, ca iresponsabil, ca lucrând fără voință liberă, omul bolnav sufletește"104. Abordând fondul problemei psihiatrico-legale, autorul consacră câteva pagini interpretării cazurilor "de limită" legate, în jurisdicția timpului, de responsabilitate parțială. În această privință, care se pretează la echivoc, Zosin este de părere să se recurgă la circumstanțe atenuante de către justiție și să nu se ceară psihiatrului precizări pe care, la acel moment, nu le putea da, granițele între diferitele stări de limită fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
știință medicală bine constituită, așezată pe temelii nezdruncinabile..." și, mai departe, că "psihiatria a ieșit de mult din faza aceea nebuloasă în care se perseverează prea cu îndărătnicie a se crede că s-ar afla încă și că în multe privințe este poate ca știință pozitivă chiar mai afirmată decât multe altele necontestate sub acest raport cu mult înaintea ei". Lucrarea constituie, totodată, o bună punere la punct a concepțiilor psihiatrice determinate în geneza psihiatriei moderne. Studiul lui Zosin constituie încă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și Golia, foarte bine întocmite, ne transmit aceleași imagini despre schizofrenici, paranoici, melancolici, maniaci și epileptici identice cu simptomatologia pe care o vedem în prezent (regretăm că, din lipsă de spațiu, nu putem reproduce câteva documente mai caracteristice în această privință, dar credem că fotografiile anexate sunt elocvente în această privință). Am remarcat, pe de altă parte, o modificare importantă în tabloul psihozelor pelagroase și sifilitice, care, din punct de vedere clinic, au devenit mai puțin agitate, căpătând un contur clinic
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
schizofrenici, paranoici, melancolici, maniaci și epileptici identice cu simptomatologia pe care o vedem în prezent (regretăm că, din lipsă de spațiu, nu putem reproduce câteva documente mai caracteristice în această privință, dar credem că fotografiile anexate sunt elocvente în această privință). Am remarcat, pe de altă parte, o modificare importantă în tabloul psihozelor pelagroase și sifilitice, care, din punct de vedere clinic, au devenit mai puțin agitate, căpătând un contur clinic mai discret, mai atenuat (corelăm această observație cu o probabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile focalizate, cele relative și cele interogative sunt nominalizări. În multe privințe, tiparul sintactic este cel acuzativ, sursa acestuia fiind frecvent construcțiile deergativizate. Deergativizarea se produce cu ajutorul sufixului -t, omonim cu reflexivul. O cauză externă explicită este întotdeauna individualizată. Suprimarea acesteia este suficientă pentru a inidica o cauză externă generică sau nedeterminată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
decembrie 1917) că nu dorește dezmembrarea acesteia. În ce măsură - se întreabă Pierre Renouvin - aceste vederi se împăcau cu angajamentele Antantei față de Italia, România, Serbia, cu tratatele secrete cu privire la împărțirea Turciei sau la malul stâng al Rinului ? „Scopurile războiului” erau, în unele privințe, diferite pentru Antantă și S.U.A., situație ce a generat și probleme ce trebuiau depășite pentru a se recunoaște drepturile naționale românești. Primăvara anului 1917 și începutul verii au marcat intensificarea eforturilor de refacere, de revigorare morală, în așteptarea încleștării decisive
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
etnografic, economic și politic, formează o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei”. Deoarece România a refuzat să discute problema Basarabiei în cadrul tratativelor de pace cu Puterile Centrale, iar acestea (în special, Germania) nu și-au formulat un interes special în această privință, chestiunea participării la negocieri a delegației ucrainene a căzut. La începutul războiului, Germania promisese României Basarabia, promisiune reînnoită pe parcurs, la care a încercat să asocieze și Austro-Ungaria. În continuarea acestei promisiuni, interesată acum în introducerea în tratatul de pace
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
democratice, a celei agrare în special, reamintind gestul Regelui, care, cu puțin timp înainte anunțase că pe Domeniile Coroanei și pe proprietățile sale, țăranii au intrat imediat în folosința pământurilor ce li se vor cuveni prin viitoarea împroprietărire. „În această privință - declara în încheiere Inculeț - Maiestatea Voastră a binevoit a ne da cea mai frumoasă pildă. Gestul M. V. a avut un ecou mare în țărănimea basarabeană, care, aclamând pe M. V., îl numește «Crestianski Carol» (Regele Țăranilor). Trăiască M. S. Regele, M.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unei puternice campanii anticomuniste, guvernul sovietic s-a arătat mai receptiv la ideea normalizării raporturilor cu România. În strânsă legătură cu problema dezarmării și a securității europene, a fost dezbătută și aceea a definirii agresorului, mai ales că în această privință nici Pactul Societății Națiunilor și nici Pactul Briand-Kellogg nu conțineau prevederi clare. La 6 februarie 1933, la numai o săptămână de la venirea lui Hitler la putere, delegatul Uniunii Sovietice, M. Litvinov, a făcut în fața Comisiei generale a Conferinței dezarmării propunerea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Dunărea maritimă, prin trecerea la Moldova numai a unui teritoriu înglobând județele Cahul, Bolgrad și Ismail. Trasarea pe teren a noului hotar s-a dovedit plină de obstacole, scoțând în evidență preocuparea Rusiei de a submina aplicarea tratatului în această privință. Cu toată contribuția substanțială, adusă la înfrângerea Turciei în războiul din 1877-1878, României i s-a refuzat participarea la negocierile din cadrul Congresului de pace de la Berlin (iunie-iulie 1878). Delegația noastră, admisă numai pentru a-și expune revendicările, s-a supus
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
provizoriu al fostei Republici Moldovenești s-a constituit, având în vedere circumstanțele anormale, în condiții extraordinare și că pentru acest motiv el se găsea în imposibilitate de a urma modul general adoptat pentru organizarea normală a reprezentării naționale. În această privință, Ministerul Regal se grăbește să observe că același lucru se întâmplă aproape peste tot după schimbări violente de regim; că modul general adoptat pentru organizarea normală a unei reprezentanțe naționale poate diferi de la o țară la alta, după timpuri și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vigoare a tratatului de față, aceste persoane vor putea declara în fața autorităților române competente, din țara în care își au reședința, că renunță la naționalitatea română și ele vor înceta atunci de a fi socotite ca supuși români. În această privință, declarațiunea soțului va fi socotită valabilă pentru soție și aceea a părinților va fi socotită valabilă pentru copiii în vârstă de mai puțin de 18 ani. Art. 7. Înaltele părți contractante recunosc că gura Dunării, numită gura Kiliei, trebuie să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
domnule ministru, care este situația dintre noi. Trăiam până mai ieri în pace. Azi trupele Dvs. par să se fi asociat la atacul banditesc al nemților împotriva noastră. Aș vrea să știu dacă îmi puteți da o lămurire în această privință ? — Domnule vicepreședinte, nu am primit nici o informație. De altminteri, știu că de două zile legăturile telefonice cu țara mea sunt întrerupte. Îmi închipui că legația Dvs. din București a trebuit să vă dea lămuririle cuvenite. —Legația noastră nu cunoaște decât
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ca lege. Pentru a ajunge la lege, dincolo de entitatea „urbanizare”, trebuie căutată o nouă entitate, „proces rapid de creștere caracterizat printr-un grad scăzut de organizare și integrare”. Teoria lui J. Steward (1955) ne oferă un exemplu elocvent în această privință. În centrul teoriei sale asupra culturilor stă enunțul cauzal „combinația dintre un anumit mediu natural și o tehnologie generează un anumit tip de cultură”. Această lege cauzală, remarcă autorul, pare să fie infirmată empiric. „Ceata”, de exemplu- o formă arhaică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vizibili, sunt asociați cu variații semnificative în cele mai multe dintre caracteristicile sociale. Se presupune că ei ar fi asociați doar empiric, într-o modalitate nu neapărat specifică, din punctul de vedere al mecanismului, cu variația respectivelor fenomene sociale, având, în această privință, mai mult funcții de cartografiere socialășimai puțin de explicare cauzală, deși nici aceasta nu este principial eliminată.În fapt, există mereu o relație cauzală, dar ea este adesea extrem de complexă și mediată: relația dintre sex, vârstă, profesie etc. și calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acționează, vor prezenta aceleași mari tipuri de cerințe funcționale sau vor fi caracterizate de cerințe funcționale particulare ce vor trebui să fie determinate în fiecare caz în parte. Pentru ilustrare voi cita unele dintre cele mai influente tentative în această privință. Talcott Parsons (1953, 1964) optează pentru un punct de vedere universalist. Orice sistem, pentru a funcționa, trebuie să asigure satisfacerea anumitor cerințe funcționale fundamentale (precondiții funcționale cum le denumește sociologul american, pentru a sublinia faptul că ele sunt absolut obligatorii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decizie nu este determinată în acest caz de cerința funcțională finală - pregătirea mai bună în vederea apărării-, ci de funcția laterală a integrării sociale a tineretului. Ea ar putea fichiardisfuncțională pentru pregătirea militară propriu-zisă; sau poate fi neutră funcțional în această privință. Unele dintre dansurile populare au fost la origine ritualuri magico-religioase. Treptat, ele și-au pierdut complet funcția originară, dezvoltând ca funcție finală fosta lor funcție secundară, laterală - manifestarea artistică. Distincția funcții finale/laterale nu trebuie confundată cu distincția funcții intenționate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cerințelaterale, precum cele de tip estetic. Acestea au avut ca rezultat „înfrumusețarea” uneltelor de muncă, dezvoltarea unor activități artistice special constituite pentru a însoți activitățile de muncă (cântece de muncă, șezătorile specifice satuluiromânesc). Viața de familie este afectată, în multiple privințe, de activitatea productivă a membrilor săi. Este firesc așadar ca ea să dezvolte o serie de cerințe funcționale laterale față de această sferă, să inducă o serie de finalități laterale (asigurări sociale, asistență sanitară, creșe, facilități de petrecere a timpului liber
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să ne punem întrebarea: care este relația dintre schema cauzală și cea funcțională? Sunt ele explicații alternative, excluzându-se reciproc? sau sunt complementare, fiecare accentuând o parte distinctă a explicației? sau identice, reductibile una la cealaltă? Pozițiile nete în această privință sunt rare. Invocarea lor ne oferă însă limitele cadrului în care au loc discuțiile. • Sunt explicații alternative. În teoriile funcționaliste sunt invocate de regulă numai funcțiile, fără însă a fi exclusă, în mod explicit, explicația de tip cauzal. Aceasta din
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
citi (cerința funcțională). În acest caz, ne putem aștepta ca școala să aibă o eficacitate totală: toți absolvenții celor patru clase primare pot să citească în mod curent. Dar care este eficacitatea învățământului primar în formarea conștiinței ecologice? În această privință, ar putea fi destul de scăzută încă. În ceea ce privește însă eficacitatea învățământului actual referitor la creșterea prestigiului social al profesiilor nonintelectuale, o cercetare ar putea scoate eventual în evidență valori negative: el ar putea acredita ideea că reușita personală, legată de cea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu este totdeauna relevantă pentru a determina care dintre alternativele luate în considerare este mai bună, mai eficace din punct de vedere funcțional. Este evident că doar într-un număr limitat de situații o alternativă are performanțe superioare în toate privințele. Atunci când fiecare alternativă prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje, situație probabil mult mai curentă, este necesar un mecanism mai complex de evaluare, bazat pe însumarea tuturor tipurilor de consecințe funcționale. Strategiile politice, între care tot mai frecvent colectivitățile trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sisteme. Dialectica relației sistem-suprasistem mi se pare crucială pentru orice analiza sociologică. Ce se întâmplă însă cu modelul cauzal? Mai este el de vreo utilitate pentru sociologie? Dincolo de diversitatea punctelor de vedere teoretice care ar putea fi formulate în această privință, este necesar să pornim de la un fapt empiric care nu poate fi ignorat; cele mai multe explicații pe care ni le oferă sociologia sunt de tip cauzal. De aceea, este îndreptățit să ne întrebăm: care este raportul dintre explicația cauzală și explicația
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe care ni le oferă sociologia sunt de tip cauzal. De aceea, este îndreptățit să ne întrebăm: care este raportul dintre explicația cauzală și explicația sistemică, în variatele forme ale acesteia? Lucrarea caută să dezvolte o ipoteză nouă în această privință. Punctul de vedere standard este că relația cauzală reprezintă o relație simplă, care intră ca element component elementar al modelelor sistemice mai complexe. Structura reprezintă o mulțime de relații de dependență reciprocă - așadar cauzele - între o mulțime de elemente. Relația
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
conturarea posibilităților ei de aplicare au pus o problemă de principiu: care este rolul sociologului practician? În ce calitate și de pe ce poziții trebuie el să participe la buna funcționare și la perfecționarea societății din care face parte? În această privință s-au prefigurat două modele ale relației sociolog-societate: modelul client/consultant și modelul coparticipării. Aceste două modele se deosebesc prin poziția sociologului față de sistemul pe care îl sprijină. Modelul client/consultant. În mod sistematic, problema relației sociolog-societate s-a pus
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]