19,447 matches
-
florilor de liliac, trebuie recunoscut faptul că prima variantă (a) nu poate explica formarea imaginilor, deci este o pistă falsă. De altfel, daca (a) ar fi adeva rata, simțul comun nu și-ar mai avea rostul: la ce bun un simț intern care distinge între diferitele senzații externe? Dacă, pe de altă parte, luăm în calcul varianta (b) și considerăm situația în care avem capacitatea de a converti speciile sensibile auditive sau speciile sensibile gustative în specii sensibile vizuale, observăm că
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intern care distinge între diferitele senzații externe? Dacă, pe de altă parte, luăm în calcul varianta (b) și considerăm situația în care avem capacitatea de a converti speciile sensibile auditive sau speciile sensibile gustative în specii sensibile vizuale, observăm că simțurile externe devin inutile: la ce bun să mai percepem parfumul florilor de mai dacă acesta ar ajunge oricum să fie transformat într-o frusta imagine vizuală? Ca să nu mai pomenim de situația de-a dreptul îngrozitoare în care s-ar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
gurmanzii, care nu s-ar mai putea bucura de aromele diferitelor supe sau fructe de mare pentru că acestea ar fi transformate în simple imagini, iar ei ar fi dependenți de plăcerile vizuale. Drept urmare, trebuie sa conchid că imaginile care populează simțurile interne nu pot fi de felul unor imagini pictografice. Dar dacă nu pot fi înțelese astfel, cum anume pot fi înțelese? (ÎI.4 .1.) Ad secundum dicendum quod etiam ipsum phantasma est similitudo rei particularis (S. th., I, q. 84
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
bazată pe imagini? Intelectul este o putere imateriala a sufletului uman și, din acest motiv, are acces doar la obiectele imateriale, la universalii, la adevărurile și entitățile abstracte. Deși intelectul are acces la universalii, fapt care îi asigură superioritatea față de simțuri, el are și un minus: nu poate avea acces decât la universalii. Intelectul nu poate cunoaște obiecte părți culare, nu înțelege decât naturile universale din obiectele particulare. Nu poate produce imagini ale obiectelor particulare, dar nici nu poate gândi fără
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cu imaginile este mai usor de explicat: intelectul, fiind imaterial, nu poate produce imagini ale obiectelor particulare; obiectele cunoașterii sunt totuși obiecte hilemorfice care există în afara sufletului nostru, astfel încât intelectul trebuie să își extragă materialul cunoașterii din imaginile care populează simțurile interne. În Summa theologiae (I, q. 84, a. 7, co.) și Summa contra Gentiles (ÎI, 73, n. 36) , imaginile sunt numite exemple ale conceptului investigat. Ce înseamnă acest lucru? Atunci când cineva vrea să înțeleagă universalul dintr-un particular, apelează la
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un astfel de obiect, voi putea spune doar că o bucșa este un manșon metalic montat între două piese asamblate. Astfel, eu cunosc într-o mai mică măsură bucșa decât strungarul. Observ cum, de fapt, intelectul folosește informațiile primite de la simțuri că pe niște hărți, ca pe un set de schițe îmbibate cu exemple particulare. În acest context, este normal că întoarcerea că tre imagini, conversio ad phantasmata, să fie necesară din cel puțin două motive: 1. obiectul intelectului este hilemorfic
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectele extramentale; c) sunt id quo-ul cunoașterii; d) au capacitatea de a exista atât în obiectul extramental a unde reprezintă trăsăturile accidentale ale obiectului și au, în consecință, un mod de a fi material și natural a, cât și în simțurile interne ale unui subiect cunoscător a unde au un mod de a fi intențional și imaterial, deși au și o componentă materială, fiind receptate de către un organ corporal, ceea ce înseamnă că, pe lângă cele trei caracteristici, imaginile o au și pe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectelor, în care (în quo) și prin care (id quo) cunoaște obiec tele respective. Această activitate a imaginației este explicabila prin faptul că obiectele ei fie nu există în natură ca atare, fie sunt absențe din raza de acțiune a simțurilor externe, neexistând, deci, posibilitatea unui contact direct cu ele care să declanșeze un set de senzații: (ÎI.4.4.) [...] non autem ipse sensus exterior format sibi aliquam formăm sensibilem: hoc autem facit vis imaginativa, cuius formae quodammodo simile est verbum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
un set de senzații: (ÎI.4.4.) [...] non autem ipse sensus exterior format sibi aliquam formăm sensibilem: hoc autem facit vis imaginativa, cuius formae quodammodo simile est verbum intellectus (Quod. Quaest., V, q 5, d. 5, a. 2, ad 2). [...] simțul extern nu formează pentru el însuși nici o formă sensibilă. Însă puterea imaginativa face aceasta și cuvântul mental este, într-un anumit aspect, asemenea formei [imaginate]. (ÎI.4.5.) [...] imaginatio ex praeconceptionis speciebus mon tis et auri format speciem montes aurei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dar rețin că imaginația își formează reprezentările, care sunt cele în care (în quo) și prin care (id quo) ea își cunoaște obiectele specifice. În cadrul acestui subcapitol am încercat să răspund la trei întrebări. Prima a avut în vedere identificarea simțurilor interne și m-a condus, într-un prim pas, la o analiză anatomica a celei de a două etape a procesului de cunoaștere, cea aferentă simțurilor interne. Cea de-a doua întrebare a vizat manieră în care funcționează fiecare simt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
subcapitol am încercat să răspund la trei întrebări. Prima a avut în vedere identificarea simțurilor interne și m-a condus, într-un prim pas, la o analiză anatomica a celei de a două etape a procesului de cunoaștere, cea aferentă simțurilor interne. Cea de-a doua întrebare a vizat manieră în care funcționează fiecare simt intern în parte. În final, cea de-a treia și cea mai importantă întrebare, din perspectiva acestui demers, la care am răspuns s-a concentrat asupra
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de imagini în contextul procesului uman de cunoaștere, iar răspunsul a conturat o analiză fiziologica a acestui nivel cognitiv. Răspunsurile la care am ajuns pot fi rezumate în felul următor. Referitor la prima întrebare, Toma din Aquino discuta despre patru simțuri interne: simțul comun, puterea cogitativa, imaginația și memoria senzitiva. Referitor la a doua întrebare, simțurile interne au menirea de a pune laolaltă informațiile primite de la simțurile externe, pentru a crea o imagine detaliată a atributelor obiectelor extramentale percepute, care să
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în contextul procesului uman de cunoaștere, iar răspunsul a conturat o analiză fiziologica a acestui nivel cognitiv. Răspunsurile la care am ajuns pot fi rezumate în felul următor. Referitor la prima întrebare, Toma din Aquino discuta despre patru simțuri interne: simțul comun, puterea cogitativa, imaginația și memoria senzitiva. Referitor la a doua întrebare, simțurile interne au menirea de a pune laolaltă informațiile primite de la simțurile externe, pentru a crea o imagine detaliată a atributelor obiectelor extramentale percepute, care să asigure materialul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a acestui nivel cognitiv. Răspunsurile la care am ajuns pot fi rezumate în felul următor. Referitor la prima întrebare, Toma din Aquino discuta despre patru simțuri interne: simțul comun, puterea cogitativa, imaginația și memoria senzitiva. Referitor la a doua întrebare, simțurile interne au menirea de a pune laolaltă informațiile primite de la simțurile externe, pentru a crea o imagine detaliată a atributelor obiectelor extramentale percepute, care să asigure materialul necesar extragerii de către intelectul agent, la următorul nivel, cel al cunoașterii intelective, a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rezumate în felul următor. Referitor la prima întrebare, Toma din Aquino discuta despre patru simțuri interne: simțul comun, puterea cogitativa, imaginația și memoria senzitiva. Referitor la a doua întrebare, simțurile interne au menirea de a pune laolaltă informațiile primite de la simțurile externe, pentru a crea o imagine detaliată a atributelor obiectelor extramentale percepute, care să asigure materialul necesar extragerii de către intelectul agent, la următorul nivel, cel al cunoașterii intelective, a esenței și a caracterului inteligibil al obiectelor. În locul unei reluări a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelective, a esenței și a caracterului inteligibil al obiectelor. În locul unei reluări a primelor două răspunsuri, înainte de a relua răspunsul celei de-a treia întrebări, voi furniza o analogie care să ilustreze manieră în care funcționează simtu rile interne. După ce simțurile externe au perceput culoarea, forma, textura, dimensiunea, aroma, mirosul și gustul unui obiect extramental, simțul comun preia toate aceste informații, toate aceste forme accidentale care traduc călita tile obiectelor, si le pune laolaltă, acționând asemenea unei pâlnii prin care toate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
răspunsuri, înainte de a relua răspunsul celei de-a treia întrebări, voi furniza o analogie care să ilustreze manieră în care funcționează simtu rile interne. După ce simțurile externe au perceput culoarea, forma, textura, dimensiunea, aroma, mirosul și gustul unui obiect extramental, simțul comun preia toate aceste informații, toate aceste forme accidentale care traduc călita tile obiectelor, si le pune laolaltă, acționând asemenea unei pâlnii prin care toate datele senzoriale disparate sunt adunate la un loc. Farfuria în care se scurge tot acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
această capacitate a imaginației și rolul pe care imaginea îl joacă în astfel de con texte, urmând a o folosi mai târziu în înțelegerea modului în care intelectul posibil operează. Fiind clarificate chestiunile de la primele două niveluri ale cunoașterii, nivelul simțurilor externe și cel al simțurilor interne, îmi pot îndrepta acum atenția asupra etapei intelective unde voi încerca să răspund la trei întrebări: (a) „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
rolul pe care imaginea îl joacă în astfel de con texte, urmând a o folosi mai târziu în înțelegerea modului în care intelectul posibil operează. Fiind clarificate chestiunile de la primele două niveluri ale cunoașterii, nivelul simțurilor externe și cel al simțurilor interne, îmi pot îndrepta acum atenția asupra etapei intelective unde voi încerca să răspund la trei întrebări: (a) „Cum are loc cunoașterea umană la nivelul intelectiv?“; (b) „Prin ce grile de lectură a fost citită teoria tomista a cunoașterii intelective
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fi observat până acum, atunci când Toma din Aquino discuta despre obiectele stă rilor mentale, cănd prezintă procesul cunoașterii umane, o face proiectând un sistem de etape succesive. Speciile sensibile sau formele senzoriale, care transmit proprietățile obiectelor extramentale, sunt receptate de către simțurile externe ale subiectului cunos câtor. Pornind de la datele furnizate de simțurile externe, simțurile interne ale subiectul cunoscător formează o imagine (phantasma) a obiectului perceput. Până în acest moment al procesului cunoașterii, datele vin dinspre obiectul extramental care informează simțurile, iar acestea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
stă rilor mentale, cănd prezintă procesul cunoașterii umane, o face proiectând un sistem de etape succesive. Speciile sensibile sau formele senzoriale, care transmit proprietățile obiectelor extramentale, sunt receptate de către simțurile externe ale subiectului cunos câtor. Pornind de la datele furnizate de simțurile externe, simțurile interne ale subiectul cunoscător formează o imagine (phantasma) a obiectului perceput. Până în acest moment al procesului cunoașterii, datele vin dinspre obiectul extramental care informează simțurile, iar acestea, la rândul lor, produc anumite schimbări în simțuri, al căror rezultat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mentale, cănd prezintă procesul cunoașterii umane, o face proiectând un sistem de etape succesive. Speciile sensibile sau formele senzoriale, care transmit proprietățile obiectelor extramentale, sunt receptate de către simțurile externe ale subiectului cunos câtor. Pornind de la datele furnizate de simțurile externe, simțurile interne ale subiectul cunoscător formează o imagine (phantasma) a obiectului perceput. Până în acest moment al procesului cunoașterii, datele vin dinspre obiectul extramental care informează simțurile, iar acestea, la rândul lor, produc anumite schimbări în simțuri, al căror rezultat este formarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
receptate de către simțurile externe ale subiectului cunos câtor. Pornind de la datele furnizate de simțurile externe, simțurile interne ale subiectul cunoscător formează o imagine (phantasma) a obiectului perceput. Până în acest moment al procesului cunoașterii, datele vin dinspre obiectul extramental care informează simțurile, iar acestea, la rândul lor, produc anumite schimbări în simțuri, al căror rezultat este formarea unor imagini. Toate puterile cognitive implicate în aceste etape ale cunoașterii joacă un rol mai mult pasiv decât activ: simțurile externe sunt actualizate de către speciile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
datele furnizate de simțurile externe, simțurile interne ale subiectul cunoscător formează o imagine (phantasma) a obiectului perceput. Până în acest moment al procesului cunoașterii, datele vin dinspre obiectul extramental care informează simțurile, iar acestea, la rândul lor, produc anumite schimbări în simțuri, al căror rezultat este formarea unor imagini. Toate puterile cognitive implicate în aceste etape ale cunoașterii joacă un rol mai mult pasiv decât activ: simțurile externe sunt actualizate de către speciile sensibile ale obiectului extramental, simțurile interne procesează datele informaționale primite
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dinspre obiectul extramental care informează simțurile, iar acestea, la rândul lor, produc anumite schimbări în simțuri, al căror rezultat este formarea unor imagini. Toate puterile cognitive implicate în aceste etape ale cunoașterii joacă un rol mai mult pasiv decât activ: simțurile externe sunt actualizate de către speciile sensibile ale obiectului extramental, simțurile interne procesează datele informaționale primite de la simțurile externe, dar nu schimbă cu nimic inputul venit dinspre obiectul extramental. Se poate spune că, cel puțin până la formarea imaginilor (phantasmata), mișcarea este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]