13,888 matches
-
Astrofizica este partea astronomiei și, respectiv, a fizicii care se ocupă cu aplicarea legilor fizicii în cadrul fenomenelor observate de către "astronomie". Poate fi împărțită în astrofizica teoretică și experimentală. Astrofizica este o ramură a astronomie care se ocupă cu fizica universului, în special cu natura corpurilor cerești, în loc să studieze poziția sau mișcarea lor în spațiu. Printre obiectele studiate se găsesc Soarele, alte stele, galaxii, planete extrasolare, mediul interstelar și radiațiile cosmice de fond
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
lor de a determina; proprietățile materiei negre, a energiei negre, și a găurilor negre; dacă e posibil sau nu sa călătorești în timp, dacă se pot forma găuri de vierme; originea și soarta finală a universului. Astronomia Observațională este o ramura a științei astronomice care se ocupă cu datele de înregistrare, în contrast cu astrofizica teoretică, care este în principal preocupată cu aflarea implicațiilor măsurabile de modele fizice. Este practica de a observa obiecte cerești cu ajutorul telescoapelor și alte aparate astronomice. Majoritatea observațiilor
Astrofizică () [Corola-website/Science/296578_a_297907]
-
Astrometria este o ramură sau o sub-disciplină a astronomiei definită ca fiind o știința interdisciplinară care se ocupă de studierea mișcărilor, pozițiilor și distanțelor dintre diferite obiecte astronomice. Informațiile obținute din măsurătorile astrometrice furnizează indicii privitoare la cinematică și la originea fizică a Sistemului
Astrometrie () [Corola-website/Science/296584_a_297913]
-
la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ o jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă). După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările "", România ocupă locul 4 în topul țărilor care
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
muzical românesc cuprinde toate creațiile culturii spirituale populare românești din domeniul artei sunetelor. Se face referire la moștenirea muzicală a românilor de la sat dintotdeauna și a popoarelor din care ei au luat naștere. Sub delimitarea folcloristicii, folclorul muzical constituie o ramură a creației tradiționale românești, alături de: folclorul literar, dans și teatrul popular. La începutul secolului XX se remarcă compozitorul George Enescu, primul creator român ce realizează o sinteză organică, profundă între muzica folclorică românească și tendințele muzicii culte ale vremii sale
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
al Africii și în plus este un lac tectonic. În aproape toate țările din Africa agricultură continuă să fie cea mai importantă activitate economică, în ciuda expansiunii industriei și serviciilor și a importanței din ce in ce mai mari a acestor activități. Agricultură este o ramură cu un caracter dualist, utilizând atât tehnici rudimentare, tradiționale, cât și tehnici moderne, de mare randament. În Africa există un amestec de forme de proprietate și de sisteme de exploatare a terenurilor, determinate de condițiile naturale, dar și de cele
Africa () [Corola-website/Science/296607_a_297936]
-
nave, chimicale, textile, procesare alimentară, echipamente electronice. Agricultura asigură ¾ din necesitățile populației în produse alimentare. Japonia trebuie să-și importe 60% din alimente, sub aspect caloric. Agricultura japoneză dispune de puține terenuri arabile, care însă sunt lucrate cu multă grijă. Ramura principală este cultura plantelor. Principala cultură este orezul, care se cultivă în micile câmpii litorale, irigate, precum și pe pantele munților. Datorită selecției, chimizării și muncii insistente a țăranului japonez, se obțin recolte bogate de orez la hectar. Dintre celelalte culturi
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
și baptiști (2,86%). Pentru 4,39% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În ultimii ani, economia Marghitei s-a diversificat, combinând activitățile industriale cu cele comerciale. Orașul este pe locul doi în economia județului Bihor, după municipiul Oradea. Ramura de bază în economia orașului este industria. Industria ușoară are vechi tradiții în Marghita. Numeroase firme producătoare de confecții textile și încălțăminte, care oferă locuri de muncă pentru circa 4.000 de oameni din oraș și împrejurimi, lucrează cu parteneri
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
precum și în Lituania estică, în special în jurul orașului Vilnius. Din cauza emigrației din Polonia, se găsesc milioane de vorbitori în multe țări, cum ar fi Australia, Brazilia, Canada, Regatul Unit și Statele Unite ale Americii. Poloneza este principala reprezentantă a limbilor lehitice, ramură a limbilor slave de vest. S-a dezvoltat pe teritoriul Poloniei actuale în principal din dialectele și graiurile slave vorbite în Polonia Mare și Polonia Mică. Lexicul este în mare parte comun cu cel al limbilor slave învecinate, în special
Limba poloneză () [Corola-website/Science/296627_a_297956]
-
("dansk" în limba daneză) aparține grupului de limbi nord-germanice (cunoscut și ca „limbi scandinave”), un subgrup al limbilor germanice, ramură a limbilor indo-europene. Este vorbită de circa 6 milioane de persoane, majoritatea aflate în Danemarca, și aproximativ 50.000 de persoane aflate în partea nordică a Germaniei în landul Schleswig-Holstein, unde este limbă minoritară. Daneza este limbă oficială în Groenlanda
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
limbă est-scandinavă, la fel ca și limba suedeză. Deși limba norvegiană este clasificată ca o limbă vest-scandinavă împreună cu limba feroeză și limba islandeză, o clasificare mai recentă bazată pe inteligibilitatea reciprocă a limbilor sugerează islandeza și feroeza ca formând o ramură de "scandinavă insulară", iar norvegiana, daneza și suedeza sunt considerate a fi limbi din ramura "scandinavă de continent". Daneza scrisă și norvegiana bokmål sunt foarte asemănătoare, deși fonetica și metrica celor două limbi sunt ușor diferite. Vorbitorii oricăreia dintre cele
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
limbă vest-scandinavă împreună cu limba feroeză și limba islandeză, o clasificare mai recentă bazată pe inteligibilitatea reciprocă a limbilor sugerează islandeza și feroeza ca formând o ramură de "scandinavă insulară", iar norvegiana, daneza și suedeza sunt considerate a fi limbi din ramura "scandinavă de continent". Daneza scrisă și norvegiana bokmål sunt foarte asemănătoare, deși fonetica și metrica celor două limbi sunt ușor diferite. Vorbitorii oricăreia dintre cele trei limbi înțeleg cu ușurință celelalte două, dar studiile au relevat totuși că vorbitorii de
Limba daneză () [Corola-website/Science/296646_a_297975]
-
a băncilor cu capital de stat. Ponderea statului în sistemul bancar constituie 13,1% din totalul activelor, ponderea băncilor cu capital străin în totalul activelor din sistemul bancar este de 41.5 %. Datorită caracterului agricol al țării cea mai dezvoltată ramură industrială este industria alimentară. În Moldova se produc anual circa 550 - 600 mii tone de lapte, dintre care aproximativ 28 % se achiziționează pentru procesare. Industria de prelucrare a laptelui este reprezentată de 23 de întreprinderi, viabile fiind doar 12 întreprinderi
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Republica Moldova a aderat la Tratatul Comunității Energetice în 2010 care prevede integrarea pieței energiei electrice și a gazelor naturale la piețele energetice regionale din Europa de Sud-Est. O componentă importantă a sectorului industriei prelucrătoare al Republicii Moldova este industria ușoară. Această ramură industrială cuprinde: fabricarea produselor textile (articolelor tricotate și covoare); fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; producția pieilor, articolelor din piele și fabricarea încălțămintei (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și de marochinărie). În industria ușoară își desfășoară activitatea aproximativ 330 întreprinderi, cu capitalul
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
existența consoanei fricative velare dorsopalatale surde, ce reprezintă un fonem forte variabil. Suedeza este o limbă indo-europeană și face parte din familia limbilor germanice de nord, cunoscute și sub denumirea de limbi scandinave. Din punct de vedere lingvistic, ea aparține ramurii estice a limbilor scandinave, împreună cu limba daneză, acestea fiind separate de limbile scandinave de vest, anume norvegiana, islandeza și feroeza. În ciuda acestor fapte, analize mai recente asupra limbilor în discuție separă limbile germanice de nord în limbi "scandinave insulare" (feroeza
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
definită ca fiind o republică federală ("Bundesrepublik") formată din următoarele landuri (țări ale federației): După cum se vede, subdivizarea administrativă a Germaniei nu este foarte unitară, datorită diversității de tradiții istorice din regiunile țării. Sistemul judiciar al Germaniei este autonom față de ramura executivă și cea legislativă. Germania are un statut civil sau sistem de lege care se bazează pe dreptul roman, cu unele referiri la legislația germană. Bundesverfassungsgericht (Curtea Constituțională Federală), cu sediul în Karlsruhe. În Germania, Curtea Supremă este responsabilă pentru
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
este un limbaj vest-germanic și este strâns legat și clasificat alături de engleză, olandeză, precum și limbile frizone. Într-o măsură mai mică, este, de asemenea, legat de cel estic (dispărut) și de limbile scandinave. Mare parte din vocabularul german provine din ramura germanică (aparținând familiei de limbi indo-europene). Minorități semnificative de cuvinte sunt derivate din latină și greacă, cu o cantitate mai mică din limba franceză și, cel mai recent, din limba engleză (cunoscut sub numele de Denglisch). Germana se scrie folosind
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
în lexicul altor limbi se referă mai ales la artă culinară, exemple românești fiind "pizza", "pastă" sau "spaghete". Italiana derivă din latină vulgară, o variantă populară a limbii latine. Aparține familiei limbilor indo-europene și italice și face parte dintr-o ramură mare a limbilor romanice. Pronumele sunt în general puțin necesare în italiană și sunt folosite mai ales pentru a elimina ambiguitatea în înțelesul unei propoziții. De obicei, ca și în română, terminația verbului dă informații despre subiect. Lei și Loro
Limba italiană () [Corola-website/Science/296678_a_298007]
-
canal navigabil aflat în județul Constanța, România, ce leagă porturile Cernavodă de pe Dunăre și porturile Constanța Midia Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km. Canalul, cu lungime totală de 95,6 km, este format din ramura principală, în lungime de 64,4 km și ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari), în lungime de 31,2 km. este parte componentă a importantei căi navigabile europene dintre Marea Neagră și Marea Nordului (prin Canalul Rin-Main-Dunăre
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
porturile Cernavodă de pe Dunăre și porturile Constanța Midia Năvodari de la Marea Neagră, scurtând drumul spre portul Constanța cu aproximativ 400 km. Canalul, cu lungime totală de 95,6 km, este format din ramura principală, în lungime de 64,4 km și ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari), în lungime de 31,2 km. este parte componentă a importantei căi navigabile europene dintre Marea Neagră și Marea Nordului (prin Canalul Rin-Main-Dunăre). Folosind această rută, mărfurile din Australia și Orientul Îndepartat
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
Lucrările au fost sistate în 1955 și reluate, după un nou proiect, în 1976. Canalul a fost inaugurat sâmbătă, 26 mai 1984, de către Nicolae Ceaușescu. S-au excavat 294 milioane m la canalul principal și alte 87 milioane m la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari (mai mult cu 25 milioane decât la Canalul Suez și cu 140 milioane decât la Canalul Panama) și s-au turnat 5 milioane m de betoane. Canalului principal are o lungime de 64,4 km, o
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
are o lungime de 64,4 km, o adâncime de 7 m, o lățime la bază de 70 m și la suprafață de 90-120 m, și are o capacitate anuală maximă de transport de 80-100 de milioane tone, iar pentru ramura nordică de 15-25 de milioane tone de marfă. Pescajul maxim admis este de 5,5 m permițând astfel accesul navelor fluviale și a celor maritime mici. La fiecare capăt există câte două ecluze care permit traficul în ambele sensuri. Canalul
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
permițând astfel accesul navelor fluviale și a celor maritime mici. La fiecare capăt există câte două ecluze care permit traficul în ambele sensuri. Canalul traversează localitățile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Albă. Aici canalul se bifurcă. Ramura sudică trece prin Basarabi și Agigea. Ramura nordică, cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, cu o lungime de 31,2 km, o adâncime de 5,5 m și o lățime de 50-66 m, trece prin Nazarcea, Constanța, Ovidiu
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
celor maritime mici. La fiecare capăt există câte două ecluze care permit traficul în ambele sensuri. Canalul traversează localitățile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Albă. Aici canalul se bifurcă. Ramura sudică trece prin Basarabi și Agigea. Ramura nordică, cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, cu o lungime de 31,2 km, o adâncime de 5,5 m și o lățime de 50-66 m, trece prin Nazarcea, Constanța, Ovidiu și Năvodari. Construirea canalului a necesitat o
Canalul Dunăre-Marea Neagră () [Corola-website/Science/296855_a_298184]
-
pe extracția de piatră (carieră cu puncte de lucru în Isaccea și Revărsarea) și exploatarea lemnului (cherestea și depozit pe malul Dunării). În trecut au funcționat o fabrică de țigarete și o filatură, dar în prezent singura activitate din această ramură este o secție de producție de încălțăminte. La Isaccea intră în țară conducta de gaze naturale care traversează Dobrogea și funcționează un punct de lucru al societății Transgaz .Din anul 1986 functioneaza aici cea mai mare statie electrica din tara
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]