14,689 matches
-
școală a vieții, a vieții În sensul realității, dar nu artificializată. În al doilea rând, școala creatoare trebuie să fie o comunitate culturală, În sensul că toate valorile din societatea umană să poată fi trăite de elevi aici, pentru ca de la trăirea lor să treacă la dezvoltarea aptitudinilor de creație personală. Pentru aceasta este 65 Călinescu George, Viața lui Mihai Eminescu, București, Editura pentru Literatură, 1964, p.60. 66 Mihai Eminescu, manuscrisul 2258, filele 251 și 251verso. Creativitate și progres tehnic 80
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
atenției, trezirea interesului, crearea atmosferei agreabile etc. Elementele capacității de recepție sunt : experiența de cunoaștere: cultura generală, nivelul informării, calitatea ei, performanțe ale activității proprii, raportul teorie - practică; capacitățile intelectuale - concentrarea atenției, conexiunile, acualizarea propriilor cunoștințe, disponibilitatea de a asculta; trăirea afectivă - disponibilitatea, curiozitatea, dorința comunicării; capacitățile volitive - rezistența la efort, răbdarea, consecvența; atitudinea - deschiderea spre confruntarea opiniilor, acceptarea comunicării. I. Cerghit consideră că formarea competenței de comunicare la elevi impune: - promovarea competenței ortografice; - formarea deprinderii de a se exprima oral
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
simplu, pentru prietenie împărtășită și priveliște a omenescului întrupat. Cu demnitate și respect, știa să asculte, vorbea însă puțin și, atunci când o făcea, simțeai o sfiala, nu o rezervă, îndrituita, poate, de convingerea că puterea cuvintelor stă mai mult în trăirea și adevărul celui ce le rostește. Încerc să nu o supăr în acest demers, mărginindu-mă și aici, ca întotdeauna, la locul și rolul meu de învățăcel al Domniei Sale; un învățăcel ce a primit cu emoție un dar de preț
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
a autocontrolului, de frică teribilă, precum și o stare de omniprezență sau de paranoia acută care pot duce la un comportament periculos. În anii 1960, LSD-ul era larg raspândit printre persoanele care căutau să își schimbe și să își intensifice trăirile fizice, să dobândească o mai bună cunoaștere a universului, a naturii, a propriilor lor trăiri și să stabilească și o legatură emoțională mai puternică cu cei din jur. Senzația pe care o trăiește consumatorul de LSD este adesea cunoscută sub
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pot duce la un comportament periculos. În anii 1960, LSD-ul era larg raspândit printre persoanele care căutau să își schimbe și să își intensifice trăirile fizice, să dobândească o mai bună cunoaștere a universului, a naturii, a propriilor lor trăiri și să stabilească și o legatură emoțională mai puternică cu cei din jur. Senzația pe care o trăiește consumatorul de LSD este adesea cunoscută sub numele de "călătorie", pentru că seamănă cu o călătorie în alt timp și spatiu. Efectele psihedelice
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
ci și creativitate. Dezvoltând boala sau probleme emoționale, existențiale în manieră singulară, persoana/sportivul trebuie să fie abordat în mod individual, ca entitate unică, irepetabilă. Tocmai, de aceea lui, în acel moment, în condițiile acelei stări de disconfort, oboseală, sau trăire negativă, i se poate acorda sprijin psihoterapeutic prin aplicarea unei anumite metode într-un anume mod. Un pas considerat "decisiv" în dezvoltarea psihoterapiei și în mod deosebit al psihanalizei l-au constituit ideile lui Bernheim, care stabilit la Nancy, prin
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
o situație stresantă sau traumatizantă pe care sportivul nu o poate depăși (eșec, dificultăți profesionale, familiale, crize existențiale, afecțiuni somatice); -comportamente dependente; -o reglare mai bună și eficientă a proceselor și funcțiilor psihice. Succesul terapiei este evaluat prin trei criterii : - trăirea subiectivă a persoanei/sportivului(dispariția simptomelor: se simte mai bine, e mai mulțumit, mai fericit, mai împăcat cu sine); - recunoașterea socială (progresele realizate de persoană/ sportiv în profesie, familie); - materializarea expectațiilor psihoterapeutului în ceea ce privește modificările realizate în sfera personalității și în
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de persoană/ sportiv în profesie, familie); - materializarea expectațiilor psihoterapeutului în ceea ce privește modificările realizate în sfera personalității și în comportamentul subiectului. Practica reglării și autoreglării stărilor psihice 1. Stările psihice ale sportivilor Stările psihice sunt acele forme de manifestare psihocomportamentale, exprimate în trăiri și conduite declanșate de situații concrete din activitatea specifică. Am putea considera următoarele categorii de stări psihice: a) Cognitive b) Afective c) Volitive d) Ale conștiinței După felul activității: a) Momentane de antrenament b) Momentane precompetiționale, de prestart c) Momentane
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
care se găsește subiectul în timpul relaxării, putem desprinde câteva caracteristici generale ale acesteia : 1) La subiecți în stare de relaxare se constată o limitare a motricității, o lipsă a nevoii de a acționa; 2) În starea de relaxare apare frecvent trăirea senzației de greutate și căldură în membre; 3) Se remarcă, de asemenea, o modificare a dinamicii atenției în sensul unei orientări selective a acesteia asupra formulelor comandate și în același timp o scădere a interesului subiectului pentru stimuli exteriori. 4
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
și poate fi susținută de cele mai variate mobiluri de apărare: refugierea în iluzoriu, ascunderea în spatele cuvintelor, supraestimarea aspectelor fenomenale, etc. * Transpunerea - reprezintă acel sindrom de însușiri care permit individului să se comute spontan sau deliberat de la un mod de trăire și de comportament la altul, bazându- se în mare măsură pe capacitatea de închipuire, dar implicând totodată și alte particularități cum ar fi capacitatea de empatizare, imitare și învățare socială. * Conformarea - reprezintă disponibilitatea indivizilor de a-și acorda opiniile, atitudinile
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
să o masezi. De exemplu, dacă ai o durere și ai de terminat o lucrare, pune durerea în altă parte a corpului, care te îngrijorează mai puțin și apoi poți să mergi să lucrezi. Apoi, am putea înlocui timpul dedicat trăirii acelei dureri. Asta este o tehnică pe care oamenii adesea o aplică în mod spontan. Sportivii care se rănesc într-o competiție, adesea nici nu își dau seama că sunt răniți, până când competiția nu se termină. O mamă va ignora
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
nici nu își dau seama că sunt răniți, până când competiția nu se termină. O mamă va ignora propria durere și rana sa până când va ști că propriul copil este în siguranță. Acestea sunt episoade obișnuite, spontane, în care timpul pentru trăirea durerii este înlocuit. Dacă putem face spontan asta, atunci putem învăța cum să o facem voluntar. Probabil că ai ceva experiențe similare în care ai spus : Nu am acum timp pentru durerea asta de cap"...și la puțin timp după
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
și toată gândirea creștină, singurele care permit o viziune totalitară, dar până la care numai Nichifor Crainic a dilatat la noi preocuparea teologică. Întrucât viziunea pancosmică a ortodoxiei e cea care corespunde laturii obiective a doctrinei creștine și aceasta este baza trăirii ei subiective, vom începe cu ea, deși pe de altă parte nu poți vedea ordinea obiectivă a revelației dumnezeiești dacă nu ești iluminat în prealabil de experiența subiectivă a harului. în centrul doctrinei creștine a lui Nichifor Crainic stă Iisus
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mistică, este că ea e cristocentrică... Prin Hristos omul la Hristos Dumnezeu, iată metoda vieții creștine și a misticii ortodoxe”. (Curs de teologie mistică, 1936, pg. 60). Unora li s-a părut tocmai dimpotrivă că în tradiția mistică ortodoxă, în trăirea și descrierea etapelor de înălțare spre vederea luminii, lipsește gândul la Iisus Hristos. Și s-au provocat mai ales la Dionisie Areopagitul acuzat și din această pricină de neoplatonism și la isihaști. Dar și la aceia ca și la Nichifor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să urmeze. Dar această formă anticipată, de caracter simbolic, nu e văzută în idealitatea ei cu ochiul fizic, ci numai cu simțul spiritual corespunzător. Într-o explozie de bucurie, care e un moment de totală uitare de sine și de trăire într-o ordine nemărginită, artistul își contemplă opera, ca și misticul viziunea, printr-o percepție interioară, printr-o senzație suprasensibilă. Fenomenul nu e de natură comună și analogia cu ceea ce îi corespunde în mistică ni-l arată ca pe un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unei puteri din afară de el și care îl domină. Pierderea conștiinței de sine e mai mult un fel de a vorbi; căci dacă artistul sau misticul și-ar pierde-o într-adevăr, nu și-ar mai aminti nimic din această trăire extraordinară. În realitate, conștiința de sine nu se pierde cu totul; ea cade pe planul al doilea, înlocuită instantaneu de conștiința nouă a unei dominații transcendente. Esența extazului e tocmai acest sentiment de dominație transcendentă, trăit în felurite grade de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
această activitate nu e legată neapărat de scopul precis al unei opere plănuite. Prin aceasta el se deosebește de psihologia obișnuită. Impresiile și ideile ce-i vin se depozitează în adâncul sufletului după ce au trecut valorificate artistic prin sita atenției. Trăirea lui e o selectare continuă și firească după modul artei, care domină în personalitatea lui. Arta în artist, chiar când nu e angajată în lucrarea tehnică a plăsmuirii exterioare, e felul neîntrerupt de a trăi și de a interpreta experiența
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
față de noi; în loc să fim nimiciți de incomensurabilitatea ei, cum ni se părea la început, suntem înălțați și devenim una cu ea. Deși vorbește de „cunoașterea pură” a sublimului. Schopenhauer adaugă că nu e vorba de o conștiință reflexivă în această trăire ci de o „conștiință simțită”(Artur Schopenhauer: Die Welt als Wille and Vorstellung, I, p. 275-283 ),expresie care aduce cu extazul, de care ne vorbește Tratatul despre sublim. Un amănunt vrednic de reținut din paginile pe care le-am rezumat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se simte ridicat și lărgit în măsura acestei imense invazii. Disproporția inițială dintre obiect și subiect se transformă într-o proporționare a subiectului la obiect, într-o asimilare a lui de către puterea sublimă, ceea ce dă un sentiment de dezmărginire, de trăire a infinitului. Fenomenul seamănă cu o răpire mistică, iar Tratatul despre sublim îl numește extaz. Această experiență sau trăire estetică e înrudită cu trăirea religioasă din contemplația mistică. Cum am văzut și altă dată, apropierea o fac mulți cercetători, interpretând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o proporționare a subiectului la obiect, într-o asimilare a lui de către puterea sublimă, ceea ce dă un sentiment de dezmărginire, de trăire a infinitului. Fenomenul seamănă cu o răpire mistică, iar Tratatul despre sublim îl numește extaz. Această experiență sau trăire estetică e înrudită cu trăirea religioasă din contemplația mistică. Cum am văzut și altă dată, apropierea o fac mulți cercetători, interpretând-o în felurite chipuri. În capitolul înrudirea extazului religios cu extazul artistic, Henri Delacroix scrie: „în extaz se înfruntă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
obiect, într-o asimilare a lui de către puterea sublimă, ceea ce dă un sentiment de dezmărginire, de trăire a infinitului. Fenomenul seamănă cu o răpire mistică, iar Tratatul despre sublim îl numește extaz. Această experiență sau trăire estetică e înrudită cu trăirea religioasă din contemplația mistică. Cum am văzut și altă dată, apropierea o fac mulți cercetători, interpretând-o în felurite chipuri. În capitolul înrudirea extazului religios cu extazul artistic, Henri Delacroix scrie: „în extaz se înfruntă sentimentul că ești în inima
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o destindere mai bruscă sau mai dulce înainte de a reveni la tine însuți. Aceasta e substanța comună din care sunt făcute diferitele extaze(Henri Delacroix: Psychologie de l’art, p. 338 ). Aceasta nu înseamnă totuși că cele două feluri de trăiri, estetică și religioasă, sunt identice. Dar tocmai în stabilirea acestei neidentități stă enorma dificultate, pe care o întâmpină atât teoreticienii misticii religioase cât și teoreticienii estetici. În termeni mai limpezi, problema ce ne preocupă e următoarea: absolutul, pe care îl
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
supranatural al dumnezeirii, manifestat în religie? Iată cum se clarifică și cum se înlătură confuzia celor care vor să înlocuiască religia cu arta, când le privim pe amândouă în punctele lor culminante! E foarte adevărat, pe de altă parte, că trăirea sublimului artistic aduce în suflet o lumină, de care vorbește Schopenhauer, și-o impresie de lărgire, de eliberare, de dezmărginire și oarecum de supranaturalizare. În aceasta stă de fapt toată măreția artei. În mistică însă sentimentul de supranaturalizare nu e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
contemplația mistică, ce se dispensează total de ajutorul simțurilor. Prin intuiția spirituală, eul profund al misticului ia contact cu Dumnezeu și se supranaturalizează, se îndumnezeiește. Prin intuiția sensibilă, același eu profund ia contact cu realul creat, cu universalitatea lucrurilor și trăirea acestei universalități e acel sentiment de dezmărginire și de infinit, pe care îl recunoaște estetica în experiența sublimului. Sentimentul e înalt și luminos, dar vag și fără altă certitudine decât a bucuriei estetice. El aduce cu experiența mistică, dar nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în lumea lui, încercând să reacționăm la toate prezumțiile sau teoriile nefondate existente. “... această afirmație conduce la ideea că persoanele care lucrează cu autiști, pentru a avea rezultatele scontate, pentru a-i înțelege foarte bine, trebuie să gândească ca ei. Trăirile lor sunt diferite, de aceea este nevoie de exploratori motivați ca și antropologii, să descopere lumea, cultura și obiceiurile acestor persoane. Trebuie să învățăm cum experimentează mediul, ce dificultăți întâmpină când sunt invitați în comunitate”. Obținerea unui progres în activitatea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]