132,111 matches
-
și de haine și astfel, „spălarea” banilor a fost consfințită ca terminologie. În România, spălarea banilor este o infracțiune definită astfel de art. 29 din legea 656/2002: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; b) ascunderea sau disimularea adevăratei
Spălare de bani () [Corola-website/Science/332655_a_333984]
-
art. 29 din legea 656/2002: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin
Spălare de bani () [Corola-website/Science/332655_a_333984]
-
bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni; c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni. Art. 269 din Codul penal al României definește „Spălarea de bani” ca fiind operațiunea juridică de orice fel, efectuată în scopul împiedicării identificării originii ilicite
Spălare de bani () [Corola-website/Science/332655_a_333984]
-
naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni; c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni. Art. 269 din Codul penal al României definește „Spălarea de bani” ca fiind operațiunea juridică de orice fel, efectuată în scopul împiedicării identificării originii ilicite, a situării, a circulației, a titularului real al dreptului de proprietate ori a existenței altor
Spălare de bani () [Corola-website/Science/332655_a_333984]
-
drepturi cu privire la un bun, de către o persoană care, fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete, că acesta provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaște natura acesteia. În Republica Moldova, spălarea banilor este o infracțiune definită astfel de Legea Nr. 190 din 26.07.2007: "Spălare a banilor" - acțiuni, stabilite în Codul penal la art. 243, orientate spre atribuirea unui aspect legal sursei și provenienței veniturilor ilicite ori spre tăinuirea originii sau apartenenței unor astfel
Spălare de bani () [Corola-website/Science/332655_a_333984]
-
cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.(2) Înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.( 3) Împăcarea înlătură răspunderea penală" și Înșelăciunea privind asigurările "(1) Distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuințare, ascunderea sau înstrăinarea unui bun asigurat împotriva distrugerii, degradării, uzurii, pierderii sau furtului, în scopul de
Înșelăciune () [Corola-website/Science/332788_a_334117]
-
ani.(2) Înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.( 3) Împăcarea înlătură răspunderea penală" și Înșelăciunea privind asigurările "(1) Distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuințare, ascunderea sau înstrăinarea unui bun asigurat împotriva distrugerii, degradării, uzurii, pierderii sau furtului, în scopul de a obține, pentru sine sau pentru altul
Înșelăciune () [Corola-website/Science/332788_a_334117]
-
unor sume de bani reprezintă un fenomen de o gravitate extremă pentru societatea românească, având în vedere că este de natură să ducă la perpetuarea și multiplicarea corupției. "„Funcționarii numiți în acest mod sunt stimulați să săvârșească, la rândul lor, infracțiuni pentru a recupera sumele avansate, cu consecința fraudării exponențiale a resurselor care ar trebui să contribuie la dezvoltarea societății”". În anul 2006, prin hotărâre CSAT, corupția a fost tratată ca o amenințare la adresa siguranței naționale. În anul 2014, George Cristian
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
cu suspendare, fie cu executare, dar au rămas avocați în continuare. Legea avocaturii, legea 51/1995, spune la art. 14 "Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei". Consiliul Baroului este cel care apreciază dacă infracțiunea a adus sau nu „atingere presigiului profesiei". Spre deosebire de avocați, magistrații sunt suspendați din funcție imediat ce s-a pus in mișcare acțiunea penală împotriva lor
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
spune la art. 14 "Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei". Consiliul Baroului este cel care apreciază dacă infracțiunea a adus sau nu „atingere presigiului profesiei". Spre deosebire de avocați, magistrații sunt suspendați din funcție imediat ce s-a pus in mișcare acțiunea penală împotriva lor - indiferent de ce acuzații le sunt aduse și indiferent dacă aceste acuzații au sau nu legătură cu
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
de stradă, în urma incendiului din Colectiv. A petrecut 4 zile în arest preventiv, fiind totodată pus sub urmărire penală de DNA pentru abuz în serviciu; Sectorul 5: Marian Vanghelie (PSD) - a fost trimis în judecată de DNA pentru 25 de infracțiuni, a fost arestat preventiv și plasat în arest la domiciliu; Printre primarii condamnați definitiv se numără și Antonie Solomon (PSD, PDL), primarul Craiovei, cu executare și Cristian Poteraș (PDL) , primarul sectorului 6 al Bucureștiului, cu executare Cristian Anghel (PNL), primarul
Corupția în România () [Corola-website/Science/332931_a_334260]
-
este nevoit să își vândă cărțile achiziționate de-a lungul timpului. Acest lucru a dus la arestarea sa (30 decembrie 1960) și respectiv condamnarea să penală (18 septembrie 1961) cu opt ani de închisoare și confiscarea totală a averii pentru ""infracțiunea de răspândire de publicații interzise"". Printre cărțile "incriminate" se numără ""În preajma revoluției"" de Constantin Stere, "" Povestea vieții mele"" de Regina Maria, ""Mustul care fierbe"" de Octavian Goga și ""Memoriile regelui Carol I"", cărți considerate un pericol de către comuniști. Execută patru
Leon Kalustian () [Corola-website/Science/333720_a_335049]
-
arestat sub acuzația de jaf și ucidere a unei italience. În urma audierilor, Mailat a recunoscut că a jefuit-o pe femeie, dar a negat că ar fi ucis-o. Cazul Mailat a tensionat relațiile româno-italiene. Incidentul a amplificat discuțiile privind infracțiunile săvârșite de imigranții români, a determinat un val de antipatie fașă de românii din Italia și a determinat autoritățile italiene să ia măsuri fără precedent împotriva acestora. Presa din Italia a explodat, iar guvernul italian a aprobat de urgență un
Romulus Nicolae Mailat () [Corola-website/Science/333084_a_334413]
-
și se întâlnesc cu Daru. Balducci, o cunoștință a învățătorului, îi spune acestuia din urmă că autoritățile i-au comandat să-l ducă pe prizonier la sediul poliției din Tinguit ca un serviciu pentru colegii săi ofițeri. Daru întreabă despre infracțiunea pe care a comis-o arabul, iar Balducci îi spune că prizonierul i-a tăiat gâtul vărului său într-o dispută legată de niște cereale și adaugă că acel arab nu este probabil un rebel. În timp ce Balducci se pregătește de
Oaspetele () [Corola-website/Science/333247_a_334576]
-
este un fost general de brigadă român, locțiitor al șefului Corpului de control din cadrul Serviciului Român de Informații. Pe 7 ianuarie 2014, a fost condamnat de ÎCCJ la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual în legătură directă cu o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție. ICCJ i-a mai condamnat pe Petrache Cândea, general de brigadă (r), fost șef al Corpului de Control din cadrul Serviciului
Adrian Bărbulescu () [Corola-website/Science/333243_a_334572]
-
control din cadrul Serviciului Român de Informații. Pe 7 ianuarie 2014, a fost condamnat de ÎCCJ la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual în legătură directă cu o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție. ICCJ i-a mai condamnat pe Petrache Cândea, general de brigadă (r), fost șef al Corpului de Control din cadrul Serviciului Român de Informații, colonel (r) George Icleanu, locotenent colonel (r) Dumitru Dănuț Vlădica, toți foști ofițeri
Adrian Bărbulescu () [Corola-website/Science/333243_a_334572]
-
Serviciului Român de Informații. Pe 7 ianuarie 2014, a fost condamnat de ÎCCJ la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual în legătură directă cu o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție. ICCJ i-a mai condamnat pe Petrache Cândea, general de brigadă (r), fost șef al Corpului de Control din cadrul Serviciului Român de Informații, colonel (r) George Icleanu, locotenent colonel (r) Dumitru Dănuț Vlădica, toți foști ofițeri în cadrul Serviciului
Adrian Bărbulescu () [Corola-website/Science/333243_a_334572]
-
incident petrecut la curtea regelui Ludovic al XVI-lea al Franței în anii 1780, care a implicat-o pe soția sa, regina Maria Antoaneta. Reputația reginei, care era deja pătată de bârfe, a fost distrusă de implicarea sa la o infracțiune e a ruina bijuteriile coroanei cu costul unui colier de diamante foarte scump. Istoricii sunt de părere că Afacerea colierului a reprezentat unul dintre evenimentele care au dus la discreditarea monarhiei în ochii poporului francez, culminând apoi cu Revoluția franceză
Afacerea Colierul reginei () [Corola-website/Science/334530_a_335859]
-
este unica lege penală a Republicii Moldova. Este actul legislativ care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile și dispozițiile generale și speciale ale dreptului penal, determină faptele ce constituie infracțiuni și prevede pedepsele ce se aplică infractorilor. Codul a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova pe 13 septembrie 2002 și a intrat în vigoare la 12 iunie 2003. A fost republicat în Monitorul Oficial pe 14 aprilie 2009, în
Codul penal al Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334652_a_335981]
-
aplică în conformitate cu prevederile Constituției Republicii Moldova și ale actelor internaționale la care Republica Moldova este parte. Dacă există neconcordanțe cu actele internaționale privind drepturile fundamentale ale omului, au prioritate și se aplică direct reglementările internaționale. Scopul său este de a apăra împotriva infracțiunilor, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orânduirea constituțională, suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea și securitatea omenirii, precum și întreaga ordine de drept. Legea penală are, de asemenea, drept scop prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. După structură
Codul penal al Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334652_a_335981]
-
apăra împotriva infracțiunilor, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orânduirea constituțională, suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea și securitatea omenirii, precum și întreaga ordine de drept. Legea penală are, de asemenea, drept scop prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. După structură, codul este divizat în două mari părți: partea generală și partea specială; este compus din 31 de capitole și conține 393 de articole. Nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârșirea unei infracțiuni nici supus unei pedepse penale
Codul penal al Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334652_a_335981]
-
scop prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. După structură, codul este divizat în două mari părți: partea generală și partea specială; este compus din 31 de capitole și conține 393 de articole. Nimeni nu poate fi declarat vinovat de săvârșirea unei infracțiuni nici supus unei pedepse penale, decât în baza unei hotărâri a instanței de judecată și în strictă conformitate cu legea penală. Interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a legii penale sunt interzise. Întreaga reglementare juridică are menirea să apere
Codul penal al Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334652_a_335981]
-
drepturile și libertățile acesteia. Legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului. Nimeni nu poate fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. Persoanele care au săvârșit infracțiuni sunt egale în fața legii și sunt supuse răspunderii penale fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație. Apărarea drepturilor
Codul penal al Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334652_a_335981]
-
fapte săvârșite cu vinovăție. Răspunderii penale și pedepsei penale este supusă numai persoana care a săvârșit cu intenție sau din imprudență o faptă prevăzută de legea penală. La aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Nimeni nu poate fi supus de două ori urmăririi penale și pedepsei penale pentru una și aceeași faptă. Caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru
Codul penal al Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334652_a_335981]
-
faptei. Timpul săvârșirii faptei se consideră timpul când a fost săvârșită acțiunea (inacțiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor. Legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. Legea penală care înăsprește
Codul penal al Republicii Moldova () [Corola-website/Science/334652_a_335981]