13,356 matches
-
vea nuanțe de portocaliu, roșiatic sau roz. Caracteristic este coada lungă în formă de evatai. Picioarele sunt scurte, păsările deplasându-se greoi pe sol. Ciocul de culoare galbenă sau roșie, este lung subțire și ascuțit la vârf. Degetele caracteristic păsărilor acvatice sunt unite printr-o membrană interdigitală. Nu prezintă un dimorfism sexual accentuat, masculii fiind ceva mai mari ca femelele. Păsările cu coada roșitică sunt răspândite în Oceanul Indian și regiunile tropcale din Pacific. Pe când celelate specii pot fi întâlnite în Oceanul Indian
Phaethontiformes () [Corola-website/Science/318255_a_319584]
-
alte rarități floristice; printre care: "Cnidium dubium" - o specie de plantă perenă bienală din familia Apiaceae, drețe ("Callitriche palustris"), verdeața-iernii ("Chimaphila umbellata"), piperul apelor ("Elatine alsinastrum"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), siminoc ("Helichrysum arenarium"), "Hottonia palustris" - o plantă acvatică din familia Primulaceae, iarba broaștelor ("Hydrocharis morsus-ranae"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), mătreață ("Peplis portula"), sisinei (din speciile: "Pulsatilla montana" și "Pulsatilla patens ssp. patens"), piciorul cocoșului ("Ranunculus lingua"), ciurlan ("Salsola kali ssp. ruthenica"), buzdugan ("Sparganium minimum"), "Utricularia bremii" (specie floristică
Mestecănișul de la Reci () [Corola-website/Science/319549_a_320878]
-
dictați de compoziția satelitului. Presiunea în centrul lui Oberon este de aproximativ (5 kbar). Starea actuală a învelișului de gheață nu este clară. Dacă gheața conține suficient amoniac sau alte substanțe care împiedică înghețul, Oberon ar putea conține un strat acvatic lichid la limita dintre miez și înveliș. Grosimea acestui strat, dacă există, ar putea fi de până la 40 km iar temperatura sa de aproximativ 180 K. Structura internă a lui Oberon depinde semnificativ de istoricul termic al său, care nu
Oberon (satelit) () [Corola-website/Science/319610_a_320939]
-
la înot și scărpinat. Dispuse pe partea laterală a corpului, nutria are 5-6 perechi de mamali, situați la o distanță de 5-6 cm de coloana vertebrală. Această dispunere a glandelor mamare reprezintă un factor de adaptare la regimul de viață acvatic și permite hrănirea puilor și în timpul înotului. Cuprinde în structura sa trei categorii de fire și anume : jarul - părul de direcție - , care est cel mai lung și mai gros; spicul, cu dimensiuni intermediare și puful, cel mai scurt și mai
Nutrie () [Corola-website/Science/319861_a_321190]
-
anală, la mascul, este mai puțin înaltă ca la femelă. Hrana și-o procură de pe fund și constă în primul rând din nevertebrate: insecte și larvele lor, viermi, moluște și crustacee, și într-o măsură mai mică detritus organic, vegetație acvatică, icre și puiet de pește. Peștii adulți de dimensiuni mai mari sunt piscivori, hrănindu-se cu pești mici bentonici: guvizi, cobitide. Este un pește mai mult nocturn și solitar. Iarna se adăpostește în grupuri sub pietre și sub maluri și
Mreană () [Corola-website/Science/319139_a_320468]
-
adună pe fund chiar în albia apei (Antipa). Observațiile făcute de către ihtiologii sovietici, au arătat că cega nu poate trăi în apele ce au mai puțin de 3,5—3,0 mg oxigen la 1 litru. Se hrănește cu larvele acvatice ale insectelor, crustacei mici, icrele altor pești. Hrana preferată a cegii o formează larvele de insecte, cum sunt chironomidele ("Chironomus", "Cryptochironomus"), trihopterele ("Hydropsyche") și efemeridele (rusaliile sau vetricele). În gropile adânci, cu pietre, se hrănește cu crustaceul amfipod "Corophium", care
Cegă () [Corola-website/Science/319330_a_320659]
-
este mai mare pe picioare. Ochii lor joacă un rol secundar, deoarece noapte ei nu sunt folosiți din cauza lipsei luminii. De îndată ce vibrațiile indică prezența unei insecte, păianjenul aleargă deasupra apei și o apuca cu chelicerele. Acești păianjeni vânează diferite insecte acvatice sau semiacvative, cei mai mari și mai norocoși prind și pești mici . Prădătorii principali ai păianjenilor pescari sunt păsările și șopârlele. Libelulele, de asemenea, au fost observate capturând păianjeni tineri. Specii de viespi din familia Pompilidae parazitează acești păianjeni. Ele
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
de canibalism, femela mâncând masculul. Unii masculi cad victime femelelor care pretind că sunt interesate de acuplare, pe când ele doresc o masă ușoară. În Europa se întâlnesc două specii: "Dolomedes fimbriatus" și "Dolomedes plantarius". Ambele locuiesc în mlaștini și bazin acvatice mici. În America de Nord sunt răspândite nouă specii, care se găsesc în lacuri mici și în zonele mlăștinoase. Patru specii apar în Noua Zeelandă, dintre care două sunt foarte răspândite: "Dolomedes aquaticus", găsit pe malurilor râurilor, și o altă specie de dimensiuni
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
ce aparține fiului lui Lovell. Carcasa modulului de comandă a fost inițial expusă la Musée de l'Air et de l'Espace din Paris. Componentele interioare au fost scoase în timpul investigațiilor în urma accidentelor și reasamblate în BP-1102A, modulul de antrenament acvatic, și au fost expuse apoi la Muzeul de Istorie Naturală și Știință din Louisville, Kentucky, până în 2000. Modulul de comandă și componentele interne au fost reasamblate, iar "Odyssey" este astăzi expus la Kansas Cosmosphere and Space Center, Hutchinson, Kansas. Modulul
Apollo 13 () [Corola-website/Science/315505_a_316834]
-
Cufundarul mic ("Gavia stellata") este o pasăre migratoare acvatică din regiunile temperate ale emisferei nordice. Este cel mai mic și răspândit membru al familiei cufundătorilor. Are între 55și 67 cm lungime. Cufundarul mic este greu observat în timpul iernii, datorită nunaței gri de pe penele de deasupra și celor albe din partea
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
Militară al cărei ofițer a fost, i-a înlesnit migăloasa dar plăcuta corvoadă în slujba istoriei și arheologiei subacvatice. După ce absolvă cursul și examenul de comandant de navă în 1965 și altul de hidrometeorologie în 1971, se dedică total cercetărilor acvatice. Pasionat cercetător al adâncurilor, a adus o importantă contribuție la explorarea interdisciplinară a platformei continentale a Mării Negre, de numele său fiind legate importante descoperiri. A inițiat la noi scufundarea autonomă cu aparat autonom de respirat sub apă, a pus bazele
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]
-
o decizie luată de Weaver. Scenele sub apă au fost făcute primele, și pentru filmarea lor s-a construit un tanc de 36/46 metrii, 4,5 metri adâncime și mai conținea 548,000 de galoane de apă. Din cauza filmării acvatice, abilitatea de a înota a fost necesară pentru echipă și interpreți. Actorii s-au antrenat în piscine la Los Angeles cu diverși profesioniști pentru a învăța să folosească echipamentul. Aceștia au mai adăugat încă două săptămâni și jumătate de antrenament
Alien: Renașterea () [Corola-website/Science/316519_a_317848]
-
în piscine la Los Angeles cu diverși profesioniști pentru a învăța să folosească echipamentul. Aceștia au mai adăugat încă două săptămâni și jumătate de antrenament ce a avut loc la studiouri cu coordonatorul de cascadorii Ernie Orsatti și cu cameramanul acvatic Peter Romano. La scena cu înotul, Winona Ryder a avut probleme, deoarece aproape că s-a înecat în trecut la vârsta de 12 ani și de atunci nu a mai intrat în apă. Ea a sugerat să fie înlocuită de
Alien: Renașterea () [Corola-website/Science/316519_a_317848]
-
enorme. Păsările au cuibul frecvent în colonii mari pe sol sau pe stânci. Cuiburile sunt așezate unul lângă altul ele fiind de regulă numai o gaură în pământ. Sternidaele de pe malurile apelor continentale construiesc cuiburi mici așezate des pe vegetații acvatice plutitoare. Rândunicile de mare înoată rar, hrana care constă din peștișori o procură prin plonjare în apă. Majoritatea sunt bune zburătoare. Unele specii migrează iarna de pe litoralurile din Europa Centrală peste 40.000 km până în emisfera sudică în Antarctica, ca
Sternidae () [Corola-website/Science/316571_a_317900]
-
piele. Ramele se deplasează cu ușurință prin sol (ele mai fiind numite și ,plugarii solului"). Pentru a facilita mișcarea în sol ele elimină o substanță mucilaginoasă care se lipește de sol, astfel protejând solul de eroziune. Nereișii trăiesc în mediul acvatic, un capăt prezintă un cap diferențiat, pe care pot fi observate o pereche de tentacule, 3 perechi de ochi și gura sa, cu fălci. Pe corpul lor au o pereche de lobi, numiți parapode. Pe acestea se găsesc un număr
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
acoperă 22.000 km pătrați din Kalahari, transformând întinderile moarte de nisip în oaze cu apa cristalina. Canalele și insulele deltei devin acum un paradis ce găzduiește o incredibila varietate de plante și animale, în care specii adaptate la viata acvatica se dezvolta alături de fauna din Desertul Kalahari. Peste 400 de specii de păsări își găsesc adăpost în aceasta delta- unicul loc cunoscut de pe Terra în care își fac cuibul egretele cenușii. Vulturii pescari pândesc în tăcere în copacii aflați pe
Delta Okavango () [Corola-website/Science/316707_a_318036]
-
Canada. Se întâlnesc de asemenea urși polari ("ursus maritimus") și foci inelate ("pusa hispida"). Coastele și insulele din bazin sunt folosite ca locuri de cuibărire pentru pescăruși, gâște polare, gâște de Canada și o serie de alte specii de păsări acvatice și de coastă. Până în prezent, pentru această zonă nu au fost luate însă măsuri de protejare a faunei.
Bazinul Foxe () [Corola-website/Science/316802_a_318131]
-
o galerie comercilă cu spații pentru toate gusturile. Tot din RIN Group face parte și dezvoltatorul de cartiere rezidențiale Domus Stil care are un portofoliu de 3 astfel de proiecte, toate situate plină zonă de dezvoltare. Singurul parc de distracții acvatic din zona Capitalei, Water Park Otopeni, este un alt proiect îndrăzneț, dar încununat de succes care face parte din același grup din anul 2004.
RIN Group () [Corola-website/Science/315047_a_316376]
-
spate, iar abdomenul este de o culoare mai deschisă. Somnul este activ mai ales noaptea, vânând în apele tulburi când temperatura apei este peste 4 - 7. Hrana lui constă mai ales din pești și raci, dar poate ataca și păsări acvatice sau mamifere tinere. Animalele adulte duc în general o viață solitară. Perioada depunerii icrelor la somn este în regiunile temperate între lunile mai și iunie, când apa are o temperatură între 17 - 18. Icrele sunt depuse în locuri bogate cu
Somn (pește) () [Corola-website/Science/315077_a_316406]
-
mamifere tinere. Animalele adulte duc în general o viață solitară. Perioada depunerii icrelor la somn este în regiunile temperate între lunile mai și iunie, când apa are o temperatură între 17 - 18. Icrele sunt depuse în locuri bogate cu plante acvatice. Cantitatea de icre depuse depinde de posibilitățile de hrănire și de mărimea femelei. La 2 - 3 zile apare puietul care are o mărime de 4 - 5 mm. În primele 10 zile ei sunt sensibili la lumină. După această perioadă încep
Somn (pește) () [Corola-website/Science/315077_a_316406]
-
atinge maturitatea sexuală în al doilea sau al treilea an de viață. Perioada de reproducție a linului este destul de lungă și are loc între lunile mai și august când temperatura apei este de minimum 18 °C. Icrele aderă de plantele acvatice iar perioada de incubație este scurtă, de 3-4 zile la 20 °C. În anul 2007 a fost ales de IUCN „pește al anului”. Linul este un pește mai apreciat decât crapul pentru gustul cărnii. Varianta aurie este crescută ca pește
Lin () [Corola-website/Science/315074_a_316403]
-
este inutilă, deoarece structura pereților permite schimbul de gaze cu apa din jur, datorită diferenței presiunii osmotice. Acest sistem este mai avansat decât un aqualung, care trebuie să fie reumplut cu aer. Păianjenul de apă se hrănește cu diverse insecte acvatice, crustacee și alte artropode. El vânează înotând rapid printre plante. După ce și-a prins prada, o aduce în cupolă. Foarte rar, hrana neconsumată este depozitată în cupolă. La rândul lor, păianjenii sunt mâncați de pești și broaște. Masculii sunt mai
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]
-
1 Categoria: forturi mari, din planurile inițiale ale generalului Brialmont Fort tip 3 Reprezentante: 4 Tunari, 7 Pantelimon - 18 Chiajna, total 12. Structură: trapezoidală Categoria: forturi adaptate din planurile generalului Brialmont la un nou tip de muniție. Fort tip 4 (acvatic) Reprezentant: 5 Ștefanești Structura: pentagonală Categoria: variantă particulară a tip 2, înconjurat din 3 parți de șanțuri cu apă Fort tip 2 modificat (unic) Reprezentant: 6 Afumați Structura: pentagonală modificată față de tip 1 Categoria: variantă modificată în timpul construcției a tipului
Sistemul de fortificații al Bucureștiului () [Corola-website/Science/318760_a_320089]
-
catastrofe ecologice. De exemplu, urmările dezastruoase ale unor deversări accidentale de produse petroliere în apele mărilor și oceanelor ar putea fi cu succes anulate, prin exploatarea uriașei capacități a aerogelului de a absoarbe metale grele, de tipul mercurului, din mediul acvatic. Particule de aerogel răspândite pe râuri și lacuri ar avea capacitatea de a atrage metalele grele din ape și, deci, de a curăța mediul. Chimistul american Mercouri Lonatzidis a dovedit acest lucru, demonstrând că particulele de aerogel au adus o
Aerogel () [Corola-website/Science/318802_a_320131]
-
spațial Kepler. Patru din cele 715 planete sunt de aproximativ 2,5 ori mai mari decât Pământul și orbitează în aria locuibilă a stelei lor, definită ca distanța față de stea la care temperatura la suprafață este propice vieții în mediul acvatic. Una dintre exoplanetele care ar putea susține viața, botezată Kepler-296f, orbitează în jurul unei stele de două ori mai mici decât Soarele. Kepler-296f este de două ori mai mare decât Pământul, dar cercetătorii nu știu încă dacă este o planetă gazoasă
Exoplanetă () [Corola-website/Science/318854_a_320183]