130,724 matches
-
-i potopea. Și astăzi sunt urmele de șanțuri și a unui beci care-i zic oamenii: Beciul lui Ștefan-Vodă. Pe șesul Bârladului, unde-i astăzi satul Ștefan-cel-Mare, a fost iar o bătălie cu turcii. La Podu-Harapului de peste pârâul Racova - aproape de satul Chițocu - oastea lui Ștefan a ucis un pașă arap și de aceia se cheamă și podul Podu-Harapului. Podul acesta a fost făcut de Ștefan-Vodă. Și câți dușmani au pierit și câți au rămas ciolnavi pe câmpii, tot nu se lăsau
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
un locaș dumnezeiesc. Turcii au trecut înainte fără ca să-l zărească și Ștefan a scăpat cu viață. După întâmplarea aceasta, Dumnezeu i-a ajutat și i-a bătut cu istovul pe turci, la Podul- Înalt, care venea mai sus de satul Scânteia („Ceea ce nu-i adevărat, lupta s-a dat tot la Cănțălărești” - spune Nicolae Iorga) și pe urmă i-a alungat pe turci în jos spre Dunăre. În ținutul Tecuciului iar i-a bătut amarnic pe turci, la un vad
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
așa de mare, Ștefan i-a răsplătit dăruindu-le pământ, ca să aibă cu îndestulare neam de neamul lor. Unora din căpitani le-a dăruit chiar locurile unde și-au arătat ei faptele lor vitejești. Așa a fost la bătălia din satul Fundătura. Răzeșii din Bucătăria, Cănțălărești, Chetrești, Ciofeni, Gârceni, Mircești, Telejna de Sus și Tătătăni, toți sunt împământeniți din vremea războiului de la Racova, pentru că au știut să-și apere: Crucea, Vodă și Moșia. Și așa, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu bărbăția
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
pământ de hrană și făcându-i pentru totdeauna răzeși. Printre acești ostași era și un viteaz, FRÂNCU, cu cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu a fost oștean viteaz în oștirea lui Ștefan-Vodă. De locul lui era din satul Hârtop, care a fost între asfințit și amiază, de Țuțcani, în valea Zoițana. Azi nu mai este satul Hârtop. În ajunul războiului de la Podul Înalt, Frâncu, cu cei cinci feciori ai lui și cu toți oamenii din sat, au fost
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
cinci feciori: ȚUȚCU, HÂRIE, SIPU, GEMBET și MIHU. Frâncu a fost oștean viteaz în oștirea lui Ștefan-Vodă. De locul lui era din satul Hârtop, care a fost între asfințit și amiază, de Țuțcani, în valea Zoițana. Azi nu mai este satul Hârtop. În ajunul războiului de la Podul Înalt, Frâncu, cu cei cinci feciori ai lui și cu toți oamenii din sat, au fost trimiși în gloată la Dunăre, lângă Brăila, ca să nu lase pe turci să intre în țară. Mihu, mezinul
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
era din satul Hârtop, care a fost între asfințit și amiază, de Țuțcani, în valea Zoițana. Azi nu mai este satul Hârtop. În ajunul războiului de la Podul Înalt, Frâncu, cu cei cinci feciori ai lui și cu toți oamenii din sat, au fost trimiși în gloată la Dunăre, lângă Brăila, ca să nu lase pe turci să intre în țară. Mihu, mezinul din glotașii lui Frâncu, era îndrăgostit de o fată, tot în Hârtop, pe care o chema Ruxanda. El lasă pe
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
în țară. Mihu, mezinul din glotașii lui Frâncu, era îndrăgostit de o fată, tot în Hârtop, pe care o chema Ruxanda. El lasă pe tatăl său și pe frați de strajă la Dunăre și porni într-o noapte călare către sat. Cu cât dor și din multă dragoste, ce-a fost între dânșii, se întorcea grăbit ca un vârtej așa că ne povestește și astăzi cântecul care mai dăinuiește: Crângu-i crâng Și nu e crâng, Dealu-i deal Și nu e
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
a fost între dânșii, se întorcea grăbit ca un vârtej așa că ne povestește și astăzi cântecul care mai dăinuiește: Crângu-i crâng Și nu e crâng, Dealu-i deal Și nu e deal. Și de iute ce mergea De-un sat mare că dădea De-odată se oprește la casa cu un plop Din satul ce-i zice Hârtop. Fata, ieșindu-i în prag, o întâmpină drăgostos: Fie Dumnezeu cu tine Și iubirea ta, cu mine! Și Mihu-i răspunde: Mâine
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
și astăzi cântecul care mai dăinuiește: Crângu-i crâng Și nu e crâng, Dealu-i deal Și nu e deal. Și de iute ce mergea De-un sat mare că dădea De-odată se oprește la casa cu un plop Din satul ce-i zice Hârtop. Fata, ieșindu-i în prag, o întâmpină drăgostos: Fie Dumnezeu cu tine Și iubirea ta, cu mine! Și Mihu-i răspunde: Mâine, Ruxando, dorul tău, Să-l întărească Dumnezeu! Gândul lui Mihu era ca, după lupta
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
cu viață, să ia de soție pe Ruxanda. Dar Ștefan-Vodă nu putu ține calea turcilor și s-a întors pe apa Bârladului, către Vaslui. Păgânii se iau după dânsul prăpădind tot ce găseau în drum. Au dat foc mai multor sate: Șovârcani, Grăpeni, până și satul Hârtop a fost pârjolit; iar pe Ruxanda, văzând-o atât de frumoasă, Soleiman, pașa cel turcesc, o ia cu dânsul în robie. Când s-a dat bătălia de la Racova, Mihu, zărește pe Ruxanda, stând pe
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
soție pe Ruxanda. Dar Ștefan-Vodă nu putu ține calea turcilor și s-a întors pe apa Bârladului, către Vaslui. Păgânii se iau după dânsul prăpădind tot ce găseau în drum. Au dat foc mai multor sate: Șovârcani, Grăpeni, până și satul Hârtop a fost pârjolit; iar pe Ruxanda, văzând-o atât de frumoasă, Soleiman, pașa cel turcesc, o ia cu dânsul în robie. Când s-a dat bătălia de la Racova, Mihu, zărește pe Ruxanda, stând pe calul lui Soleiman. Turcul, văzând
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
unul ce fusese bun viteaz în grea cumpănă, moșia Țuțcanilor de azi, care se-ntindea atunci din apa Horincei până-n apa Elanului, de la Plopul Corbului și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în pomelnicele căruia s-a găsit și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în pomelnicele căruia s-a găsit și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu i-a dat Sipenii, durând satul Sipeni de azi. Lui Țuțcu i-a dat satul Țuțcanii de azi. Lui Hârie i-a dat către pârâul
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
de călugări, în pomelnicele căruia s-a găsit și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu i-a dat Sipenii, durând satul Sipeni de azi. Lui Țuțcu i-a dat satul Țuțcanii de azi. Lui Hârie i-a dat către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată ce-a avut-o Frâncu și pe care a măritat-o cu un grec, Polihronie, i-a
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu i-a dat Sipenii, durând satul Sipeni de azi. Lui Țuțcu i-a dat satul Țuțcanii de azi. Lui Hârie i-a dat către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată ce-a avut-o Frâncu și pe care a măritat-o cu un grec, Polihronie, i-a dat partea dinspre Plopul-Corbului. Fiindcă n-au avut copii
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
fugă și l-a ucis. Unde l-a îngropat a așezat o piatră, care-i și azi, și se cheamă PIATRA LUI HÂRIE. Acolo s-a găsit un iatagan, cu care a omorât Țuțcu pe Hârie. Hârie a întemeiat un sat aproape de Igești, dar astăzi sunt numai urmele.
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
ȘTEFAN CEL MARE ȘI HATMANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 184. footnote> (După Neculai Trofin, care a auzit-o de la Vasile Morariu din satul Glodeni, com. Parpanița, ținutul Vasluiului) Se zvonise în țară că vin ungurii, să ne prade și să jecmănească biata țară. Și vorba ceea: „vorba rea merge ca plumbul” așa că a ajuns, în pripă, până la urechea lui Ștefan. Când a auzit
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
în voia ta, apoi se iscăli mai dedesubt Ștefan- Vodă, și i-o dădu țiganului, ca să nu-l mai supere... Tolpa - bucuria lui..., ia hârtia în mână și, ieșind din divanul domnesc, îndată a și pornit la țară, anume către satul acela, de unde erau românii ce au fost venit la domnie să se jeluiască pentru asuprirea peste măsură din partea pârcălabului. Ajungând el în satul acela, a dat poruncă să se strângă toți sătenii la un loc, dimpreună cu dânșii și
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
hârtia în mână și, ieșind din divanul domnesc, îndată a și pornit la țară, anume către satul acela, de unde erau românii ce au fost venit la domnie să se jeluiască pentru asuprirea peste măsură din partea pârcălabului. Ajungând el în satul acela, a dat poruncă să se strângă toți sătenii la un loc, dimpreună cu dânșii și pârcălabul, căci vine de la curtea domnească și le aduce o vorbă mare de la Măria-Sa Vodă, pe care oricine trebuie s-o asculte și
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
sătenii la un loc, dimpreună cu dânșii și pârcălabul, căci vine de la curtea domnească și le aduce o vorbă mare de la Măria-Sa Vodă, pe care oricine trebuie s-o asculte și s-o îndeplinească... După ce s-a strâns tot satul, dimpreună cu pârcălabul la un loc, Tolpa vârându-se în mijlocul oamenilor și punându-se față în față cu pârcălabul, pe care a început mai întâi a-l mustra înaintea satului întreg pentru neomenia lui cu sătenii și cu toți
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
și s-o îndeplinească... După ce s-a strâns tot satul, dimpreună cu pârcălabul la un loc, Tolpa vârându-se în mijlocul oamenilor și punându-se față în față cu pârcălabul, pe care a început mai întâi a-l mustra înaintea satului întreg pentru neomenia lui cu sătenii și cu toți românii de prin împrejurimile acelea, apoi arătându-i iscălitura lui Ștefan-Vodă, îi zise: - Vezi ce este scris aici? - Văd: fie în voia ta - răspunse pârcălabul, dar el nu știa ce să
?tefan-Vod? ?i Tolpa [Corola-other/Imaginative/83531_a_84856]
-
mentalului colectiv, demonstrează fără drept de replică atitudinea de simpatie sau antipatie a poporului față de personajul istoric evocat sau față de evenimentele descrise. Înarmați cu astfel de cunoștințe asupra legendelor, elevii vor proceda mai întâi la culegerea celor care circulă în satul Muntenii de Sus, alături de tradiții. Ei vor trebui să poată discerne între cele locale, legate de evenimente din viața satului sau explicând unele denumiri de locuri, și legendele istorice naționale, unele învățate la școală de bătrâni în copilăria lor dar
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
evenimentele descrise. Înarmați cu astfel de cunoștințe asupra legendelor, elevii vor proceda mai întâi la culegerea celor care circulă în satul Muntenii de Sus, alături de tradiții. Ei vor trebui să poată discerne între cele locale, legate de evenimente din viața satului sau explicând unele denumiri de locuri, și legendele istorice naționale, unele învățate la școală de bătrâni în copilăria lor dar care, prin trecerea timpului, s-au încetățenit. Cel mai însemnat loc îl ocupă, desigur, legendele despre Ștefan cel Mare, pe
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
lor cât și din alte surse, în primul rând lectura, dar și din filme, emisiuni TV. Dar, prin chiar faptul cunoașterii și circulației lor, legendele despre Ștefan cel Mare, devin o componentă a folclorului local, se integrează tradițiilor istorice ale satului, participă la formarea mentalului colectiv. De aceea elevii vor culege toate legendele despre marele domnitor aflate în patrimoniul spiritual al sătenilor. Modalitățile apropierii lor de această măreață imagine a istoriei naționale se cer diversificate. În primul rând trebuie să le
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
răsplătirea vitejilor în legendele despre Avram Huiban și întemeierea mai multor localități de pe Valea Tutovei și cele despre Radu Bălteanu și sora sa Irina pe „Valea Stemnicului”; prezența legendară a lui Ștefan cel Mare este semnalată în zeci de alte sate unde apare drept întemeietor sau ctitor de biserici; este vorba altădată de cei din preajma sa, cum este cazul cu denumirea Valea Oanei. Imaginea legendară a lui Ștefan cel Mare o regăsim și în numeroase creații literare, în primul rând
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]