130,509 matches
-
local, mai multe străzi vor fi redenumite, printre acestea fosta stradă Pionerska urmând să poarte numele marelui poet român Mihai Eminescu, iar strada Rosa Luxemburg să fie redenumită în memoria lui Valeriu Cojocaru - istoric local, arheolog, pedagog, autor de lucrări științifice și patriot al sudului Basarabiei, argumentează inițiatorii propunerii. O soluție „cu cântec” ...Asociațiile românești, precum și dascălii și părinții trag de ani buni semnale de alarmă cu privire la scăderea dramatică a instituțiilor în care se studiază Limba română, și asupra politicilor de
Asociaţiile, sub semnul unităţii () [Corola-website/Journalistic/296388_a_297717]
-
Academia Română, cel mai înalt for de consacrare culturală și științifică, a acordat revistei „Balcanii și Europa” Diploma „Distincția Culturală”, în linia premierii creativității performanței românești în diferite domenii ale vieții economice, sociale și culturale. Președintele Academiei Române a menționat în mod special interesul acordat de publicația premiată românilor din diaspora, prin
Academia Română a acordat revistei „Balcanii și Europa” o înaltă distincție () [Corola-website/Journalistic/296418_a_297747]
-
faptul că imigranții din România sunt și o sursă de experți de care Germania are nevoie. Românii din Belgia estimați a fi în număr de aproximativ 50.000, sunt în marea majoritate, bine integrați în cele mai diverse medii socio-profesionale - științifice, universitare, artistice, în profesiunile liberale - medici, arhitecți, ingineri, cu precădere în spațiul francofon. Comunitatea românească din Belgia a evoluat în ultimii ani după o dinamică strâns asociată cu procesul integrării europene a României. Comunitatea de români din Regatul Țărilor de
Germania, Olanda () [Corola-website/Journalistic/296426_a_297755]
-
o necesitate și o nevoie a poporului român” Zaray Radivajevici, Asociația „Dacia Aureliană”. Academia Română, în sprijinul eforturilor identitare Întâlnirea ministrului delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu acad. Ionel Valentin Vlad, presedintele Academiei Române Cel mai înalt for științific și cultural al României, prin Președintele instituției, acad. Ionel Valentin Vlad, consideră necesare poziționări fundamentate științific în legătură cu problema cu care se confruntă comunitatea românească din vecinătate și Balcani, care constă în divizarea etnică artificială. Este vorba despre exprimarea unei poziții
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
României, prin Președintele instituției, acad. Ionel Valentin Vlad, consideră necesare poziționări fundamentate științific în legătură cu problema cu care se confruntă comunitatea românească din vecinătate și Balcani, care constă în divizarea etnică artificială. Este vorba despre exprimarea unei poziții ferme din partea mediului științific și academic cu privire la standardizarea așa-zisei „limbi vlahe”, în condițiile în care apartenența acestor comunități la romanitate este dovedită de numeroase studii istorice, lingvistice și etnologice. În contextul unei discuții care a avut loc la începutul acestui an, cu ministrul
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a stabilit „importantă apartenenței la un spațiu identitar comun a persoanelor de origine română și a celor aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, precum și a realizării unor studii și cercetări științifice privind comunitățile de români din străinătate”. De altfel, acest tip de demers nu este unul nou. Fostul președinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, a făcut chiar o vizită printre românii din zona Timocului, punctând că a vrut ca instituția „să
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
un prestigiu european, respectiv Academia Română de la Roma și Casa Romena de la Veneția. Întemeietorii acestor așezaminte culturale de excepție au fost Vasile Pârvan și Nicolae Iorga. În aceste așezăminte, ani de zile și-au făcut pregătirea și și-au dobândit consacrarea științifică unele dintre cele mai de seamă personalități ale culturii românești, precum G. Călinescu, E. Panaitescu, D. Adameșteanu, A. Busuiceanu, M. Berza, V. Papahagi, S. Pascu, V. Vătășeanu, I. Barnea etc. Au fost scoase atunci la Roma și publicații științifice deosebite
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
consacrarea științifică unele dintre cele mai de seamă personalități ale culturii românești, precum G. Călinescu, E. Panaitescu, D. Adameșteanu, A. Busuiceanu, M. Berza, V. Papahagi, S. Pascu, V. Vătășeanu, I. Barnea etc. Au fost scoase atunci la Roma și publicații științifice deosebite, precum: „Ephefemeris daco romanae” și „Diplomatarium” (seria fiind reluată în alte condiții după 1990). Îi mai amintim pe Alexandru Balaci și Zoe Dumitrescu-Bușulenga. După al doilea război mondial și-au găsit adapostul în Italia numeroși români, urmăriți de regimul
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
fundații cu caracter românesc, dintre care nu puține editează publicații în limba română, limba italiană sau limbi de circulație. E de menționat, din acest punct de vedere, „Istituto romeno di cultura e ricerca umanistica” de la Veneția, care editează două publicații științifice ce s-au impus deja: „Anuario...” și „Quaderni della Casa Romena di Venezia”. Etnia românească în spațiul iberic a fost mult mai „palidă” în raport cu cea din spatiul italian. Țările latine situate oarecum la extremitățile Europei, respectiv Spania și Portugalia, pe
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
între altele, al celebrului roman „Dumnezeu s-a născut în exil”. Li s-a adăugat prelatul papal, profesorul universitar monseniorul Ioan Dan, fost multă vreme șeful Misiunii catolice române din Argentina. Lui i se datorează, între altele, o importantă contribuție științifică: „O teorie fabricată și o pseudoproblemă din istoria Transilvaniei”, consacrată originilor și continuității neamului românesc. În Argentina trăiesc astăzi mai multe zeci de mii de persoane de origine sau de proveniență din România. Cei mai mulți sunt concentrați în Buenos Aires, iar alții
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
acestei instituții tomitane au capacitatea, puterea, exuberanța de a fi creativi, de a se exprima artistic, în sunete, în culori, în ritm de dans sau în atingerea și ghidarea Thaliei. Pe parcursul a două săptămâni, 31 martie - 11 aprilie 2014, activitățile științifice și artistice desfășurate într-o ținută academică conturează vizibila maturitate a colectivului Facultății de Andrei Tudor dantela și catifeaua neagră. De ce am creat rochii de cocktail, după o perioadă atât de îndelungată dedicată vestimentației masculine?” - a argumentat Alexandru Ciucu. “Pentru că
Andrei Tudor, Alina Sorescu și Vlad Miriță în recital by Oana GEORGESCU [Corola-website/Journalistic/83471_a_84796]
-
acestei instituții tomitane au capacitatea, puterea, exuberanța de a fi creativi, de a se exprima artistic, în sunete, în culori, în ritm de dans sau în atingerea și ghidarea Thaliei. Pe parcursul a două săptămâni, 31 martie - 11 aprilie 2014, activitățile științifice și artistice desfășurate într-o ținută academică conturează vizibila maturitate a colectivului Facultății de Andrei Tudor dantela și catifeaua neagră. De ce am creat rochii de cocktail, după o perioadă atât de îndelungată dedicată vestimentației masculine?” - a argumentat Alexandru Ciucu. “Pentru că
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]
-
aventurii cărții necunoscând - din păcate - bucuria finalizării proiectului muzicologic. Autoarea monografiei, Ileana Ursu, a alternat pagini de memorialistică și literatură autobiografică a Iolandei Mărculescu de remarcabilă ținută stilistică, cu texte inedite personale de analiză profesională a vieții și activității artistice, științifice și pedagogice a cântăreței, oferind apoi cititorilor un material documentar impresionant de programe, spectacole, recitaluri, conferințe, emisiuni de radio și televiziune, cronici de presă românească și internațională, prezență la jurii și cursuri de măestrie, participări la simpozioane, congrese și manifestări
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
și pedagogice a cântăreței, oferind apoi cititorilor un material documentar impresionant de programe, spectacole, recitaluri, conferințe, emisiuni de radio și televiziune, cronici de presă românească și internațională, prezență la jurii și cursuri de măestrie, participări la simpozioane, congrese și manifestări științifice, liste complete de premii, discuri și repertorii - într-un cuvânt o bogăție de date și izvoare grăitoare pentru cunoașterea unei personalități muzicale de primă mărime a artei lirice românești din sec. XX. O Bibliografie substanțială (și inedită pentru activitatea de
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
1923-1968) și după această vârstă (în SUA, în lumea liberă, 1969-1992). Dacă în patrie, Iolanda Mărculescu s-a impus în domeniul artei lirico-dramatice (operă/operetă), în schimb peste Ocean a strălucit în genul cameral vocal (lied) și în activitatea didactică, științifică și regizorală. Ileana Ursu - ca autentic muzicolog de vocație - face risipă de fantezie estetică, de documente, valorificând inteligent fiecare sursă de informație, fiecare cronică, interviu, eveniment, prezență a Iolandei în peisajul artistic al epocii. Este indiscutabil, cea mai temeinică contribuție
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
sprijin în comunicarea gândurilor și preocupărilor lor în sfera de interes profesional de care sunt legați, abordările problemelor fiind cumva complementare acelora din revista Muzica, organul de prestigiu al U.C.M.R. sub al cărei patronaj și cu al cărei gir științific funcționează încă de la începuturile sale magazinul muzical aflat astăzi într-un moment aniversar. La mulți ani Actualitatea muzicală! Gheorghe FIRCA
Un magazin muzical de succes by Gheorghe Firca () [Corola-other/Journalistic/83615_a_84940]
-
Îndreptarul de Artă improvizatorică de Jazz În 2012 am prezentat Teza de Doctorat Improvizația muzicală între libertate și control-Jazz Ecumenica, titlul fiind sugerat chiar de către coordonatorul științific, compozitorul-pianist, rectorul Universității Naționale de Muzică din București, prof. univ. dr. Dan Dediu. Teza de doctorat conține trei paliere tematice: a. o istorie a improvizației muzicale cu accent pe perioada barocului muzical (un ghid excelent fiind lucrarea Formele Muzicale ale
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
Vocea umană - instrumentul zeilor Când am ales această temă (justificată prin vocația și preocupările mele didactice și științifice), nu am știut că deschid infinit posibilitatea unor dezbateri și aprofundări, ce țin în mod evident de existența omului pe acest pământ, de formele expresiilor sale în creațiile și stările sale diurne și de perspectivă. Poate că este incorect spus
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
conjugal sau silit să-l părăsească și care nu și-a putut lua bunurile prorii. Sunt bunuri proprii: - bunurile dobândite înaintea căsătoriei; - cele dobândite în timpul căsătoriei prin moștenire, legat sau donație, dobândite cu titlu de premiu sau de recompensă, manuscrisele științifice sau literare, proiectele de invenție sau inovații (cu excepția remunerației încasate pentru realizarea operelor); - bunurile de uz personal sau cele destinate exercitării profesiei; - indemnizațiile de asigurare sau despăgubire pentru pagubele pricinuite persoanei; - valoarea care reprezintă și înlocuiește un bun propriu sau
GHIDUL CET??EANULUI DESPRE STAREA CIVIL? by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Valentina BI??, Nicoleta Adela BOBOC, Bogdan SERBINA () [Corola-other/Administrative/83484_a_84809]
-
că are mai mult decât alte zone de același gen și de pe continentul nostru și de pe întreaga planetă. Sigur, de pildă, pe continentul nostru există o deltă mult mai întinsă, Delta Volgăi, dar nu are complexitatea și nu prezintă interesul științific pe care îl are delta noastră. Delta Dunării este o deltă relativ mică comparativ cu altele, nu are decât în total cinci mii cincizeci de kilometri pătrați, cea mai mare parte pe teritoriul nostru, șapte sute zece kilometri pătrați pe teritoriul
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
și legi care sună bine. Când e vorba de aplicare, aici mai scârțâie. Și, de regulă, factorii locali nu numai în cazul Deltei Dunării, în cazul celor aproape nouă sute de zone ocrotite din România, printre care și parcurile naționale, rezervații științifice, rezervații. Ba chiar și pădurile, dacă ne uităm la. Unele sunt chiar păduri întregi care sunt declarate ca atare. Și pentru că ați amintit cuvântul păduri și revin la întrebarea dumneavoastră, vreau să vă spun că România este o țară foarte
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
permiteți, vreau să vă spun că ideea asta de valorificare a Deltei Dunării nu e deloc nouă, ba chiar. Știm că datează încă din anii comunismului. Nu, chiar și mai înainte. Marele naturalist Grigore Antipa, dar el, judecând pe criterii științifice spunea că anumite areale pot fi valorificate, mai ales cele de stuf. În perioada comunistă, puțini știu ce ravagii s-au făcut aici. Au fost trei perioade, și vi le spun pe scurt. Perioada șaizeci șaptezeci, perioada stufului, să îi
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
de petec de teren, nu există nici un fel de trecere dintr-o categorie în alta. O dată ce am raportat Comisiei Europene un anume procentaj, atât al zonelor strict protejate, al zonelor tampon și al zonelor economice, doar pe baza unor studii științifice foarte aprofundate se poate face vreun fel de transformare. Studii de lungă durată. Rezervația Biosferei, Administrația Rezervației are, în momentul de față un proiect de fonduri europene extraordinar de ambițios, care presupune clasarea tuturor habitatelor din această zonă și va
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
exact acolo unde se află așezările și unde se și practică anumite activități economice. Se cheamă zona de tranziție, pentru că dicolo de ea nu mai este zonă ocrotită și deci cele două, zona tampon și aceasta, de tranziție, față de zona științifică, asigură perpetuarea în timp a ceea ce este foarte valoros în Delta Dunării. Așa cum am spus mai devreme, și eu merg tot pe turism și e bine să se ajungă la o reglementare foarte exactă și atunci nimeni nu are împotrivă
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
în urma unor studii aprobate de academie, să se poată modifica delimitarea unei zone. Ați inițiat așa ceva? Vă spun legat de faptul că această rezervație este de o importanță colosală, e și în patrimoniul mondial UNESCO. Noi am cerut atât consiliului științific, cât și institutelor să facă această monitorizare. Încă o dată, ne va fi de extrem ajutor clasarea habitatelor din proiectul Plan de management integrat. În urma unui asemenea studiu, se vor putea face propuneri. Vă mulțumesc foarte mult, doamna Viorica Bâscă. Ni
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]