13,997 matches
-
motivele și procedeele celuilalt ci, dimpotrivă, acestea aproape că se resping reciproc. Așa stând lucrurile, filmul se autocalifică drept o ecranizare cvasiinutilă, palidă ca propagandistă a literaturii și minoră ca lucrare specific cinematografică, neconvingătoare și în dimensiunea strict ideologico - politică”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului doar o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Valoarea filmului nu depășește povestea acestei imposibile iubiri, tratată într-o manieră „distanțată” și dedramatizată, spre deosebire de modelul literar pentru care narațiunea nu era decât pretext
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
Natura” scrisă de Titus Lucretius Carus și continuând până în prezent cu afirmarea noului ateism, reprezentat de autori și jurnaliști precum Sam Harris, Daniel C. Dennett, Richard Dawkins, Victor J. Stenger și Christopher Hitchens. Alternativ, „critica religioasă” a fost utilizată de criticul literar Harold Bloom pentru a descrie tipul discuției religioase care este secular sau separat de religie, dar nu este inerent anti-religie. Criticii consideră că religia este depășită, dăunătoare individului (îndoctrinarea copiilor, vindecarea prin credință, circumcizia), dăunătoare societății (războaie sfinte, terorism
Critica religiei () [Corola-website/Science/326001_a_327330]
-
Daniel C. Dennett, Richard Dawkins, Victor J. Stenger și Christopher Hitchens. Alternativ, „critica religioasă” a fost utilizată de criticul literar Harold Bloom pentru a descrie tipul discuției religioase care este secular sau separat de religie, dar nu este inerent anti-religie. Criticii consideră că religia este depășită, dăunătoare individului (îndoctrinarea copiilor, vindecarea prin credință, circumcizia), dăunătoare societății (războaie sfinte, terorism, risipa resurselor), împiedică progresul științific și încurajează acțiunile imorale (cum ar fi jertfa de sânge, discriminarea împotriva homosexualilor și femeilor). În secolul
Critica religiei () [Corola-website/Science/326001_a_327330]
-
vreun efect asupra vieților fizice ale oamenilor și că doar pretențiile ce privesc viața de apoi sunt permise. Unii critici ai religiei discută multiplicitatea religiilor care susțin că sunt singura credință adevărată, cum ar fi romano-catolicismul, mormonismul sau creștinismul evanghelic. Criticii arată că atunci când două sau mai multe religii susțin că sunt singura credință validă, logica dictează că pretențiile tuturor în afară de una singură ar trebui să fie greșite. Ateul Stephen Roberts ilustrează acest principiu după cum urmează: Studii statistice din Statele Unite indică
Critica religiei () [Corola-website/Science/326001_a_327330]
-
se numără și mitologia greacă, millerismul, mitologia romană, Sabbatai Zevi și mitologia nordică. Scurta operă „Zeița Siriană” scrisă de autorul antic Lucian din Samosata oferă o multitudine de exemple ale religiilor odată înfloritoare, care au dispărut în timp. Unii dintre criticii religiei, printre care se numără și Dennett, Harris și Hitchens, afirmă că religiile teiste și cărțile lor sfinte nu sunt de inspirație divină, acestea fiind în fapt fabricații ale unor ființe umane non-divine și create cu scopul de a satisface
Critica religiei () [Corola-website/Science/326001_a_327330]
-
iar Romero, deși era prieten cu Stephen King, a revenit la filmele cu "morții vii". În primul week-end de la lansare, "Jumătatea întunecată" s-a clasat pe locul 6 la box-office, aducând încasări de 3.250.883 $ de la 1.563 cinematografe. Criticii au dat recenzii mixte și pozitive pe Rotten Tomatoes: filmul are un scor mediu de 61% în urma a 18 comentarii și a obținut un rating mediu de 5.8, deși criticii au lăudat interpretarea lui Timothy Hutton în film, precum și
Jumătatea întunecată (film) () [Corola-website/Science/326002_a_327331]
-
încasări de 3.250.883 $ de la 1.563 cinematografe. Criticii au dat recenzii mixte și pozitive pe Rotten Tomatoes: filmul are un scor mediu de 61% în urma a 18 comentarii și a obținut un rating mediu de 5.8, deși criticii au lăudat interpretarea lui Timothy Hutton în film, precum și scenariul.
Jumătatea întunecată (film) () [Corola-website/Science/326002_a_327331]
-
Islamică" al lui Movladi Udugov a făcut apel ca Cecenia să anexeze teritorii din Daghestanul vecin, Basaev a promis să „elibereze” Daghestanul din situația lui de „colonie rusească”. În cartea „Moartea unui dizident: Otrăvirea lui Alexandr Litvinenko și întoarcerea KGB ”, criticul Kremlinului Boris Berezovski susține că a avut o conversație cu liderul islamist cecen Movladi Udugov în 1999, cu șase luni înaintea începerii invaziei din Daghestan. După Primul Război Cecen, Basaev a scris o carte intitulată "Cartea Mujahedinului". Conform introducerii, în
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
Sânziene, când Peceneaga se află iarăși de veghe în poiană și constată că lumea uitase semnele, iar animalele nu se mai adună în sobor ca până atunci. Romanul "" este împărțit în 12 capitole numerotate cu cifre romane și fără titluri. Criticul Mihai Ungheanu presupune că Mihail Sadoveanu s-ar fi inspirat în scrierea "Nopțile de Sânziene" din "Cărțile junglei" ale lui Rudyard Kipling. Autorul cunoștea proza scriitorului britanic, admirându-l pentru glorificarea junglei ca un spațiu cu o existență autonomă care
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
mai mult o carte de inițiere și ceremonial, așa cum sunt acele texte de teatru chinezesc în care se arată publicului cum cineva a furat sau apărat luna, scenarii invariabile ca gestică și muzică, jucate neschimbat de sute de ani”, considera criticul Mihai Ungheanu. Mihail Sadoveanu a realizat în scrierile sale o adevărată mitologie a pădurii sacre, pline de taine și generatoare de întâmplări magice. Pădurea Borzei este considerată a fi un astfel de loc mitic. Pădurarul Neculai Peceneaga, care-i este
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
este înfățișat ca o comunicare între două lumi care s-au despărțit de mult, printr-o regresie dublă în arhaicitate. Pădurea Borzei este un adăpost pentru cei care o iubesc precum pădurarul Neculai Peceneaga și haiducul Liță Florea, după cum constată criticul literar Ov.S. Crohmălniceanu. Aceștia cunosc profund codrul străvechi și sunt hotărâți să-l apere de ferăstraiele inginerului Bernard. Evenimente meteorologice stranii amână exploatarea forestieră, distrugând cabana inginerului și împiedicând circulația căruțelor, iar, când lucrările avansează, intervin oamenii codrului. Fugarul Liță
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
este primit cu căldură în codrul Borzei după ce se află că fusese judecat pentru că se răzvrătise împotriva modernizării societății. Scriitorul susține ideea că poporul român este un popor bătrân, cu legi străvechi, care nu acceptă rânduielile occidentale străine tradiției autohtone. Criticul Tudor Vianu a remarcat prezența ironiei în acest roman, autorul folosind această figură de stil în locul mai vechii atitudini lirice ca o formă a superiorității intelectuale în prezentarea unor întâmplări. Astfel, inginerului francez Bernard venit în Moldova pentru exploatarea lemnului
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
un soi de Uvar, care în loc să se înfunde în candoarea arctică, se ascunde în codri.” Spațiul evocat este supus influenței unui miraculos „fastuos” și „poetic”, diferit de miraculosul de tip sacru din romanul " Noaptea de Sânziene" al lui Mircea Eliade. Criticul Nicolae Crețu considera că romanul "Nopțile de Sânziene" are un stil poetic menit a evidenția „istoria unei defensive victorioase, nu fără păcat, însă susținută de o justificare de netăgăduit, într-un plan mai înalt, al necesității supraviețuirii, cu orice preț
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
de trecerea timpului, în ciuda faptului că este un produs al erei sale turbulente". Pe de altă parte, Marc Goldstein observă că romanul "este în general considerat ca fiind cel mai slab dintre cele patru avertismente teribile" și atrage atenția că "criticii sugerează și că "" nu a îmbătrânit la fel de bine ca și celelalte opere ale lui Brunner. Într-adevăr, descrierea unor State Unite cu orașe-state împărțite pe criterii rasiste este mai apropiată de anxietatea sfârșitului anilor '60 decât de climatul rasial actual, în
Orbită periculoasă () [Corola-website/Science/324463_a_325792]
-
a născut poet dar și operator” publicat în Magazinul estival „Cinema” (1983), Constantin Pivniceru îl considera pe Gore Ionescu un profesionist impecabil, nedreptățit de tehnica inferioară din epocă și de peliculele de slabă calitate cu care era nevoit să lucreze. Criticul de film Călin Căliman, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Cinci artiști ai imaginii cinematografice”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), îl considera "„pictorul peisajelor sufletești”" , a cărui creație a fost caracterizată de "„erupții și valuri de culoare, de
Grigore Ionescu (operator de film) () [Corola-website/Science/327420_a_328749]
-
este un actor român, care a interpretat multe roluri în filmele regizate de Sergiu Nicolaescu. a fost ales de regizorul Sergiu Nicolaescu pentru a interpreta rolul comisarului Ștefan Pătulea în filmul "Cu mîinile curate" (1972). Criticul Călin Căliman scria în lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000) că debutul în film al neprofesionistului Dobrescu a fost unul „valabil”. Bună interpretare a lui Dobrescu a determinat solicitarea să de către Nicolaescu pentru a interpreta și alte roluri în următoarele
Alexandru Dobrescu () [Corola-website/Science/327418_a_328747]
-
de Film din România. Recenziile critice din perioada lansării filmului au fost mixte. Istoricul Dumitru Almaș scria într-un articol că s-a bucurat că "„a trăit timp de două ore așa cum își dorea, în al XV-lea veac”", îar criticul Eugen Atanasiu constata că filmul "„mijlocește publicului cinefil un contact însuflețitor și de autentică artă, pusă în slujba marilor idealuri patriotice, cu actorii noștri în roluri de anvergură (sic!) istorică”". Majoritatea criticilor cinematografici au criticat tratarea superficială a operei sadoveniene
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
1964”". Regizorul Nicolae Cabel afirmă că filmul lui Mircea Drăgan se remarcă prin "„facilitatea narațiunii, soluțiile comode, conflictul fără nerv și dinamism interior, stânjenitoare, incredibile prin diletantism, scene de urmărire sau de bătălie”". În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (2000), criticul Călin Căliman considera că primirea rece a acestui film de către critica de specialitate s-ar datora faptului că "„Frații Jderi pierde pe drum fiorul prozei originare, [...] filmul e dezlânat, lipsit de emoție, realizat în tușe groase, mimează doar fiorul și
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Căliman considera că primirea rece a acestui film de către critica de specialitate s-ar datora faptului că "„Frații Jderi pierde pe drum fiorul prozei originare, [...] filmul e dezlânat, lipsit de emoție, realizat în tușe groase, mimează doar fiorul și măreția”". Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Aventurile fraților Jderi în slujba Moldovei. Alexăndrel, coconul domnesc, îl atrage pe Ionuț, chemat să-și facă lângă el ucenicia armelor, în tainele sale de dragoste. În
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
Bernard Herrmann, Nino Rota, Igor Stravinsky și Ennio Morricone că influențe timpurii." Mai tarziu au fost influențați de Radiohead, Claude Debussy, Miles Davis, Michael Nyman și Velvet Underground. Muzica lor este inspirată de muzică punk, jazz, funk, tango și post-punk. Criticul muzical Simon Reynolds le-a caracterizat muzică ca fiind o „adiere de eleganță blazata” cu un stil muzical mai european decât cel al formațiilor americane contemporane lor. Ziarul "Seattle Weekly" le-a descris muzică că „radiind un disconfort care sugerează
Tuxedomoon () [Corola-website/Science/327467_a_328796]
-
2.381.241 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. La momentul lansării, criticii cinematografici au criticat foarte aspru filmul, considerându-l un eșec al regizorului, precum și semnul unei profunde crize în creația regizorului scenarist, "„cineastul cu cea mai bogată filmografie nereușind, nici după zece încercări, să ne ofere un film adevărat”" (T. Stănescu
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
filmul, considerându-l un eșec al regizorului, precum și semnul unei profunde crize în creația regizorului scenarist, "„cineastul cu cea mai bogată filmografie nereușind, nici după zece încercări, să ne ofere un film adevărat”" (T. Stănescu). În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman scria că filmul "Sfînta Tereza și diavolii" are o valoare „discutabilă”. Într-o lucrare ulterioară, același critic îl considera un episod „tragico-grotesc de război”. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, remarca faptul
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
considera un episod „tragico-grotesc de război”. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, remarca faptul că "Sfînta Tereza și diavolii" prezintă România în cel de-al doilea război mondial fără a mai pomeni de sovietici. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Doi ofițeri români, ce trebuie să dinamiteze, în 1944, un viaduct, sunt capturați de inamic și vor plăti cu viața misiunea de pe muntele Sf. Tereza. Obișnuitele coincidențe
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
La premieră s-a scos în evidență realismul filmului conferit de abordarea cu un simț civic superior și cu un plus de sinceritate, regizorul fiind apreciat ca un cineast neorealist, iar filmul considerat ca începutul unui tip de „free-cinema” autohton. Criticul Călin Căliman considera acest film drept „o adevărată revelație”, ce a lansat un tip de „free-cinema” autohton. Personajele principale ale filmului sunt tineri absolvenți de liceu care își caută „un loc sub soare”. Vive, „băiatul cuminte”, trece prin mai multe
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
Nuțu este considerată de critic drept una „de mare firesc”. Șantierul era în acei ani un element caracteristic al acelui timp, „dar problematica scenariului și a filmului - susținută de interpretările actoricești [...] își păstrează valabilitatea general-umană, dincolo de localizările conjuncturale”. Profesorul și criticul de film Ștefan Oprea scria în volumul „Diorame cinematografice” (Ed. Junimea, Iași, 1986) că regizorul Blaier a folosit un stil original în transpunerea scenariului, imprimând filmului un firesc al faptului cotidian prin tratarea relațiilor umane cu simplitate și sinceritate. Personajele
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]