14,797 matches
-
Sfântului evanghelist Ioan, este dezordine, ανομια, încălcarea limitei normative, confuzie profundă a straturilor ontologice ale firii umane. Reluând afirmația Sfântului Irineu al Lyonului, Sfântul Atanasie cel Mare formulează canonul Sfintei Treimi: Dumnezeu se face om ca omul să se facă dumnezeu. El pune accentul pe caracterul ontologic al participării lui Dumnezeu prin intermediul chipului. Creată după chipul lui Dumnezeu, natura umană este bună; de aceea Răscumpărarea readuce natura vindecată, nu la supranatură, ci la starea sa inițială, la adevărul său supranatural-natural. Expresia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
au altă funcție decât aceea de a indica modalitatea în care putem rămâne fideli Bisericii în diverse ipostaze istorice pe care le cunoaște comunitatea eclezială. Dacă catolicii sunt hristocentrici, par excellence, ortodocșii sunt închinători ai Sfintei Treimi; Iisus Hristos este Dumnezeul în Sfânta Treime, creștinismul neavând sens fără Cele Trei Fețe Dumnezeiești. Pornind de la aceste disocieri dintre ortodocși și catolici, Mircea Vulcănescu dezvoltă semnificativ demersul său analitic de arheologie interconfesională prin abordarea raporturilor opozitive dintre catolici și protestanți, pe filiera lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la om. Cu alte cuvinte, să fie același act de iubire care să se extindă la întreaga existență: și asupra Absolutului și asupra realității sensibile, interpretare susținută de teologia catolică, pornind de la cele două percepte primordiale: să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta și din tot sufletul tău, iar pe aproapele tău ca pe tine însuți. Altfel spus, pe Dumnezeu îl iubești cu spiritul în actul religios, iar pe tine te iubești cu spiritul și cu trupul, ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
București, Editura Humanitas, 1992. Vulcănescu, Mircea, Pentru o nouă spiritualitate filosofică, 3 vol., București, Editura Eminescu, 1996. Vulcănescu, Mircea, Posibilitățile filosofiei creștine, București, Editura Anastasia, 1996. Vulcănescu, Mircea, De la Criterion la Nae Ionescu, București, Editura Humanitas, 2003. Vulcănescu, Mircea, Bunul Dumnezeu cotidian: studii despre religie, București, Editura Humanitas, 2004. Vulcănescu, Mircea, Tânăra generație. Crize vechi în haine noi. Cine sunt și ce vor tinerii români, București, Editura Compania, 2004. Vulcănescu, Mircea, Chipuri spirituale. Prolegomene sociologice, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
noi întărind-o, rânduim că, DACĂ VREUNUL DIN CEI CE SE NUMĂRĂ ÎN CATALOGUL SACERDOTAL AR ÎNTREBUINȚA LUMEȘTI DREGĂTORII (...), ACELA SE SCOATE DIN CLER; căci nimeni nu poate sluji la doi domni, precum zice nemincinosul glas al lui Hristos, adevăratului Dumnezeului nostru". 4 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an III, nr. 825, 1 august 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Canoanele, p. 121: "Cad canoanele numai parțial în desuestudine? Să presupunem că e așa. În acest caz
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ținea, Romana, și Ieraticeasca ocârmuire, caterisească-se. Că cele ale Chesarului, Chesarului, și cele lui Dumnezeu, lui Dumnezeu". În comentariul la acest canon, Pidalionul spune: " În două se împarte stăpânirea și începătoria. Alta este lumească, pe care o a încredințat Dumnezeu împăraților și stăpânitorilor. Iar alta duhovnicească, care o a încredințat Dumnezeu arhiereilor și sufleteștilor iconomi. Însă una alteia este potrivnică... Aceastași necuviință urmează dacă sau împăratul va îndrăzni a intra în Sfântul Altar, sau arhiereul a împărăți și a încinge
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Chesarului, și cele lui Dumnezeu, lui Dumnezeu". În comentariul la acest canon, Pidalionul spune: " În două se împarte stăpânirea și începătoria. Alta este lumească, pe care o a încredințat Dumnezeu împăraților și stăpânitorilor. Iar alta duhovnicească, care o a încredințat Dumnezeu arhiereilor și sufleteștilor iconomi. Însă una alteia este potrivnică... Aceastași necuviință urmează dacă sau împăratul va îndrăzni a intra în Sfântul Altar, sau arhiereul a împărăți și a încinge sabia. Precum o a pățit aceasta Uriașul cel cu două coarne
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
din Canon). Drept aceea ca să se păzească câte patru rânduirile acestea deopotrivă în toată lumea, și să prăznuiască Creștinii întru aceeași vreme, și întru aceeași zi Sfintele Paști, și să nu aibă trebuință în fiecare an de astronomi, au tocmit de Dumnezeu înțelepțiții Părinți dreptarul cel pentru Paști". 13 Ibidem, pp. 129-130. 14 Ibidem, p. 134. 15 Nae Ionescu, Tot despre rătăcirea sinodală, în "Cuvântul", an V, nr. 1362, 5 februarie 1929, p. 1, reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Treime este suprema taină a existenței, care explică însă toate, sau fără de care nu se poate explica nimic. De aceea, deși e suprema taină, este întrucâtva inteligibilă, conformă până la un loc unei logici... Biserica Ortodoxă vede pe Sfânta Treime, ca Dumnezeul iubirii, lucrătoare și prin Sfântul Duh în sufletele credincioșilor, pentru a-i ridica în relația iubitoare dintre Persoanele ei. Datorită acestui fapt, Sfintele Taine au o importanță hotărâtoare în viața lor. Prin ele, Sfânta Treime însăși este lucrătoare prin Sfântul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
să intri ciung în viață, decît să ai două mîini și să mergi în gheenă, în focul care nu se stinge..." Din restul Noului Testament, cel mai des invocate sînt: Evr. 10, 31: Înfricoșător lucru este să cazi în mîinile Dumnezeului Celui viu"; 2 Tes. 1, 9, "cei [care nu cunosc pe Dumnezeu sau nu ascultă de Evanghelie] vor avea ca pedeapsa o pierzare veșnică"; Apoc. 9, 6, "vor dori să moară și moartea va fugi de ei"; Apoc. 20, 15
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu deplină convingere în ce privește semnificația sa, dintr-o viziune sau alta, ultimă și fundamentală, asupra lumii". În decelarea sensului "știința, le spune Max Weber studenților, nu mai puțin nouă vă va arăta că, adoptînd o anumită poziție, veți sluji un Dumnezeu și veți ofensa alții, fiindcă dacă vă veți rămîne credincioși vouă înșivă, veți ajunge în mod necesar la aceste consecințe ultime și semnificative. Iată ce vă poate pune la dispoziție știința, cel puțin în principiu. Același lucru încearcă să-l
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
redactare și prezentare a știrilor, uneori vei face și cursuri de dicție, dar foarte rar se fac cursuri de respirație. Sunt sigură că de multe ori ai văzut la televizor un reporter vorbind repede și bine și te-ai gândit Dumnezeule, omul ăsta când mai respiră?. Ei bine, respiră, doar că respiră când trebuie și, mai ales, cum trebuie. O respirație corectă presupune în primul rând să îți umpli plămânii cu aer. De fapt, secretul unei respirații corecte stă în diafragmă
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
uri de cult, amenaj?ri urbane, comenzi particulare spectaculoase capabile s? surprind? său s? seduc? imagina?ia prin fer-mec?toare efecte de surpriz?, patetice sau grandioase, dup? caz. Or, aceast? organizare a glorific?rîi credin?ei cre?tine ?i a Dumnezeului s?u este uneori deturnat? �n gloria pontifului: este cazul amenaj?rilor ?i construc?iilor din pia?a Navone pentru familia Pamphili sau de instalarea obeliscului �n pia?a Minervei pentru Papă Alexandru al VII-lea. Dac? exist? vreun artist
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o triplă codare binară: viața-moarte, suflet-trup, acțiune-reacțiune. În acest conflict violent ar putea interveni două instanțe. Prima instanță, statul, care amenință sancționarea celor care au "profanat" mormântul: "Zicea jandarii că ne dă la lege. Că de ce am făcut? Ei sfinte Dumnezeule, cum să nu faci? Să lăsăm să piară satul pentru o spurcată de moroaică". A doua instanță, biserica: "Și pe popa l-au întrebat jandarii, Da el a spus că nu se bagă. Taica părintele bătrân, știe el ce știe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în fața legii. Nu vom intra în toată demonstrația lui Ricoeur care vede în porunca religioasă de a ne iubi dușmanii o expresie supra-etică a unei economii a darului, în cele două componente ale sale, în care este vorba de un Dumnezeu al creației și de un Dumnezeu al speranței. Ricoeur identifică două principii. Primul este numit Regula de Aur și ține de principiul darului, anume, "o logică a echivalenței marcată de reciprocitatea sau reversibilitatea între ceea ce face cineva și ceea ce i
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
toată demonstrația lui Ricoeur care vede în porunca religioasă de a ne iubi dușmanii o expresie supra-etică a unei economii a darului, în cele două componente ale sale, în care este vorba de un Dumnezeu al creației și de un Dumnezeu al speranței. Ricoeur identifică două principii. Primul este numit Regula de Aur și ține de principiul darului, anume, "o logică a echivalenței marcată de reciprocitatea sau reversibilitatea între ceea ce face cineva și ceea ce i se face altcuiva, între acțiune și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
exploatând până la capăt perspectiva istoristă, așezarea religiozității gnostice în prelungirea creștinismului canonic își are logica ei: după ce Dumnezeu l-a făcut pe om și, mai ales, după ce Dumnezeu s-a făcut om, e rândul omului să se ridice, făcându-se Dumnezeu. Tot acest parcurs e marcat de tendința de creștere a statutului ontic al umanului. Să fie acesta rostul uitării divinului în procesul de secularizare? Gnosticism? Sfârșit de poveste și/sau încă o etapă în brâncușiana creștere- descreștere a lumii? Toate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
era menținută cu ajutorul unui țap ispășitor, prin care violența era depășită prin violență, ca să rupă legătura dintre violență și sacru: "Întruparea, adică coborârea lui Dumnezeu la nivelul omului, ceea ce Noul Testament numește kenoza lui Dumnezeu, va fi interpretată ca semn că Dumnezeul nonviolent și non-absolut al epocii post-metafizice are drept trăsătură distinctivă a sa chiar acea vocație către slăbire despre care vorbește filosofia heideggeriană"12. Secularizarea nu ar fi, așadar, îndreptată împotriva creștinismului, ci ar fi o abordare mai relaxată față de regulile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Sfânta Împărtășanie este cea mai mare Taină, fiindcă prin ea noi nu primim numai harul dumnezeiesc, ci pe Însuși izvorul harului, pe Iisus Hristos, Împărtășindu-ne cu Trupul și Sângele Său. Rugăciuni a) Înainte de primirea Sfintei Împărtășanii „Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, slăbește, lasă, milostivește-Te și-mi iartă mie păcătosului, netrebnicului și nevrednicului robului Tău căderile În păcat, smintelile și greșelile mele, toate câte am păcătuit față de Tine, din tinerețile mele până În ziua și ceasul de acum, fie cu știință
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
noapte ale duhurilor celor viclene și Întunecate. Că a Ta este Împărăția și puterea, slava, cinstea și Închinăciunea, Împreună cu Tatăl, și cu Duhul Sfânt acum și pururea și În vecii vecilor. Amin.” b) după primirea Sfintei Împărtășanii „Mulțumesc Ție, Doamne Dumnezeul nostru, că nu m-ai lepădat pe mine păcătosul, ci părtaș a fi Sfintelor Tale Taine m-ai Învrednicit. Ci, Stăpâne, iubitorule de oameni, Care pentru noi ai murit și ai Înviat și ai dăruit nouă aceste Înfricoșătoare și de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
a pururea, unde este glasul cel neîncetat al lăudătorilor și bucuria cea fără de sfârșit a celor ce văd frumusețea cea nespusă a feței Tale. Că Tu ești dorirea cea adevărată și veselia cea nespusă a celor ce Te iubesc, Hristoase, Dumnezeul nostru, și pe Tine Te laudă toată făptura În veci. Amin.”
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
Împărtăși fără să se spovedească, iar cei care au trecut de această vârstă trebuie să meargă Înaintea preotului pentru mărturisirea păcatelor. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Să nu Îndrăznească cineva să se apropie cu nevrednicie de preacuratul Trup al Dumnezeului tuturor, prin care existăm și trăim, prin care au fost sfărâmate porțile morții și prin care ni s-au deschis bolțile cerului, ci să ne apropiem de el cu Înfricoșare și cu toată curăția, deoarece, datorită acestui Trup, eu nu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
Dumnezeu: ,,- Doamne! Fie-n voia ta!". Suferință tatălui sexagenar Îl impresionează până și pe sultanul ucigaș care-și reînnoiește propunerea, dar aceasta este din nou respinsă cu demnitate de Brâncoveanu, a cărui credință În Dumnezeu este nestrămutata: ,,- Mare-i Domnu Dumnezeul/Creștin bun m-am născut eu,/Creștin bun a muri vreu...". În același spirit, Îl Încurajează și Îl consolează și pe cel mai mic dintre feciori, care este și el decapitat cu aceeași cruzime, de către turci. Acum paharul suferinței
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
de mine teamă,/Făr-a vrea să-mi dai seama." Intuind sensul și gravitatea acuzațiilor, precum și pericolul care-l pândește, Constantin Brâncoveanu răspunde evaziv, făcând referire indirectă la situația critică În care se află: ,,De-am fost bun, rău la domnie,/Dumnezeu singur o știe;/de-am fost mare pre pământ,/Cât-acum de vezi ce sunt.". Prin aceste vorbe, domnitorul Îi sugerează sultanului că puterea pământeasca este vremelnica, făcând astfel, printr-un discurs aluziv, referire la sultanul Însuși, la puterea pe care
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
Încingeți-vă și vă tânguiți, voi preoților, izbucniți În bocete, voi slujitori ai altarului! Intrați În templu și petreceți noaptea În sac de jale, voi slujitori ai lui Dumnezeu, căci prinosul și jertfa cu turnare au fost Îndepărtate din templul Dumnezeului vostru” (Ioil 1, 12-13). Poporul necredincios, nu a luat seama la chemările lui Dumnezeu, de aceea cu mâhnire spune: ,,Tins-am mâinile Mele În toată vremea către un popor răzvrătit, care mergea pe căi silnice, după cugetele sale” (Is. 65
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]