14,766 matches
-
ea avea atunci șaisprezece ani). Marea Ducesă de Mecklenburg-Strelitz a fost în special apropiată de nepoata ei, viitoarea regină Mary. Cu toate acestea, vârsta înaintată nu i-a permis să participe la încoronarea regelui George al V-lea și a reginei Mary la Westminster Abbey la 22 iunie 1911. În urma izbucnirii Primului Război Mondial, guvernul britanic i-a suspendat alocația pe care ea o primea ca membru al familiei regale britanice. În timpul războiului, ambasada suedeză a trecut scrisori de la regină la mătușa ei
Prințesa Augusta de Cambridge () [Corola-website/Science/323840_a_325169]
-
-lea și a reginei Mary la Westminster Abbey la 22 iunie 1911. În urma izbucnirii Primului Război Mondial, guvernul britanic i-a suspendat alocația pe care ea o primea ca membru al familiei regale britanice. În timpul războiului, ambasada suedeză a trecut scrisori de la regină la mătușa ei, care încă trăia în Germania. Când a devenit în vârstă, ea a devenit și arțăgoasă. Când Prințesa Maud de Wales a devenit regină a Norvegiei, Augusta a spus că ea "a devenit regina unui tron revoluționar". În timpul
Prințesa Augusta de Cambridge () [Corola-website/Science/323840_a_325169]
-
ca membru al familiei regale britanice. În timpul războiului, ambasada suedeză a trecut scrisori de la regină la mătușa ei, care încă trăia în Germania. Când a devenit în vârstă, ea a devenit și arțăgoasă. Când Prințesa Maud de Wales a devenit regină a Norvegiei, Augusta a spus că ea "a devenit regina unui tron revoluționar". În timpul Festivităților Jubileului de Diamant a reginei Victoria, Augusta a spus cu voce tare "De ce ea îi mulțumește lui Dumnezeu în stradă?", regina Victoria stând în trăsura
Prințesa Augusta de Cambridge () [Corola-website/Science/323840_a_325169]
-
a trecut scrisori de la regină la mătușa ei, care încă trăia în Germania. Când a devenit în vârstă, ea a devenit și arțăgoasă. Când Prințesa Maud de Wales a devenit regină a Norvegiei, Augusta a spus că ea "a devenit regina unui tron revoluționar". În timpul Festivităților Jubileului de Diamant a reginei Victoria, Augusta a spus cu voce tare "De ce ea îi mulțumește lui Dumnezeu în stradă?", regina Victoria stând în trăsura ei pentru binecuvântare. Prințesa Augusta a murit la Neustrelitz și
Prințesa Augusta de Cambridge () [Corola-website/Science/323840_a_325169]
-
trăia în Germania. Când a devenit în vârstă, ea a devenit și arțăgoasă. Când Prințesa Maud de Wales a devenit regină a Norvegiei, Augusta a spus că ea "a devenit regina unui tron revoluționar". În timpul Festivităților Jubileului de Diamant a reginei Victoria, Augusta a spus cu voce tare "De ce ea îi mulțumește lui Dumnezeu în stradă?", regina Victoria stând în trăsura ei pentru binecuvântare. Prințesa Augusta a murit la Neustrelitz și a fost cel mai longeviv nepot al regelui George al
Prințesa Augusta de Cambridge () [Corola-website/Science/323840_a_325169]
-
de Wales a devenit regină a Norvegiei, Augusta a spus că ea "a devenit regina unui tron revoluționar". În timpul Festivităților Jubileului de Diamant a reginei Victoria, Augusta a spus cu voce tare "De ce ea îi mulțumește lui Dumnezeu în stradă?", regina Victoria stând în trăsura ei pentru binecuvântare. Prințesa Augusta a murit la Neustrelitz și a fost cel mai longeviv nepot al regelui George al III-lea; ea a fost ultima legătură a familiei britanice cu Casa de Hanovra. În momentul
Prințesa Augusta de Cambridge () [Corola-website/Science/323840_a_325169]
-
națională sau multinațională de 5 000 până la 60 000 militari. Formată din peste 400 de militari de 13 naționalități diferite, unitatea este dispusă în nordul Franței, în Lille, într-o fortificație militară din secolul al XVII-lea, cunoscută și drept „Regina citadelelor”, care a fost concepută și construită de către mareșalul francez Vauban. Prompt, flexibil și deschis către lume, CRR-FR este, prin excelență, un instrument proiectat și realizat pentru a face față complexității operațiilor militare ale începutului secolului al XXI-lea. În
Corpul de reacție rapidă - Franța () [Corola-website/Science/323860_a_325189]
-
și Prințesa Wilhelmine Carolina de Orania-Nassau. Wilhelmine Carolina a fost fiica lui Wilhelm al IV-lea, Prinț de Orania și a Annei, Prințesă Regală. Anne a fost fiica cea mare a regelui George al II-lea al Marii Britanii și a reginei Caroline de Ansbach. La 15 septembrie/17 septembrie 1815, la Weilburg, Henrietta s-a căsătorit cu Arhiducele Carol, Duce de Teschen. Mireasa avea aproape 18 ani iar mirele 44. Soțul ei a fost fiul împăratului Leopold al II-lea și
Henrietta de Nassau-Weilburg () [Corola-website/Science/323892_a_325221]
-
în timpul stăpânirii cruciaților în secolul al XII-lea. Cruciatii au identificat în acel loc trei locuri sfinte - Golgota, Mormântul și Capela cunoscută ca „a Descoperirii Crucii”. Ele au fost incluse într-un singur complex arhitectonic, sub acelaș acoperiș, din porunca reginei Melisanda, soția lui Foulques de Anjou, al treilea rege cruciat al Ierusalimului. Noua biserică a fost inaugurată la 15 iulie 1149, la aniversarea a 58 de ani de la cucerirea orașului de către oștirile catolice. și mai apoi a fost renovată repetat
Biserica Sfântului Mormânt () [Corola-website/Science/323863_a_325192]
-
care decide în cele din urmă să i se alăture, Eragon îl înfrânge pe Galbatorix, iar dragonul acestuia, Shruikan, este ucis de Arya. Murtagh și Thorn pleacă spre nord pentru a se gândi la viitorul lor, iar Nasuada devine Mare Regină a Alagaësiei. Arya revine în Du Weldenvarden unde este aleasă să ia locul mamei sale decedată în luptă, Regina Islanzadí și devine Cavaler al Dragonului alături de dragonul ieșit din ultimul ou aflat în posesia lui Galbatorix. Eragon reface pactul original
Ciclul Moștenirea () [Corola-website/Science/323858_a_325187]
-
este ucis de Arya. Murtagh și Thorn pleacă spre nord pentru a se gândi la viitorul lor, iar Nasuada devine Mare Regină a Alagaësiei. Arya revine în Du Weldenvarden unde este aleasă să ia locul mamei sale decedată în luptă, Regina Islanzadí și devine Cavaler al Dragonului alături de dragonul ieșit din ultimul ou aflat în posesia lui Galbatorix. Eragon reface pactul original dintre Cavaleri și dragoni astfel încât să îi includă și pe pitici și pe urgali, apoi pleacă în estul Alagaësiei
Ciclul Moștenirea () [Corola-website/Science/323858_a_325187]
-
flaut și vioară, primind primele lecții de la fratele ei. A fost privită ca o posibilă mireasă pentru prințul moștenitor al Suediei, împreună cu sora ei, Louisa Ulrika, fratele ei avertizând că Louisa Ulrika era probabil prea ambițioasă pentru a fi o regină bună într-o monarhie fără putere cum era atunci Suedia.<br> Fratele ei, regele Frederic, a declarat că Louisa Ulrika era "arogantă, temperamentală și intrigantă" în timp ce Anna Amalia era "mai potrivită".; S-a considerat că judecata lui Frederic se datora
Anna Amalia a Prusiei () [Corola-website/Science/323886_a_325215]
-
s-a recăsătorit morganatic cu fostul vizitiu Johannes van Rossum. În timpul căsătoriei tulburente a părinților ei, Alexandrine a fost aproape adoptată de unchiul ei care nu avea copii și soția acestuia, regele Frederic Wilhelm al IV-lea al Prusiei și regina Elisabeta Ludovica de Bavaria. Alexandrine a fost considerată ca o mireasă potențială pentru tânărul cu un an mai mare decât ea, Albert Eduard, Prinț de Wales (viitorul Eduard al VII-lea al Regatului Unit), dar nu a fost considerată suficient
Prințesa Alexandrine a Prusiei (1842–1906) () [Corola-website/Science/323891_a_325220]
-
de Mecklenburg-Schwerin și a mătușii Alexandrinei după numele cărei a fost botezată, Prințesa Alexandrine a Prusiei. Wilhelm era cunoscut pentru caracterul libertin și pentru faptul că-i plăcea alcoolul așa că a fost o surpiză faptul că recent văduva și pioasa regina Elisabeta a consimțit la căsăorie. În două ocazii Wilhelm a lipsit de la comanda armatei prusace și a cerut-o în căsătorie pe celebra balerină Marie Taglioni; era considerat "oaia neagră" a familiei. Fratele mai mare al lui Wilhelm, Frederic Francisc
Prințesa Alexandrine a Prusiei (1842–1906) () [Corola-website/Science/323891_a_325220]
-
Eragon o vizitează pe Rhunön, elfa-fierar care forjează săbiile Cavalerilor și care îi face o sabie care va primi numele "Brisingr". Înaintea despărțirii, Oromis afirmă că a sosit vremea ca el și Glaedr să se lupte deschis cu Imperiul alături de Regina Islanzadí. Prin urmare, Glaedr își încredințează propriul Eldunarí lui Eragon și Saphirei înainte plecării acestora spre tabăra vardenilor. Între timp, Roran primește o serie de misiuni militare din partea vardenilor, una dintre ele fiind aceea de a ataca un convoi cu
Brisingr () [Corola-website/Science/323857_a_325186]
-
lăsându-l pe Ludovic al XIV-lea ca rege al Franței. Înainte să moară, Ludovic al XIII-lea a autorizat căsătoria fratelui său cu Marguerite de Lorena. În 1646, Mademoiselle l-a întâlnit pe Carol, Prinț de Wales. Mătușa ei, regina Henrietta Maria a Angliei, a încurajat ideea căsătoriei cu Carol însă nici această căsătorie nu s-a materializat. După decesul împărătesei Maria Anna a Spaniei, Mademoiselle a fost interesată de o căsătorie cu împăratul văduv, Ferdinand al III-lea. Totuși
Anne Marie Louise d'Orléans, Ducesă de Montpensier () [Corola-website/Science/323018_a_324347]
-
a încurajat ideea căsătoriei cu Carol însă nici această căsătorie nu s-a materializat. După decesul împărătesei Maria Anna a Spaniei, Mademoiselle a fost interesată de o căsătorie cu împăratul văduv, Ferdinand al III-lea. Totuși, sub influența lui Mazarin, regina Ana a ignorat dorința Mademoisellei. "Cea mai bogată prințesă necăsătorită a Europei" nu se putea căsători cu Ludovic al XIV-lea sau cu fratele lui mai mic, Ducele de Anjou. Regina Ana i-a sugerat ca posibil soț pe fratele
Anne Marie Louise d'Orléans, Ducesă de Montpensier () [Corola-website/Science/323018_a_324347]
-
Ferdinand al III-lea. Totuși, sub influența lui Mazarin, regina Ana a ignorat dorința Mademoisellei. "Cea mai bogată prințesă necăsătorită a Europei" nu se putea căsători cu Ludovic al XIV-lea sau cu fratele lui mai mic, Ducele de Anjou. Regina Ana i-a sugerat ca posibil soț pe fratele ei, cardinalul Ferdinand al Austriei, însă Mademoiselle a refuzat. Unul dintre domeniile cheie ale vieții sale a fost implicarea ei în perioada de istorie franceză cunoscută sub numele de Frondă, un
Anne Marie Louise d'Orléans, Ducesă de Montpensier () [Corola-website/Science/323018_a_324347]
-
Le Grand Conde". Perechea a locuit temporar la Bordeaux, unde Mademoiselle a fost implicată în pacea care a dus la încheierea asediul asupra orașului, în octombrie 1650. Rolul ei în materie a făcut-o să arate ca "frondeuse" în ochii reginei Anne. Chiar și în vremuri incerte, posibilitatea unei căsătorii între Mademoiselle și Prințul de Condé a apărut atunci când Claire Clémence s-a îmbolnăvit grav de erizipel. Mademoiselle a luat în considerare propunerea, ea urmând astfel să-și mențină rangul ca
Anne Marie Louise d'Orléans, Ducesă de Montpensier () [Corola-website/Science/323018_a_324347]
-
Mademoiselle. Ea a plecat la Sedan, Ardennes, unde curtea s-a stabilit în iulie 1657. După ce nu a văzut membri ai familiei sale cinci ani, ea a fost întâmpinată cu iertare și complimente că "aspectul ei s-a îmbunătățit", potrivit reginei Anne. În același an, ea a întâlnit-o pe Cristina a Suediei, care a ajuns în Franța în iulie 1656. Cele două doamne s-au întâlnit la Essone unde au văzut un balet împreună. Mai târziu Mademoiselle a spus despre
Anne Marie Louise d'Orléans, Ducesă de Montpensier () [Corola-website/Science/323018_a_324347]
-
La 11 octombrie 1905, la Castelul Glücksburg, Schleswig, ea s-a căsătorit cu Charles Eduard, Duce de Saxa-Coburg și Gotha. Charles Edward era singurul fiu al Prințului Leopold, Duce de Albany și a Prințesei Helena de Waldeck și nepot al reginei Victoria. De asemenea, soțul ei era verișor primar cu împăratul german Wilhelm al II-lea, și interesul mare a lui Wilhelm arătat în educația tânărului său văr l-a făcut cunoscut pe Charles Edward sub numele "al șaptelea fiu al
Victoria Adelaide de Schleswig-Holstein () [Corola-website/Science/323031_a_324360]
-
Louise de Saxa-Gotha-Altenburg.<br> De asemenea, ea a fost nepoata regelui Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei. Tot pe linei paternă a fost verișoara Ducesei de Kent și a regelui Leopold I al Belgiei. Printre verișorii materni se includ regina Prusiei și regele Wilhelm I de Württemberg. Tatăl ei a fost fiul cel mare și moștenitor al lui Frederic Francisc I, Mare Duce de Mecklenburg. Mama ei a fost prințesă a ducatului de Saxa-Weimar-Eisenach. Marele Duce Ereditar și soția lui
Ducesa Helen de Mecklenburg-Schwerin () [Corola-website/Science/323030_a_324359]
-
forma o alianță cu unchiul ei, Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei, în ciuda faptului că era protestantă și considerată liberală și nu prea frumoasă. Fiind o persoană ambițioasă, ea a acceptat propunerea împotriva dorinței familiei, deoarece dorea să devină regină. Soțul ei era fiul cel mare al regelui Ludovic-Filip I și al reginei de origine italiană, Maria Amalia. Căsătoria a fost descrisă ca fiind una fericită. A devenit populară pentru public prin introducerea pomului de Crăciun în Franța. Cuplul a
Ducesa Helen de Mecklenburg-Schwerin () [Corola-website/Science/323030_a_324359]
-
în ciuda faptului că era protestantă și considerată liberală și nu prea frumoasă. Fiind o persoană ambițioasă, ea a acceptat propunerea împotriva dorinței familiei, deoarece dorea să devină regină. Soțul ei era fiul cel mare al regelui Ludovic-Filip I și al reginei de origine italiană, Maria Amalia. Căsătoria a fost descrisă ca fiind una fericită. A devenit populară pentru public prin introducerea pomului de Crăciun în Franța. Cuplul a avut doi copii; fiul cel mare, Filip, născut la Palatul Tuileries din Paris
Ducesa Helen de Mecklenburg-Schwerin () [Corola-website/Science/323030_a_324359]
-
Christoph Ernst August de Hesse (14 mai 1901 - 7 octombrie 1943) a fost al cincilea fiu din șase fii ai Prințului Frederic Karl de Hesse și ai Prințesei Margaret a Prusiei. Născut la Frankfurt, Prințul Christoph a fost strănepotul reginei Victoria a Regatului Unit și a Prințului Albert de Saxa-Coburg și Gotha prin fiica lor cea mare, Victoria, Prințesă Regală, soția lui Frederic al III-lea al Germaniei. Christoph de Hesse a deținut un rang înalt în nazism. A fost
Prințul Christoph de Hesse () [Corola-website/Science/323028_a_324357]