14,769 matches
-
Paul și ale celorlalți Apostoli, autorul, ne arată că adevăratul ideal al preotului trebuie să fie Cristos. Lecțiile istoriei ne vorbesc despre consecințele îndepărtării de Cristos și ale subestimării vieții interioare, care duc la orbirea sufletului. Datoria preoților este reînnoirea sufletească personală și nu numai, întrucât Sf. Evanghelie și iubirea lui Cristos nu admite jumătăți de măsură. În capitolul IV, autorul vorbește cu mult entuziasm de biruința credinței asupra îndoielilor și a oricăror dificultăți, arătând că încrederea totală în Isus face
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
că încrederea totală în Isus face diferența dintre a învinge ori a fi învins sufletește. În capitolul V, autorul ne vorbește despre importanța stăruinței în rugăciune și în slujirea Cuvântului divin. Astfel, prețuirea rugăciunii, pregătirea conștientă a predicii, evitarea împrăștierii sufletești și a căutării însetate de aprecieri lumești și de acțiuni ori de activități contrare vieții spirituale (lipsa rugăciunii, liturghii distrate, adâncirea în tot soiul de îndoieli) sunt doar câteva dintre aspectele la care ne invită să reflectăm serios, pentru a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
unica revistă a școlii, Biruit-au gândul, o publicație ce ne reprezintă pe toți și care amintește nu doar de îndemnul la cultură al patronului spiritual al liceului nostru, ci și de mari oameni ai școlii, de a căror moștenire sufletească suntem mândri. Și așa cum existența liceului nostru nu poate fi separată de numele fondatorului său, Mariana Vrabie, punerea semnului egalității între școlă și Biruit-au gândul tot acestui om între oameni se datorează. Și pentru că timpul n-a mai avut
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
și Țarist. În acest context, Sfatul Țării din Basarabia aprobă, la 27 martie 1918, unirea cu România. La puțin timp după acest eveniment, prefectul județului Bacău adresează generalului Alexandru Averescu o telegramă cu următorul conținut: “În aceste clipe de înălțare sufletescă, când cetățenii Bacăului, împreună cu autoritățile civile și militare, sărbătoresc cimentarea marelui act de dreptate istorică pentru poporul românesc, gândul nostru, al tuturor, se îndreaptă către excelența voastră, bărbatul de stat și vrednicul patriot, care cu o perseverență demnă de admirat
REFUGIUL ROMÂNILOR DIN BASARABIA, BUCOVINA DE NORD ŞI ŢINUTUL HERŢA (EVOCARE ISTORICĂ). In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1660]
-
care am relaționat în calitate de colegi, de prieteni, în timpul studiilor, dar și vreme de peste 50 de ani după absolvire, poate aduce o lumină asupra mediului care m-a înconjurat, care m-a influențat și care mi-a creat o extraordinară platformă sufletească. Această platformă a fost, de fapt, unul din pilonii pe care m-am sprijinit în toată evoluția mea. Colegii mei, familia grupei 473, cum îmi place să o numesc, au fost pentru mine un neprețuit sprijin moral. Aici este inclusă
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
restructurare. Restructurarea nu înseamnă nicidecum o desființare a lumii anterioare (a stării anterioare, a situației anterioare). Dimpotrivă, restructurarea implică o dinamică a continuității, în care părțile componente se reașează, intră în noi relații mutuale, constituie o altă tonalitate (materială, psihică, sufletească și, nu în cele din urmă, profesională). Reașezarea se produce prin însăși evoluția sistemului, a colectivului ca un întreg, în care transformările dintr-un domeniu antrenează raporturi deosebite cu celelalte domenii. Un entuziasm necumpătat, dublat de o părere foarte bună
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
și mai apoi adolescent, am crescut, îl port toată viața cu mine, fiind prezent în tot ceea ce am realizat. Totdeauna mă voi simți bine în sânul acestui molcom peisaj moldovenesc al Văii Jijiei, printre oamenii săi cuviincioși, în discreta noblețe sufletească a acestei blagoslovite provincii. Am descris, poate nu în cea mai frumoasă formă, o instituție care reprezintă oriunde o bogăție - ȘCOALA - și am exemplificat prin prezentarea unui liceu care funcționează într-o regiune relativ săracă natural, dar bogată prin oamenii
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
se petrece, veac cu veac se-ngână Și-n curând mileniul se va înnoi ... Alături de pace-n urarea străbună, Gândul meu de bine te va însoți. Fie ca norocul să te fericească, Cinste și credință, cuget românesc, Multă sănătate, tihnă sufletească, Mișule bădie, asta îți doresc! LA ANIVERSARE Ioan Mercheș Într-o zi cu har Prinsă-n calendar, Și-ntr-un colț de rai, S-a născut ... Mihai Fețișoara lui, Spicul grâului. Ochișorii lui, Mura câmpului ... ... Vremea a trecut, Mișu a
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
aduși în București erau obiectul tuturor solicitudinilor, după cum am mai spus, iar presa sărbătorea pe Osman-pașa, eroul apărător al Plevnei. Afară de rusofilii din clasa aristocrată, ceilalți români nu iubeau pe ruși. Fiindcă cu nimic în purtarea și în manifestările lor sufletești nu se impuneau admirației. În război se arătase militari inferiori, în viața publică și socială nu excelau decât prin prevaricațiuni, excese de băutură, joc de cărți și luxurie. Vechea admirație a unora din clasele noastre față de puterea moscovită pierise. Dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
deși de multe ori cu mult mai inteligenți - numai din faptul că n-au ieșit din ascunzătoarea țării lor sunt lăsați pe planul al doilea. Vizitarea lumii din afară, educarea într-un mediu superior ca orizont moral și ca înălțare sufletească, complectează personalitatea aceluia care este destinat a fi conducător. A rămâne în țară - a însemnat aci, în România - o cauză de inferioritate. Atingerea cu mentalitatea și cu sufletul superior al omenirii mai desăvârșite ca moral, educațiune și cultură, dacă nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și inspector pe probleme de biblioteci, am apreciat mereu împărtășirea noului, folosind un vocabular elevat ceea ce de fapt îl și caracterizează, sfătuirea directă a ceea ce trebuie îndeplinit. O personalitate de seamă a vieții culturale vasluiene, un om cu mari energii sufletești, care reușește să adune și să exprime cu multă măiestrie și vigoare, idei, revelații, amintiri și găsește timpul necesar de a le organiza în arhitectura scrierilor sale. Domnul profesor Teodor Pracsiu este un suport esențial pentru informare și documentare atât
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
care îl chinuia mai mult era ce vor zice cei doi împărați, Wilhelm II și Franz-Joseph, pe care îi asigurase că răspunde oricînd de țara lui? Nu cumva îl vor trata de trădător al cauzei comune? Cînd la această criză sufletească au venit să se mai adauge telegramele personale ale celor doi împărați cu apeluri directe, imperative și disperate totodată, regele Carol I, în noaptea de 26 spre 27 septembrie 1914, a murit subit. I-a urmat la tron Ferdinand. Neutralitatea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
medicul care m-a operat de apendicită la spitalul de pe Calea Griviței, condus de el. Nu-l voi uita niciodată, nici ca medic, nici ca om. Ca medic era capabil și dezinteresat, iar ca om era capabil de o rară distincție sufletească. Nu era de mirare că se bucura de o atît de înaltă prietenie. Mareșalul Pilsudski cerea să fie păzit de poliție mai insistent chiar decît regele Alexandru al Iugoslaviei, care era realmente în primejdie; a fost asasinat, în toamna lui
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
vreau mult ca să apară și Liviu (Antonesei n. red.). Să sperăm că la CARTEA ROM. Merită! Mi-l închipui silnicit de așteptare. Eu nu m-am bucurat foarte tare. Eu așteptam să apar dincolo. Se pare că sila risipește unitatea sufletească a oricărui om. Este ciudat că nu m-am bucurat mult. Mi-amintesc de ceea ce-mi spuneai tu cîndva, de sentimentul unei mai mari responsabilități după ce-ți apare prima carte. Dar "Tratatul de eretică" e tot ce-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
frumos întotdeauna. Eu, îmi amintesc, m-am despărțit de biserică (o biserică) în ziua în care niște oameni l-au acoperit pe tata cu pămînt. Atunci mi s-a părut totul nedrept: fiindcă îmi era stricată prea brusc toată ordinea sufletească de copil. Și mai am sentimentul că moartea tatălui meu, ca o contra-reacție, m-a împrăștiat înspre poezie. Să cred că moartea poate fi începutul și al frumuseții?! Pentru că atunci s-a-ntîmplat ceva cu inocența mea. S-a zbîrlit ceva în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
există dar nu e de găsit! Îmi vine acum în gînd și o vorbă veche: "Șade pe măgar și caută măgarul". Am o grămadă de gînduri ce mă numesc intolerant, dar e o intoleranță ce vine dintr-o anumită curățenie sufletească. Am avut întotdeauna un anume tupeu al purității, sau întru puritate. Sigur, nu confund puritatea cu făina albă. Binecuvîntați fie acești munți în care n-am vrut să port căpăstru, care parcă au fost uneori aspri pentru ca eu să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
tradiția la Curte era să se înceapă educația cu istoria casei de Hohenzollern. Pentru Prințul Mihai însă, regele a ținut să calce această tradiție și să înceapă ca toți copiii, cu legendele și istoria patriei românești. În felul acesta, legătura sufletească cu țara devine mai strânsă încă din prima copilărie.” „În Școala Palatină se învățau toate materiile prevăzute de legea învățământului pentru liceele de stat. Regele Carol a adăugat o parte practică foarte importantă, rezervată sporturilor, excursiilor, vizitelor în uzine și
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Restaurației, numite Serbările Restaurației: la nivel național se sărbătorea revenirea regelui Carol în țară, după tumultuoasa lui renunțare la tron. O parte dintre acțiunile sărbătorești aveau un caracter intim și se desfășurau în familie, cum nota Carol, ,,într-o comuniune sufletească cu Duduia, la care acuma, că a crescut, participă și Mihăiță”, iar altele erau oficiale. În 1937, sărbătorirea oficială s-a desfășurat în cadrul unei ceremonii la Aerodromul Băneasa, unde s-a ținut o slujbă religioasă, au fost acordate decorații aeronautice
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pe iaht, iar la ora 22 pornesc spre Bosfor. Îl însoțeau: soții Filitti, cu fiica lor Minuko, Nindi Romalo, Mamulea, Costache Malaxa, Radu Rusescu și fiica lui. Joi, 27 iulie. Dimineața. Iahtul intră în Bosfor. Carol își descrie astfel starea sufletească: „Sunt extrem de nervos din cauza lui Mihăiță. Va fi pentru el o groaznică lovitură când va vedea că Yvonica nu este cu noi”. La ora 12, iahtul „Luceafărul” aruncă ancora în fața Palatului Dolma Bahce (Istanbul), iar la ora 1230, se îmbarcă
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la 4 august, dimineața. La ora 1130, au vizitat șantierul de săpături arheologice. În după-amiaza de vineri, 4 august, în salonul de la pupa iahtului „copiii au făcut muzică și au dansat”. Carol înregistrează faptul ca un semn îmbucurător în starea sufletească a lui Mihai: „a început din nou să fumeze, ceea ce e un semn că o rupe din ce în ce cu trecutul, căci el promisese Yvonichii că nu va mai fuma”. La ora 1830, au vizitat alte obiective antice de pe
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
posibil să fi tras în aer, poate pentru a-și proba arma, ori chiar înspre manifestați. Pentru Carol, acțiunea lui Mihai de a-și încărca pistolul, ca să-și apere tatăl și regele, a reprezentat „un gest de credință... o mângâiere sufletească față de trădările și schimbările la față care au avut loc tot azi”. În jurul orei 9, Antonescu sosi din nou la palat. „Discuția dintre cei doi s-a purtat cu glasuri ridicate și aprinse. În acest timp, Mihai aștepta neliniștit în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
frâu liber imaginației. Avem datoria de a medita bine, de a face ca prin trudă și frământare să realizăm ce ne-am propus. Și precum vlăstarul răsare, modelat prin eforturile și măiestria educatorului, tot astfel uneori izbucnește din liniștea adâncă, sufletească, printre gânduri tumultuoase, dorințe, vise și așteptări, acea scânteiere, din care încetul cu încetul ia ființă și se cristalizează versul. Acestor două nestemate le-am slujit cu credință o viață de om, pornind de la ideea că numai cultura sporește demnitatea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
buni și mai... omenoși. El va înceta să fie un mister inexorabil și va deveni o realitate palpabilă numai iubind plaiul natal, căci . Pe drept cuvânt poetul nepereche Mihai Eminescu afirma în "Odin și poetul": "În seninul/ În liniștea adâncă sufletească/ Acolo vei găsi adevărata/ Unica frumusețe...", " Nu există ceva mai presus de tată și de mamă printre oameni" (Teognis), iar Paul Doumer lansează îndemnul: "La toate vârstele, în toate situațiile, iubește, respectă și onorează pe cei care ți-au dat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
urmat la Rădăuți, între anii 1945 1952; am stat la internatul Liceului "Elisabeta Doamna" condus de doamna Mangu Penelope. A fost a doua mamă, un Om-Înger, de la care am învățat multe. Aceasta a fost perioada adevăratei fericiri depline și liniști sufletești cu care nu aveam să mă mai întâlnesc de-a lungul existenței. Atunci am simțit că sunt iubită și apreciată: totul a fost foarte plăcut. Decesul tatălui m-a făcut să hotărăsc singură ce am de făcut. Am intrat în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în zadar, căci . Pe tot parcursul activității mele am căutat să îmbin cu dăruire munca de educator cu aceea de iubitor al scrierii de poezie și proză, rămânând credincioasă cugetului meu, iar această mărturisire este ca o spovedanie, o eliberare sufletească. Cea dintâi dezamăgire Eram doar de-o șchioapă și vroiam musai să fiu școlăriță. Mi-am pregătit trăistuța cu abecedar, caiete și chiar un penar (de la Oltea, sora mea mai mare). Când la 15 septembrie clopotul școlii și-a lansat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]