13,905 matches
-
sau instrumentul care modelează (mult mai rău), contribuie în mare măsură la înțelegerea și la evidențierea opiniilor majoritare și, în consecință, la eliminarea opiniilor deosebit de disidente, printr-un proces în spirală de formare a opiniei publice. Privitor la problema efectelor sondajelor asupra distribuției opiniilor, ar merita să testăm această ipoteză. Dacă participarea autonomă a cetățenilor este marcată de modul în care aceștia dobîndesc informația, trebuie să cercetăm reprezentările acestora privind mijloacele de informare, întrucît este știută importanța efectelor sursei în acceptarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
altor canale media în privința informației politice. Lăsînd la o parte credibilitatea, ne vom îndrepta atenția spre efectele mass media asupra funcționării vieții politice franceze. În această situație, obținem o evaluare mai curînd negativă, pentru că 54% din cei care au răspuns sondajului consideră că mediatizarea este un semn de sărăcire a dezbaterii politice, iar 43% văd în aceasta un semn al modernizării sale (Journal des Elections, septembrie 1989). În sfîrșit, și reprezentarea socială a puterii instituțiilor media este puțin cunoscută. Disparități semnificative
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
decît 14 și 16% audiență din totalul căminelor, pe cînd cifrele pentru liderii din primul plan gravitau mai jos de 20%. Campania prezidențială constituie cu siguranță, astăzi, în Franța, momentul în care mediatizarea vieții politice are cea mai mare intensitate. Sondajul realizat de SOFRES-Télérama între 15 și 17 martie 1988 este, în concluzie, foarte revelator în privința comportamentelor de audiență. În 198886, pentru 62% dintre persoanele chestionate, televiziunea este mijlocul cel mai util pentru a ști cum să voteze, cu mult înaintea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
este, în concluzie, foarte revelator în privința comportamentelor de audiență. În 198886, pentru 62% dintre persoanele chestionate, televiziunea este mijlocul cel mai util pentru a ști cum să voteze, cu mult înaintea jurnalelor (37%), a radioului (30%), a conversațiilor (20%), a sondajelor (12%), a mitingurilor (6%), a afișelor (4%), a broșurilor (4%). Principala motivare este cercetarea informației (83%) și nu determinarea votului (3%). Motivațiile pentru urmărirea emisiunilor politice la televizor sînt următoarele: pentru a mă informa asupra programelor oamenilor politici (40%); pentru
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ȘI TEHNICI ALE COMUNICĂRII POLITICE / 19 Capitolul I: Concepții teoretice contrastante / 21 I. Comunicarea politică: obiect incert / 21 II. Un cîmp teoretic concurențial / 32 Capitolul II: Tehnici în spațiul public / 45 I. Mediatizarea vieții politice / 46 II. Marketingul politic și sondajele de opinie / 54 III. Publicitatea politică / 63 Partea a II-a: PRACTICI DE COMUNICARE ȘI POZIȚII DE PUTERE/ 71 Capitolul I: Comunicarea electorală / 73 I. Campania electorală, comunicarea și construirea realității politice / 73 II. Modernizarea practicilor și permanența factorilor politici
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
duel", in Journal des Elections (2), 1988. 45 F. Gazier, J.-F. de Leusse, " La Commission des Sondages face à l'élection présidentielle de 1988", Pouvoirs, 48, 1989. 46 În septembrie 1989, 57% din persoanele chestionate considerau nefastă publicarea numeroaselor sondaje în perioada preelectorală, iar 40% dintre acestea o apreciau ca fiind pozitivă (Journal des Elections, no. 9). 47 În această privință, este instructivă o confruntare a celor două versiuni succesive din "Que sais-je?", intitulate Le marketing politique, cea dintîi aparținînd
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
M.R.Levy, The Main Source. Learning from Television News, London, Sage, 1986. 85 N. Casile, "Les téléspectateurs et les éléctions de mars 1978", Les Cahiers de la Communication, 1978 (1), Dunod. 86 P. Méchet, 2 francezi din 3 votează cu televiziunea, Sondajul din 15-17 martie 1988, SOFRES-Télérama (no 1995). 87 R. Cayrol, "Le rôle des campagnes électorales", in D. Gaxie, Explication du vote, Paris, Presses de la FNSP, 1985. 88 G.Burdeau, "Les voies de la communication politique", chap. 2, in Traité de science
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
invitat la Chișinău în octombrie 2006, în cadrul unei delegații la o sesiune a seminarului Adunării Parlamentare a NATO, nu ezită să declare cu convingere că "evreii sunt peste tot și au făcut în folosul lor privatizări rentabile în România". În sondajele de opinie, în 2006, mareșalul Antonescu este încă una dintre personalitățile istorice cele mai populare, depășind gloria poetului național Eminescu... România se eliberează chinuit și convulsionat. Țara afișează o eliberare umbrită totuși de tendințe evidente de angajare totalitară, naționalistă și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
radio, ca să nu mai vorbim de contactul direct, informal și personal, cu cetățenii forma de comunicare politică de departe cel mai rar și inabil practicată de aproape toți actorii politici ai României postdecembriste 45 -, dar și faptul, corelativ, că în sondajele de opinie cel puțin 60% dintre subiecți declară că se informează exclusiv sau prioritar de la posturile TV toate acestea creează un cerc vicios care prelungește până azi, la mai bine de 20 de ani de la evenimentele din 1989, statutul de
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
legitim" al intervenției NATO și UE în Balcani și deciziile politice care decurgeau de aici au provocat o opoziție populară masivă și o pierdere de popularitate pe măsură: Emil Constantinescu a pierdut atunci mai mult de 20 de puncte în sondaje, și nu și-a mai revenit în anul care a urmat, în ciuda succeselor notabile în integrare, și mai ales a invitării României la negocierile de aderare în UE în decembrie 1999. Cu excepția câtorva, foarte puțini, publiciști și intelectuali de bine
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
mass media și foștii stăpâni absoluți ai României, vizibile mai ales prin ecourile în presă ale evenimentelor din 1999, au adus o contribuție importantă atât la sporirea ostilității opiniei publice ân general, cât și la descurajarea dramatică a militanților CDR. Sondaje de opinie dirijate cum au fost, de exemplu, cele din care rezulta că Emil Constantinescu ar fi fost cel mai bogat om din România, sau șeful de stat care ar fi făcut cel mai mult rău țării sale, cu mult
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
în timpul deceniilor de dictatură: instituții care, odată ce nu mai inspiră teamă, nu inspiră niciun fel de respect; legi pe care cei iscusiți sau puternici le pot ocoli sau ignora; toate acestea se reflectă în evaluările contradictorii și destul de ipocrite din sondajele de opinie. O opinie care, cu toate că detestă reușita individuală, își fabrică eroii din materia celor care, asemenea haiducilor de odinioară, triumfă nesocotind legea. O opinie care disprețuiește statul și instituțiile lui abstracte, și care nu ține seama decât de puterea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de stânga și membru al Internaționalei Socialiste nu a împiedicat pentru început colaborarea celor doi actori colectivi. În 2000, cele două partide obțnuseră un număr aproape egal de mandate, dar, în momentul constituirii alianței, PD se afla în urma PNL în sondajele de opinie, în ciuda zgomotoasei campanii anti-PSD desfășurată de Traian Băsescu, Primarul General al Bucureștilor, devenit în 2001 președinte al PD după eliminarea brutală a lui Petre Roman. Personaj charismatic în cel mai deplin sens weberian al cuvântului, în primul rând
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
vizibilă, cel puțin din interiorul profesiei. În politică, sunt puține femei. Aceasta ține, după părerea mea, nu atât de o discriminare directă, cât de prejudecăți existente de ambele părți. Opinia publică nu este ostilă prezenței femeilor în sfera politică: dimpotrivă, sondajele de opinie arată de obicei o majoritate favorabilă promovării politice a femeilor. Practica cotidiană a politicii este însă adesea în contradicție cu sondajele. Dincolo de declarațiile de principiu, practica rezervă femeilor cel mult un rol minor sau decorativ. Pe de altă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de prejudecăți existente de ambele părți. Opinia publică nu este ostilă prezenței femeilor în sfera politică: dimpotrivă, sondajele de opinie arată de obicei o majoritate favorabilă promovării politice a femeilor. Practica cotidiană a politicii este însă adesea în contradicție cu sondajele. Dincolo de declarațiile de principiu, practica rezervă femeilor cel mult un rol minor sau decorativ. Pe de altă parte, femeile înseși se feresc de politică, care li se pare a fi o meserie murdară. Mai există, fără îndoială, o fidelitate mai
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
interetnice. Ultimii zece ani. Următorii zece ani", București, 7-8 iulie 2000, Centrul de resurse pentru diversitate etno-culturală, Cluj-Napoca, 2000. * ADAMEȘTEANU Gabriela, Cele două Românii, Institutul European, Iași, 2000. ALDEA Andra, CHIRIBUCĂ Dan, COMȘA Mircea, KIVU Mircea, MICU Bogdan, MOLDOVAN Călin, Sondajele de opinie mod de utilizare. Alegerile 2000. Prezentare și analiză, Paideia, București, 2001. ALEXANDRESCU Sorin, Paradoxul român, Univers, București, 1998 ANDREESCU Gabriel, WEBER Renate, Evoluția concepției UDMR privind drepturile minorității maghiare, București, 1995. BABIUC Victor, O singură direcție Apusul, The
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
sau pentru a asculta muzică clasică. Cu alte cuvinte, cultura determină comportamentul uman. Pentru a putea realiza cercetarea științifică a comportamentului uman, sociologia a elaborat tehnici și metode de măsurare din cele mai bune, care sunt aplicate în domenii variate. Sondajele politice au fost dezvoltate de sociologi. Cercetarea contemporană a pieței este un rezultat al aplicării instrumentelor sociologiei, la fel ca și cercetările demografice sau studiile comunităților privind distribuția oamenilor după educație, clasă, ocupație și așa mai departe. Limitele științelor sociale
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
întregii populații și, implicit, garanția că rezultatele obținute sunt relevante pentru această populație. Rapiditatea și promptitudinea cu care se realizează investigarea anumitor probleme, mai ales cele care vizează opinia publică, a impus ancheta în cercetarea sociologică. Dar în fața avalanșei de "sondaje de opinie publică", care de multe ori sunt făcute în mod simplist și diletant, trebuie să știm că spectrul de lucru al anchetei nu se reduce la această formă, ea având un evantai de probleme de cercetat mult mai mare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
veniturilor reale ale familiilor, faptul că peste 60% din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, rata ridicată a infracționalității, poluarea peste limite a unor mari zone din țară etc. toate reprezintă argumente care vin în sprijinul afirmației făcute. Așa cum prezintă sondajele de opinie, românii au simțământul larg răspândit că națiunea este în declin. Fie că ne place sau nu, problemele sociale ne afectează pe toți, așa că este firesc să le studiem, să le cunoaștem și să căutăm soluții. Pentru aceasta trebuie
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
imperfecțiunea lor, acești termeni devin adevărate concepte operaționale pentru înțelegerea pozițiilor variate ale oamenilor, mai ales ale celor politici, față de o problemă socială sau alta. În sfârșit, mai trebuie să facem precizarea că nu toate problemele care apar frecvent în sondajele de opinie sau pe paginile ziarelor ca probleme sociale majore sunt abordate de sociologi. Aceasta pentru simplu motiv că acestora le lipsește pregătirea necesară analizei lor. Economiștii, spre exemplu, sunt mai bine echipați decât sociologii ca să analizeze problemele inflației și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
editură și presă "Șansa" S.R.L. Roethlisberger, F. J., Dickson, William, J. (1939) Management and the Worker, Cambridge, MA: Harvard University Press Rotariu, T., Iluț, P. (coord.) (1996) Sociologie, Cluj-Napoca, Editura Mesagerul, a Rotariu, T., Iluț, P. (1997) Ancheta sociologica și sondajul de opinie. Teorie și practică, Iași, Polirom Roth A. (1986) Individ și societate, București, Editura Politică Sandu, D. (1999) Spațiul social al tranziției, Iași, Polirom. Schwandt, Thomas. A. (2001) Dictionary of Qualitative Inquiry. (2nd ed.). Thousand Oaks, CA: Sage. Silverman
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
României consfințește sfârșitul tranziției și finalul postcomunismului, însă fondul mentalitar în care sunt aglutinate habitusuri politice, practici sociale și atitudini ataviste înrădăcinate în comunism rămâne încă unul ancorat în spațiul postcomunismului. Puternica nostalgie populară după comunism, o perioadă după care sondajele de opinie publică arată că jumătate din populației încă tânjește retrospectiv, certifică ideea că, în fond, postcomunismul românesc se prelungește în contemporaneitate. 3.6.2. Sistemul educațional Proiectul modernizator, a cărui finalitate a fost proiectată în crearea unui sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rămâne minoritară (însumând în jur de o 15 la sută din respondenți), ponderea celor care doresc statu quo ante manifestă o adeziune tenace față de idealul societății comuniste. Mai mult decât atât, dacă ținem cont și de ultimele rezultate raportate de sondajele de opinie, ponderea "restauratorilor" (a celor ce doresc revenirea la rânduielile din vremea lui N. Ceaușescu) se află pe o pantă ascendentă. De exemplu, sondajul "20 ani de la evenimentele din 1989" realizat de Biroul de Cercetări Sociale în perioada 15-19
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
societății comuniste. Mai mult decât atât, dacă ținem cont și de ultimele rezultate raportate de sondajele de opinie, ponderea "restauratorilor" (a celor ce doresc revenirea la rânduielile din vremea lui N. Ceaușescu) se află pe o pantă ascendentă. De exemplu, sondajul "20 ani de la evenimentele din 1989" realizat de Biroul de Cercetări Sociale în perioada 15-19 octombrie 2009, pe un eșantion reprezentativ de 1.222 persoane cu vârste de peste 18 ani (marjă de eroare +/-2.5% la un interval de încredere
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
2004, nemaiurmărind evoluția și dinamica acestor atitudini până în prezent. Imaginea nostalgiei după comunism din societatea românească poate fi conturată cu și mai mare precizie dacă completăm datele prezentate până acum din studiile "New Europe Barometers" cu informații prelevate din alte sondaje de opinie. Un astfel de sondaj este cel realizat de Biroul de Cercetări Sociale, amintit adineauri ("20 ani de la evenimentele din 1989", 2009). Iată cum s-au distribuit răspunsurile la întrebarea " Socotiți că răsturnarea vechiului regim comunist a fost mai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]