13,524 matches
-
2005 primarul municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. La 30 martie 2006 Consiliului Municipiului Bălți a aprobat nou blazon al urbei. Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă: Explicația noilor simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smaltul apei, iar albastrul culoarea
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
aprobat nou blazon al urbei. Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă: Explicația noilor simboluri este următoarea: Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smaltul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă - a cerului reflectat în oglinda apei. Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi pe care îl are orașul Bălți. Suporții stemei - doi cai de argint afrontați - simbolizează unitățile administrativ- teritoriale istorice din care a făcut parte localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu capitala la Iași, a cărui stemă a fost un cal trecând. Calul
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu capitala la Iași, a cărui stemă a fost un cal trecând. Calul din senestra se referă la ținutul/județul basarabean Iași/Bălți, a cărui reședință a fost întotdeauna la Bălți . Inițial, Comisia Națională de Heraldică a propus deviza „Nu în arcul meu voi nădăjdui”, însă consilierul Aurel Filip a cerut înlocuirea ei prin deviza „Armele să cedeze locul togii”, una din devizele de rezervă - propunere adoptată de Consiliul Municipal. Deviza
Stema Bălțiului () [Corola-website/Science/323151_a_324480]
-
(Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „ Selecția”) este un centru științific din Bălți specializat în ameliorarea și selecția culturilor agricole. a fost fondată prin Hotărârea Consiliului Comisarilor Poporului ai URSS nr. 737 din 1 iulie 1944 a fost fondată cu numele "Stațiunea de Stat Experimentală Moldovenească pentru Ameliorare". Ea a fost amplasată pe
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
iulie 1944 a fost fondată cu numele "Stațiunea de Stat Experimentală Moldovenească pentru Ameliorare". Ea a fost amplasată pe terenuri de stat și era alcătuită din trei subdiviziuni cu o suprafață de circa 1000 hectare. Subdiviziunea Centrală cu sediul în Bălți ocupă terenurile fostei episcopii, școlii normale, mănăstirii și gospodăriei avocatului Ionescu. Subdiviziunea a doua a fost amplasată pe terenurile fostei Camere Agricole, iar subdiviziunea a treia din partea de nord-est a orașului Bălți, la o depărtare de 15 km de oraș
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
gospodării a colonelului Todtd. Terenurile inițial atribuite stațiunii au rămas fără schimbări esențiale. Cercetarea se înfăptuiește preponderent pe terenurile primei subdiviziuni, iar sectorul de producere este amplasat pe teritoriul celorlalte două. Terenurile experimentale sunt amplasate pe soluri cernoziomice din Stepa Bălților . În anul 1956 în baza Stațiunii Experimentale de Stat pentru Ameliorare și a Secției de Fitotehnie a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe din URSS a fost creat Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice în domeniul Agriculturii, transformat ulterior în Institutul
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
Câmp (1961), iar mai apoi în Institutul de Cercetări Științifice pentru Culturile de Câmp (1972). Concomitent, institutului i-au fost atribuite suplimentar 555 ha de teren agricol, care aparțineau anterior fostului colhoz „Lenin” din satul Pământeni (actualmente cartier în orașului Bălți), majoritatea locuitorilor căruia erau lucrători ai subdiviziunilor științifice ale institutului. O etapă nouă în activitatea Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp s-a început în 1973, odată cu formarea în baza institutului și celor 14 gospodării semincere, amplasate în diferite
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
diferite zone ale Republicii Moldova, a Asociației Științifice de Producere „Selecția”. Numai în perioada 1973-1993 au fost selectate 134 soiuri și hibrizi, dintre care 39 au fost omologați. A crescut considerabil arealul geografic de răspândire a soiurilor și hibrizilor creați la Bălți. Un aport deosebit la crearea acestor soiuri și hibrizi au avut academicianul Il. Untilă, doctorii în științe agricole N. Golban, V. Corobco, I. Procofiev, A. Hangan, M. Buciuceanu ș.a. În total, pe parcursul celor 65 ani de activitate la ICCC „Selecția
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
Picioarele sunt poziționate foarte în spate, ceea ce îi face neîndemânatici pe uscat. În total în lume sunt 20 specii de corcodei, dintre care în România 5 specii. Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună transpaleartic. Trăiește pe lângă lacuri și bălți mari de apă dulce. Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună european. Sosește în aprilie și pleacă spre sud în luna octombrie cu câteva excepții, care iernează în România. Preferă locurile foarte liniștite, biotopul de clocit îl constituie lacurile
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
elemente sedentare. În România se pot întâlni în Lunca și Delta Dunării, trăind în colonii. În lume sunt 38 specii dintre care în România se pot întâlni 3 specii. </br> </br> </br> Stârcii (bâtlan, ceapur, gâtlan, pescar) sunt păsări de baltă cu ciocul, gâtul și picioarele lungi care se hrănesc cu pești, dar mănâncă și pui de păsări, rozătoare, broaște, șopârle, șerpi și insecte. Contrar celorlalte specii de păsări ca berzele și ibișii, membrii acestei familii zboară cu gâtul retras. În
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
berzele și ibișii, membrii acestei familii zboară cu gâtul retras. În lume sunt 61 specii de stârci, din care în România se pot întâlni 8 specii. <br> În România această specie trăiește în colonii în Lunca Oltului, Delta Dunării și bălțile mari. În picioare măsoară 100 cm în înălțime și 84-102 cm în lungime, anvergura aripilor fiind de 155-195 cm. Ponta este formată din 3-5 ouă de culoare albastru-verzui. </br> </br> </br> </br> </br> </br> </br> Berzele sunt păsări mari, cu
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
mare și puternic. Este o specie mută, zgomotul făcut cu ciocul fiind una din modalitățile de comunicare a berzei. Dintre cele 19 specii din lume în România se pot întâlni 2 specii. </br> </br> Familia Threskiornithidae sunt păsări migratoare de baltă. Sunt zburători buni, În lume sunt 36 de specii dintre care în România se pot vedea două. <br> Țigănușul este o specie de origine mediteraneană, bine reprezentată în Delta Dunării și în bălțile mari ale României. Dieta sa depinde foarte
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
br> Familia Threskiornithidae sunt păsări migratoare de baltă. Sunt zburători buni, În lume sunt 36 de specii dintre care în România se pot vedea două. <br> Țigănușul este o specie de origine mediteraneană, bine reprezentată în Delta Dunării și în bălțile mari ale României. Dieta sa depinde foarte mult de posibilitățile de moment și constă în pești, insecte, moluște, crustacee, șopârle și șerpi. <br> Lopătarul este o specie foarte rară în fauna României. Caracteristica sa este ciocul lățit la vârf. Flamingii
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
a fost o organizație antisovietică din Bălți, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească . Organizația a fost inițiată de către Ion Moraru și Vasile Țurcanu, la care a aderat și Petru Lungu, ultimii doi fiind studenți la Școala Pedagogică din Bălți în 1947 (?) (constituit pe baza fostului Liceu Ion Creangă). Acest
Sabia Dreptății () [Corola-website/Science/323385_a_324714]
-
a fost o organizație antisovietică din Bălți, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească . Organizația a fost inițiată de către Ion Moraru și Vasile Țurcanu, la care a aderat și Petru Lungu, ultimii doi fiind studenți la Școala Pedagogică din Bălți în 1947 (?) (constituit pe baza fostului Liceu Ion Creangă). Acest grup antisovietic de rezistență armată a activat în Bălți și în localitățile de origine a membrilor: Mândâc, Slănina, Drochia, Șuri, Chetrosu și gara Drochia în timpul epocii staliniste. Inițial membrii grupului
Sabia Dreptății () [Corola-website/Science/323385_a_324714]
-
de către Ion Moraru și Vasile Țurcanu, la care a aderat și Petru Lungu, ultimii doi fiind studenți la Școala Pedagogică din Bălți în 1947 (?) (constituit pe baza fostului Liceu Ion Creangă). Acest grup antisovietic de rezistență armată a activat în Bălți și în localitățile de origine a membrilor: Mândâc, Slănina, Drochia, Șuri, Chetrosu și gara Drochia în timpul epocii staliniste. Inițial membrii grupului se considerau un detașament de luptă, numit „” (a lui Ștefan cel Mare), în cadrul Mișcării de rezistență Arcașii lui Ștefan
Sabia Dreptății () [Corola-website/Science/323385_a_324714]
-
Organizația a fost descoperită de către NKVD în 1950. Arestările membrilor organizației antisovietice „Sabia Dreptății” au început în luna mai 1950. Ion Moraru a fost arestat în satul natal, iar Vasile Țurcanu în timpul examenului de „limbă moldovenească” de la Școala pedagogică din Bălți . La 24 noiembrie 1950, conform sentinței Judecătoriei Supreme a RSSM, au fost condamnați pentru activitate antisovietică 10 membriși susținători ai organizației clandestine „Sabia Dreptății” : În conformitate cu art. 33 al Codului penal al URSS, ultimii 5 au fost declarați „deosebit de periculoși social
Sabia Dreptății () [Corola-website/Science/323385_a_324714]
-
Gheorghe Baciu (n. 2 octombrie 1936, Slobozia-Bălți, județul Bălți, România) este un savant, medic din Republica Moldova. Gheorghe Baciu s-a născut în 1936 în satul Slobozia-Bălți (în prezent sector în orașul Bălți), atunci în componența României. S-a născut șia a crescut în familia țăraniilor Sofroni și Maria Baciu
Gheorghe Baciu (savant) () [Corola-website/Science/324049_a_325378]
-
Gheorghe Baciu (n. 2 octombrie 1936, Slobozia-Bălți, județul Bălți, România) este un savant, medic din Republica Moldova. Gheorghe Baciu s-a născut în 1936 în satul Slobozia-Bălți (în prezent sector în orașul Bălți), atunci în componența României. S-a născut șia a crescut în familia țăraniilor Sofroni și Maria Baciu, împreună cu 2 frați, Ion și Leonid, și 2 surori, Maria și Elena. La 1 septembrie 1943 este înscris la învățătură în clasa I
Gheorghe Baciu (savant) () [Corola-website/Science/324049_a_325378]
-
la învățătură în clasa I românească în Școală mixtă, director Vladimir Slusari. După ocuparea orașul Bălți în 1944 de către sovietici și-a continuat studiile la Școala ruso-moldovenească nr. 5. În 1951 studiază la Școala de de Felceri și Moale din Bălți (în prezent Colegiul de Medicină) până în 1954. După finisarea serviciului militar în termin, în 1957 pleacă la studii la Chișinău, la Institutul de Medicină, absolvind-o în 1963. În 1967 susține teza de doctor, iar în 1983 - de doctor habilitat
Gheorghe Baciu (savant) () [Corola-website/Science/324049_a_325378]
-
de Medicină Legală, autor a crica 500 de lucrări, inclusiv: 25 de cărți, manuale, cursuri, monografii și 12 invenții. În 2009 G. Baciu publică lucrarea autobiogrfică „O viață de zbucium”, care a fost prezentată la Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Bălți (fosta Școală feroviară nr. 5). Peste doi ani, în 2011 apare și cartea „Orașul Bălți și oamenii lui”. Un prim imbold pentru a scrie această carte a fost faptul că el însuți este originar din Bălți.
Gheorghe Baciu (savant) () [Corola-website/Science/324049_a_325378]
-
monografii și 12 invenții. În 2009 G. Baciu publică lucrarea autobiogrfică „O viață de zbucium”, care a fost prezentată la Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Bălți (fosta Școală feroviară nr. 5). Peste doi ani, în 2011 apare și cartea „Orașul Bălți și oamenii lui”. Un prim imbold pentru a scrie această carte a fost faptul că el însuți este originar din Bălți.
Gheorghe Baciu (savant) () [Corola-website/Science/324049_a_325378]
-
Alexandru Ioan Cuza” din Bălți (fosta Școală feroviară nr. 5). Peste doi ani, în 2011 apare și cartea „Orașul Bălți și oamenii lui”. Un prim imbold pentru a scrie această carte a fost faptul că el însuți este originar din Bălți.
Gheorghe Baciu (savant) () [Corola-website/Science/324049_a_325378]
-
condiții de viețuire, hrană și cuibărire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, dintre care: cormoran ("Phalacrocorax carbo"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), gârliță mare ("Anser albifrons"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), pescăruși, (din familiile "Laridae" și "Sterna"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), barză neagră ("Ciconia niogra"), cristel de câmp ("Crex crex"), călifar ("Todorna todorna"), lișiță ("Fulica atra"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), pițigoi de stuf ("Panurus biarmicus
Complexul piscicol Dumbrăvița () [Corola-website/Science/324078_a_325407]