14,311 matches
-
glicolizate, pe când catena β2-microglobulinei nu este glicozilată. Antigenele CMH clasa II sunt heterodimeri, alcătuiți dintr-o catenă α și o catenă β (vezi fig. 8.2). Aceste molecule sunt reprezentate de două polipeptide transmembranare care, prin interacțiune structural-funcțională, diferențiază la terminalul amino (-NH2) o adâncitură sau un buzunar în care este dispus un fragment de antigen preluat din vecinătatea celulei, prin internalizare, pe calea endocitozei. Veziculele endocitice fuzionează cu lizosomii și conținutul lor este parțial digerat (fig. 8.5). Fragmentele rezultate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
asemenea transsplicing, rezultând un ARNm matur ce este tradus într-o catenă polipeptidică integrală TCR. Multiplicitatea segmentelor genice V, (D) și J la care se adaogă natura stohastică a recombinării V-(D)-J precum și variația joncțională produsă de enzima N-terminal transferază, cu realizarea unei regiuni N de diversitate, fac ca repertoriul liniei germinale de segmente genice TCR să poată genera un număr estimat de 10 (15) tipuri diferite de catene alpha / beta TCR (Davis și Bjorkman, 1988). În timus, timocitele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fie limfocite T „citotoxice” (celule CD8+), fie limfocite T „helper” (celule CD4+). Diferențierea celulei T se realizează în mai multe etape succesive (fig. 9.3). Fiecare catenă a TCR reprezintă un membru al superfamiliei imunoglobulinelor și posedă un domeniu N-terminal imunoglobulinic (Ig) variabil, un domeniu imunoglobulinic constant (C), o regiune transmembranară care străbate membrana celulei T și o scurtă coadă citoplasmatică la terminalul carboxil (C) (vezi fig. 9.1). Fiecare catenă TCR are aproximativ 280 aminoacizi și prezintă o parte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
9.3). Fiecare catenă a TCR reprezintă un membru al superfamiliei imunoglobulinelor și posedă un domeniu N-terminal imunoglobulinic (Ig) variabil, un domeniu imunoglobulinic constant (C), o regiune transmembranară care străbate membrana celulei T și o scurtă coadă citoplasmatică la terminalul carboxil (C) (vezi fig. 9.1). Fiecare catenă TCR are aproximativ 280 aminoacizi și prezintă o parte extracelulară mare care este pliată în două domenii asemănătoare domeniilor Ig, unul variabil (V) și altul constant (C). Situsul de legare a antigenei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de complementaritate desemnate CDR, pe când regiunea variabilă a catenei β are patru asemenea CDR-uri. CDR3 al catenei β joacă rolul principal în recunoașterea antigenului procesat, dar și CDR1 al catenei α s-a dovedit a interacționa cu sectorul N-terminal al peptidului antigenic, pe când CDR1 al catenei β interacționează cu partea C-terminală a acestui peptid. Se admite că CDR2 al catenei β recunoaște molecula CMH, pe când CDR4 al acestei catene β nu participă direct la recunoașterea antigenului, ci mai
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CDR-uri. CDR3 al catenei β joacă rolul principal în recunoașterea antigenului procesat, dar și CDR1 al catenei α s-a dovedit a interacționa cu sectorul N-terminal al peptidului antigenic, pe când CDR1 al catenei β interacționează cu partea C-terminală a acestui peptid. Se admite că CDR2 al catenei β recunoaște molecula CMH, pe când CDR4 al acestei catene β nu participă direct la recunoașterea antigenului, ci mai curând, ar interacționa cu superantigenele. Mecanismul de formare a TCR este similar aceluia
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
plasmatică. Catenele αβ ale TCR sunt asociate cu polipeptide ale complexului CD3. Cele două catene ale TCR α β sunt menținute în cadrul heterodimerului printr-o punte S-S. Punți S-S sunt formate și prin plierea catenelor în regiunea N-terminală și în regiunea intercalară, cu diferențierea domeniului V și a domeniului C. 9.1. RECEPTORII FRAGMENTULUI CRISTALIZABIL AL IMUNOGLOBULINELOR (FcR) Tetramerul imunoglobulinic are două sectoare structurale denumite fragmente (fig. 9.12). Unul este denumit Fab simbol derivat de la antigen binding
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Diferențele de greutate moleculară exprimă nivele diferite de glicozilare. Cele două catene ale unei perechi sunt ținute împreună prin legături disulfidice. Ca și în cazul catenelor H și L ale anticorpilor, fiecare catenă a TCR prezintă o regiune variabilă N-terminală și o regiune constantă C- terminală, parțial ancorată în membrană. Specificitatea TCR de legare a antigenului este atribuită structurii tridimensionale, creată prin juxtapunerea regiunilor Vα și Vβ sau a regiunilor Vγ și Vδ. Asemănarea RCT cu anticorpii este sugerată și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferite de glicozilare. Cele două catene ale unei perechi sunt ținute împreună prin legături disulfidice. Ca și în cazul catenelor H și L ale anticorpilor, fiecare catenă a TCR prezintă o regiune variabilă N-terminală și o regiune constantă C- terminală, parțial ancorată în membrană. Specificitatea TCR de legare a antigenului este atribuită structurii tridimensionale, creată prin juxtapunerea regiunilor Vα și Vβ sau a regiunilor Vγ și Vδ. Asemănarea RCT cu anticorpii este sugerată și de calea pe care este dobândită
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o secvență de circa 500 de aminoacizi. Anumite poziții conservative sunt glicozilate la toate variantele VSG. Polipeptidele au o regiune relativ constantă, asemănătoare dar nu identică, la diferite variante antigenice, ce corespunde secvenței primilor circa 100 aminoacizi de la capătul C-terminal, iar secvența variabilă cuprinde aproximativ 400 aminoacizi de la capătul N-terminal. Pe baza omologiei secvenței C-terminale, într-o populație de T. brucei pot fi recunoscute două subclase de VSG. Omologia C -terminală este evidentă chiar și între VSG de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
glicozilate la toate variantele VSG. Polipeptidele au o regiune relativ constantă, asemănătoare dar nu identică, la diferite variante antigenice, ce corespunde secvenței primilor circa 100 aminoacizi de la capătul C-terminal, iar secvența variabilă cuprinde aproximativ 400 aminoacizi de la capătul N-terminal. Pe baza omologiei secvenței C-terminale, într-o populație de T. brucei pot fi recunoscute două subclase de VSG. Omologia C -terminală este evidentă chiar și între VSG de la diferite serodeme. Din această cauză, dar în mod special datorită existenței
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
au o regiune relativ constantă, asemănătoare dar nu identică, la diferite variante antigenice, ce corespunde secvenței primilor circa 100 aminoacizi de la capătul C-terminal, iar secvența variabilă cuprinde aproximativ 400 aminoacizi de la capătul N-terminal. Pe baza omologiei secvenței C-terminale, într-o populație de T. brucei pot fi recunoscute două subclase de VSG. Omologia C -terminală este evidentă chiar și între VSG de la diferite serodeme. Din această cauză, dar în mod special datorită existenței unor situsuri de glicozilare constantă ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
populație de T. brucei pot fi recunoscute două subclase de VSG. Omologia C -terminală este evidentă chiar și între VSG de la diferite serodeme. Din această cauză, dar în mod special datorită existenței unor situsuri de glicozilare constantă ale regiunii C-terminale a VSG, anticorpii specifici față de diferite VSG purificate, dar nu și față de celulele de Trypanosoma, dau reacție încrucișată. Determinantul antigenic al glicoproteinei este capătul NH2 expus la suprafața celulelor parazitului. Glicoproteinele variabile ale suprafeței celulare, izolate din Trypanosoma, derivă din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
peptid de 33 aminoacizi cu rol de semnal, și care nu se regăsesc în VSG. Regiunea codificatoare a peptidului semnal este urmată de secvențe care codifică VSG matur de 50 kDa, după care urmează 60-70 nucleotide care codifică regiunea C terminală, regiune care, ca și peptidul semnal, lipsește din peptidul matur. Extensia C-terminală este foarte hidrofobă și probabil are rolul de a ancora VSG pe suprafața tripanosomei, dar care poate fi și ușor clivată. Genele pentru variantele VSG formează o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în VSG. Regiunea codificatoare a peptidului semnal este urmată de secvențe care codifică VSG matur de 50 kDa, după care urmează 60-70 nucleotide care codifică regiunea C terminală, regiune care, ca și peptidul semnal, lipsește din peptidul matur. Extensia C-terminală este foarte hidrofobă și probabil are rolul de a ancora VSG pe suprafața tripanosomei, dar care poate fi și ușor clivată. Genele pentru variantele VSG formează o familie multigenică. Oricare serodemă distinctă, asociată cu fiecare dintre clonele diferite de Trypanosoma
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
organizate sub formă de clusteri. Unele dintre cele aproximativ 103 gene VSG genomice pot fi foarte asemănătoare sau chiar identice, pe când altele diferă în mod considerabil. Diferențele scad, în general, spre capătul 3’ al secvenței genei, codificatoare a capătului C-terminal, mai bine conservat, al glicoproteinelor variabile. Gradientul diferențelor devine evident după subclonarea diferitelor secvențe de cADN și utilizarea lor în experiențele de hibridare blotting cu fragmentele de restricție ale ADN genomic. Subclonele capătului 5’al cADN se pot reasocia la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
capătul 3’ al unității transpozate și capătul 3’ al VSG pe care aceasta o înlocuiește. Datorită migrației catenei, punctul de cross-over al recombinării poate să apară, în principiu, oriunde în regiunea omologă, care se extinde în regiunea codificatoare 3’, spre terminalul regiunii netraduse. Astfel, orice copie exprimată, desemnată ELC (Expressed Linked Copy) poate fi alcătuită dintr-un amestec de secvențe, unele derivate de la gena veche, altele de la copia genică nou-venită. Apar astfel două elemente care contribuie la presiunea selectivă pentru conservarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ELC (Expressed Linked Copy) poate fi alcătuită dintr-un amestec de secvențe, unele derivate de la gena veche, altele de la copia genică nou-venită. Apar astfel două elemente care contribuie la presiunea selectivă pentru conservarea capătului 3’, unul reprezentat de menținerea structurii terminalului carboxi- al VSG și altul reprezentat de menținerea unei secvențe care promovează recombinarea omoloagă. Lungimea ADN dintre regiunea codificatoare de VSG și telomeră este în general mai mare pentru o genă exprimată decât pentru una silențiată. Proprietățile capetelor 5’ ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
organizate în trei exoni (E1 - E3) separați de doi introni (I 1, I2 ) (fig. 16.5). La capetele 5’ și 3’ ale clusterului genic se află secvențe netraduse, dar care joacă rol esențial în funcționarea genelor pentru globine. Astfel, la terminalul 5’ se află regiunea locusului de control (LCR) care funcționează ca un superenhancer, iar la terminalul 3’ se află 3’UTR (de la UnTranslated Region) la nivelul căruia se află semnalul de poliadenilare a pre-ARNm pentru catenă globinică, semnal esențial în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
La capetele 5’ și 3’ ale clusterului genic se află secvențe netraduse, dar care joacă rol esențial în funcționarea genelor pentru globine. Astfel, la terminalul 5’ se află regiunea locusului de control (LCR) care funcționează ca un superenhancer, iar la terminalul 3’ se află 3’UTR (de la UnTranslated Region) la nivelul căruia se află semnalul de poliadenilare a pre-ARNm pentru catenă globinică, semnal esențial în procesarea posttranscripțională a ARNm precursor și în realizarea ARNm matur purtător de mesaj genetic pentru sinteza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
molecular și al dioxidului de carbon. Cel de al treilea exon codifică sectorul extern 3’ al catenelor globinice (cu aminoacizii 101-141, în catena α- și aminoacizii 105-146, în catena β-globinică). Tot în acest exon se află și regiunea netradusă de la terminalul 3’ (3’UTR) care are aproximativ 100 perechi de nucleotide. În gena pentru catena α-globinică intronii au 117, respectiv 149 perechi de nucleotide, pe când în gena pentru catena ζ-globinică intronii au ~886 și, respectiv, ~239 perechi de nucleotide, iar în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
așa numitele secvențe consens, în cadrul prelucrărilor posttranscripționale din splicing. Alterarea acestor secvențe conduce la dereglarea sintezei hemoglobinei și este întâlnită în anumite hemoglobinopatii (Weatherall, 2001). Procesarea pre-ARNm pentru globină implică și adiția unui sector de resturi de A (poliadenilare) la terminalul 3’ de la nivelul unei secvențe semnal AATAAA conservată în 3’UTR și aflată la aproximativ 10-30 nucleotide în amonte, de unde transcriptul inițial (pre-ARNm) trebuie tăiat, spre a fi poliadenilat. Analiza secvenței de aminoacizi a catenelor globinice realizată la peste 60
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Gena c-myb, omologul celular al oncogenei virale v-myb, este exprimată la cele mai înalte nivele în HSC. Prima celulă precursoare eritroidă ce poate fi recunoscută morfologic este proeritroblastul. În stadiul de proeritroblast funcționează mai multe gene, care condiționează diferențierea eritroidă terminală, printre care și acelea care codifică pentru componente ale eritropoietinei și pentru diferiți factori de transcriere cu specificitate eritroidă. Principalul reglator al diferențierii eritrocitelor este hormonul glicoproteinic eritropoietina (epo). Receptorul acestui hormon, desemnat epoR, este un membru al suprafamiliei receptorului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un membru al suprafamiliei receptorului citokinelor și este exprimat specific pe celule precursoare eritroide, precum și pe mastocite și megacariocite. Semnalizând prin promotorii epoR supraviețuirea și proliferarea precursorilor eritroizi, aceasta se asociază cu expresia crescută a globinelor în cursul maturării eritroide terminale. Semnalizarea epoR/epo este necesară în supraviețuirea și proliferarea precursorilor finali ai eritrocitului, dar nu este necesară pentru inițierea angajării și diferențierii pe calea eritroidă. Virtual, toate genele cu specificitate eritroidă care se exprimă conțin un motiv GATA cu secvențe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
polipeptidice și pentru dovedirea fenomenului de colinearitate. În anul 1956, V.M. Ingram a descifrat secvența de aminoacizi a catenelor β-globinice din HbA și HbS și a descoperit substituția acidului glutamic din poziția a 6-a cu valina la capătul N-terminal al β-globinei în HbS. Acidul glutamic are o încărcătură electrică negativă, prezentând două grupări COOH, pe când valina este neutră, din punct de vedere al încărcăturii electrice. Studiul acestor hemoglobine a trezit interesul lui Max Perutz și al lui Sir John
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]