130,724 matches
-
PORTAR-BAȘA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 293. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.293) Satul Portarii-de Jos din comuna Zăpodeni, ținutul Vaslui, zice că și-a luat numele de la unul PORTAR-BAȘA, care a slujit pe Domnul Ștefan cel Mare și Vodă i-a dăruit satul acesta pentru credința lui în slujba ce-a avut.
Portar-Ba?a [Corola-other/Imaginative/83519_a_84844]
-
După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.293) Satul Portarii-de Jos din comuna Zăpodeni, ținutul Vaslui, zice că și-a luat numele de la unul PORTAR-BAȘA, care a slujit pe Domnul Ștefan cel Mare și Vodă i-a dăruit satul acesta pentru credința lui în slujba ce-a avut.
Portar-Ba?a [Corola-other/Imaginative/83519_a_84844]
-
CRASNAȘ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
GÂRCEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 292. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.90) Locuitorii satului Gârceni, din comuna Gârceni, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea veche. Se trag dintr-o familie GÂRCEANU, care a fost împământenit de Ștefan cel Mare și de la acesta a și rămas numele satului GÂRCENI.
G?rceanu [Corola-other/Imaginative/83518_a_84843]
-
geografic al județului Vaslui, f.90) Locuitorii satului Gârceni, din comuna Gârceni, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea veche. Se trag dintr-o familie GÂRCEANU, care a fost împământenit de Ștefan cel Mare și de la acesta a și rămas numele satului GÂRCENI.
G?rceanu [Corola-other/Imaginative/83518_a_84843]
-
-i făcută din pământ și pietre sfărmate, de Ștefan cel Mare, cam odată cu biserica din Scânteia. Movila asta a fost făcută să slujească de pază, ca atunci când vor veni varvarii să se deie de știre din bună vreme. o) Aproape de satul Solești, comuna Solești, ținutul Vaslui, sunt 2 movile, care ar fi din vremea lui Ștefan-Vodă pentru paza de varvari.
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
împrejurarea că Bogdan, tatăl lui Ștefan-Vodă, a tăbărât odată aici cu armata sa, din pricina leșilor. Iar alții spun, din pricină că mulți oameni, în vremea năvălirii tătarilor și turcilor, tăbărau, ascunzându-se pe dealul acesta. Și veneau aici oameni nu numai din satele apropiate, dar și din alte sate îndepărtate și chiar din târgul Bârladului, aducându-și în care și trăsuri femeile și copiii, cum și râșnițe și cele trebuincioase de hrană. După ce se suiau pe podișul (tăpșanul) de deasupra, tăiau copacii și
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
a tăbărât odată aici cu armata sa, din pricina leșilor. Iar alții spun, din pricină că mulți oameni, în vremea năvălirii tătarilor și turcilor, tăbărau, ascunzându-se pe dealul acesta. Și veneau aici oameni nu numai din satele apropiate, dar și din alte sate îndepărtate și chiar din târgul Bârladului, aducându-și în care și trăsuri femeile și copiii, cum și râșnițe și cele trebuincioase de hrană. După ce se suiau pe podișul (tăpșanul) de deasupra, tăiau copacii și astupau bine drumurile de pe coastele dealului
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
Neamț, 1924, pagina 305. footnote> (e - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.23; f - Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși și așezați
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși și așezați aici din vremea lui
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși și așezați aici din vremea lui Ștefan cel Mare.
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
mama unui copil, pe care trebuie să-l îngrijească. Dorința lor a fost împlinită și Maria rămase în urma oștirii. Aici ea se deosebi din nou, când văzând rănit de moarte pe un comandant și strângând 120 de femei de prin sate, cără toată noaptea muniție și hrană, la Cănțălărești (Vaslui), unde Ștefan cel Mare bătu 120 mii de turci. Mai târziu, la Valea-Albă (Neamț), ea intră iarăși în luptă, și pe când mânuia un tun, a fost rănită greu și silită să
Maria Suta?ului by Maior Elefterescu [Corola-other/Imaginative/83498_a_84823]
-
vremea războiului de la Racova, un ostaș de-al lui Ștefan cel Mare - - a fost trimis după nuiele de corn, ca să facă arcuri din ele. Huiban și ceilalți care-l întovărășeau, au nimerit în Cornișul Lungășiei, din jos de unde-i astăzi satul Avrămești. Pe-atunci locurile din părțile acelea erau numai păduri și pustietate, dar lui Huiban i-au plăcut mult și i-au rămas în gând locurile acelea. După asta Huiban s-a bătut amarnic cu turcii, la Rahova, încât purtarea
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
fiindcă erau flori multe de tei și de buruiană avrămeasă care le place albinelor. Împrejurul casei lui Avram tot și-au făcut gospodării, feciori, gineri și argați de-ai lui și tot s-au înmulțit casele până s-a făcut sat de-a binelea. Deacolea au făcut cu toții o bisericuță de lemn, cu hramul Sf. Neculai, căreia i se zicea și „biserica lui Avram”. Satul Avrămești își trage numele de la Avram Huiban și de la buruiana „avrămeasa”. Gheorghe Huiban s-a însurat
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
gineri și argați de-ai lui și tot s-au înmulțit casele până s-a făcut sat de-a binelea. Deacolea au făcut cu toții o bisericuță de lemn, cu hramul Sf. Neculai, căreia i se zicea și „biserica lui Avram”. Satul Avrămești își trage numele de la Avram Huiban și de la buruiana „avrămeasa”. Gheorghe Huiban s-a însurat cu Irina de la Neamț și tată-su i-a dat zestre Dealul-Merilor, întemeind un sat numindu-l Mărășești, după porecla „Mărăscu” care o purta
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
Neculai, căreia i se zicea și „biserica lui Avram”. Satul Avrămești își trage numele de la Avram Huiban și de la buruiana „avrămeasa”. Gheorghe Huiban s-a însurat cu Irina de la Neamț și tată-su i-a dat zestre Dealul-Merilor, întemeind un sat numindu-l Mărășești, după porecla „Mărăscu” care o purta Gheorghe, din pricină c-avea mere multe.
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
și mâna mea Cu păgânu-alături!... De atunci n-am ce să fac C-am ajuns un biet sărac. Nici n-am casă, nici n-am jug Nici juncani ca să-i înjug! Toată vara m-am rugat De bogații cei din sat, Să-mi dea plugul ca să ar ... Mi-a fost ruga în zadar. Atunci, Doamne, mă-ntorsei La tătari că mă dusei, Un plug mare că prinsei Și cu un bou îl înjugai Și de lucru m-apucai, Că săracul n-
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83505_a_84830]
-
ce-o așteaptă, își făcuse în pripă cetățui de apărare, movili de priveghere și șanțuri de adăpost de jur- împrejurul Văii Racovei. Așa pe vârful dealului Paiu a fost cetățuie, pe Vale a fost silistrărie de praf de pușcă, prin satele Porcăreț, Păunești, Valea-Rea și Poiana Cârnului, au fost tot movili și șanțuri. Bătălia s-a început în valea Similei, pe dealul care se cheamă Cetatea, unde se văd și astăzi 2 tabii (șanțuri); pe urmă la gura văii Racova și
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
apa Bârladului în Bârzești, pe valea Rebricei, și până la târgul Scânteia, pe șleaul cel mare, care merge spre Iași, tot o bătaie a fost și-i omora pe turci, ca și cum i-ar fi luat din oală. Pe unde-i satul Fundătura a fost bătălie amarnică: Ștefan își așezase oștirea pe dealul Măgura, care-i cel mai înalt deal de pe acolo și trăgea-n turci de-i potopea. Și astăzi sunt urmele de șanțuri și a unui beci care-i zic
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
dealul Măgura, care-i cel mai înalt deal de pe acolo și trăgea-n turci de-i potopea. Și astăzi sunt urmele de șanțuri și a unui beci care-i zic oamenii: Beciul lui Ștefan-Vodă. Pe șesul Bârladului, unde-i astăzi satul Ștefan-cel-Mare, a fost iar o bătălie cu turcii. La Podu-Harapului de peste pârâul Racova - aproape de satul Chițocu - oastea lui Ștefan a ucis un pașă arap și de aceia se cheamă și podul Podu-Harapului. Podul acesta a fost făcut de Ștefan-Vodă. Și
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]