14,500 matches
-
și Sfântul Ioan Gură de Aur. Biserica Mănăstirii Tismana își etalează statutul de „monument de artă” prin tot ceea ce reprezintă și există în ea: "catapeteasma" din stejar executată în 1766 în stil post-brâncovenesc cu ornamente florale, suflată în aur, cu icoanele împărătești (1844); "iconostasul" mic sculptat în lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele (tetrapoadele) sculptate de călugări în anul 1731 și 1735; "policandrul" mare din alamă lustruită din secolul XIX; toaca metalică de forma vulturului bicefal - stema
Mănăstirea Tismana () [Corola-website/Science/305283_a_306612]
-
adesea angajați pe un drum dificil, fără să se bucure de o recunoaștere imediată, dificultăți pe care însă și le-au asumat. Patrimoniul de artă veche a Muzeului de artă s-a alcătuit și s-a îmbogățit în timp. Primele icoane au intrat în patrimoniul pinacotecii timișorene, în anii 1909 și 1912. Istoricul de artă Ioachim Miloia, director al Muzeului Banatului a inițiat, începând din anul 1928, o campanie susținută de teren pentru depistarea și salvarea patrimoniului mobil, cu precădere a
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
mai ales spre evidențierea specificului artei din Banat, a sublinierii evoluției și raporturilor sale cu zonele de cultură învecinate. Sursele diferite care au contribuit la alcătuirea sa, i-au configurat o coloratură eterogenă. Marea majoritate a pieselor este reprezentată prin icoane pe lemn provenite din ateliere locale, respectiv din provinciile românești Țara Românească, Transilvania, izolat Maramureș, aparținând cronologic secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea; prin icoane pe lemn rusești din secolul al XIX-lea și printr-un număr mic
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
i-au configurat o coloratură eterogenă. Marea majoritate a pieselor este reprezentată prin icoane pe lemn provenite din ateliere locale, respectiv din provinciile românești Țara Românească, Transilvania, izolat Maramureș, aparținând cronologic secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea; prin icoane pe lemn rusești din secolul al XIX-lea și printr-un număr mic de icoane pe lemn provenite din ateliere grecești din secolele XVIII și XIX. Fondul de pictură pe panou de lemn, este completat prin pictură pe pânză cu
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
lemn provenite din ateliere locale, respectiv din provinciile românești Țara Românească, Transilvania, izolat Maramureș, aparținând cronologic secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea; prin icoane pe lemn rusești din secolul al XIX-lea și printr-un număr mic de icoane pe lemn provenite din ateliere grecești din secolele XVIII și XIX. Fondul de pictură pe panou de lemn, este completat prin pictură pe pânză cu tematică religioasă, realizată de pictori bănățeni din secolele al XIX-lea și XX. Colecția oferă
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
epocii premoderne din secolul al XVIII-lea ca și Nedelcu Popovici, Andrei Andreevici, Ștefan Tenețchi, Gheorghe Diaconovici sau evidențiază nume puțin cunoscute în arta din secolul al XIX-lea, cum au fost Gheorghe Murgu sau molerul Gheorghe Ungurian.Tranziția de la icoana tradițională la „icoana” realizată în tehnica picturii de șevalet, pe care au practicat-o mai ales pictorii din Banatul secolului al XIX-lea, parte dintre ei cu studii la Academia de Artă din Viena sau la Academia de Arte Frumoase
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
secolul al XVIII-lea ca și Nedelcu Popovici, Andrei Andreevici, Ștefan Tenețchi, Gheorghe Diaconovici sau evidențiază nume puțin cunoscute în arta din secolul al XIX-lea, cum au fost Gheorghe Murgu sau molerul Gheorghe Ungurian.Tranziția de la icoana tradițională la „icoana” realizată în tehnica picturii de șevalet, pe care au practicat-o mai ales pictorii din Banatul secolului al XIX-lea, parte dintre ei cu studii la Academia de Artă din Viena sau la Academia de Arte Frumoase din München, este
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
orgă, concerte de rok "MetalUrgia” cu cele mai cunoscute formații din țară, concerte de jaz cu Anca Parghel, Gyuri Păscu, Bella Kamocsa în colaborare cu Florian Lungu și Titus Andrei, a susținut spectacole în Hunedoara cu Ioan Bocșa și "Grupul Icoane”și Aurel Moldoveanu, 12 gale de arte vizuale cu artiști hunedoreni cu care a participat la numeroase tabere de pictură și sculptură în lemn și fonta, 6 lansări de carte, tot cu scriitori hunedoreni. Pe plan sportiv a organizat la
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
serie de mănăstiri și locașuri de cult au fost distruse. În 1815 s-a constituit o delegație sîrbă, avându-l în frunte pe Meletie Niksic, pentru a semna armistițiul. Pe parcursul mișcării revoluționare, răsculații sîrbi au arborat steaguri cu simboluri și icoane ortodoxe. Milos Obrenovici / Miloš Obrenović ( 1805-1815 episcop grec de Ujițe ), era un erou național sîrb - politică lui era să construiască treptat pe baza a ceea ce putea realiza în teritoriul său cu acordul Porții. Și-a folosit poziția de unic reprezentant
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
În tradiția jainistă cele opt simboluri de bun augur ("Ashta Mangala") sunt purtătoarele unor semnificații spirituale adânci, a unor energii pozitive și asigură desfășurarea vieții sub bune auspicii. Fiecare enoriaș trebuie să formeze aceste simboluri din boabe de orez în fața icoanei unui "Jina", înainte să înceapă ceremonialul devoțiunii. Cele opt semne sunt: În ceremonialurile devote "puja" sunt adesea folosite rugăciuni, poeme și silabe (मन्त्र - "mantra") cu încărcătură mistică. Dintre acestea "Navakar Mantra", "Namokar Mantra" sau "Namaskar Mantra
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
doar 21% dintre români consideră că căsătoriile gay ar trebui legalizate în întreaga Europă. În ceea ce privește drepturile LGBT, România este alături de Slovacia țara cea mai puțin tolerantă din Uniunea Europeană. Același sondaj relevă că: Religia este prevalentă în sfera publică din România. Icoane ale sfinților ortodocși atârnă în toate instituțiile de învățământ, iar ora de religie este predată de profesori aprobați de către Biserică. Religia joacă un rol important în formarea opiniei publice și a culturii politice cu privire la drepturile omului și drepturile LGBT în
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
Rebreanu, Tudor Arghezi, Ioan Slavici, Mircea Damian, episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, Corneliu Zelea Codreanu (interesant la acesta din urma amănuntul că, după cum el însuși mărturisea, numele organizației pe care a întemeiat-o - Legiunea Arhanghelului Mihail - i-a fost inspirată de icoana Sfântului Arhanghel aflată pe ușa din dreapta a iconostasului bisericii mari de la Văcărești). Încă înainte de al Doilea Război Mondial, Dem I. Dobrescu, care fusese primar al Bucureștiului în perioada februarie 1929 - ianuarie 1934, opinase că mănăstirea Văcărești, „cu superba ei priveliște
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
cancelaria parohială. Deoarece vechea pictură a bisericii căzuse în mare parte, atunci s-a realizat și o nouă pictură, în tehnică frescă, de stil neobizantin, acoperind în întregime pereții interiori. Tot în aceeași perioadă au fost pictate și panourile cu icoane de sfinți de pe fațada principală, de către arhimandritul Gheorghe Firmilian Ciobanu. Creația întregii picturi, de aproximativ 800 mp, îi aparține în întregime. Biserica Nașterea Maicii Domnului Bumbăcari - Strada Toporași nr. 70/ Prelungirea Ferentari. Biserica a fost construită între anii 1941 și
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
și 1948, pe un teren donat de Gogu Florian, prin donațiile credincioșilor și zbaterile părintelui Constantin Sârbu-Bârlad. Biserica a fost pictată între anii 1966 și 1967 de către pictorii Arhimandrit Sofian Boghiu, Olga Greceanu și Mihail Moroșan, în panouri mari, cu icoane cu sfinți și scene biblice, redate în culori calde, pe fond albastru. Târnosirea s-a făcut la 3 noiembrie 1968, de către Episcopul Visarion Ploieșteanu. Între 1996 și 1997 pictura a fost spălată și restaurată de Pr. Ion Tudorache. Între anii
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
Episcopale "Saint Gregory de Nyssa" din San Francisco. Fresca, cu o suprafață totală de circa 280 m, este pictată în stil bizantin, fiind realizată de Mark Dukes, diacon al Bisericii Ortodoxe Africane Sf. John Coltrane, care a pictat și alte icoane ale sfântului. Biserica Episcopală Sf. Barnabas din Newark, New Jersey, l-a inclus pe Coltrane în lista sa de sfinți istorici de culoare. John Coltrane și-a început cariera muzicală, dacă se poate spune așa, cântând în fanfara comunală la
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
de onoare al orașului Botoșani. Premierea a avut loc la 18 iunie 2012, în sala mare a Teatrului Mihai Eminescu, când istoricul a primit și Premiul Național „Nicolae Iorga” pentru studiului introductiv la lucrarea „Nicolae Iorga-Istoria românilor în chipuri și icoane” (ediția a II-a). Acesta a declarat: „Trebuie să mulțumesc pentru două răsplăți. Cea care premiază cartea editată de mine, cu o introducere minuțioasă, mult muncită, pentru a căuta să limpezesc influențele care se întâlnesc în istoria românilor și direcțiile
Andrei Pippidi () [Corola-website/Science/313026_a_314355]
-
părinții săi se numeau Samson și Evdochia). Tânărul Ivan a fost atras de mic copil de pictură, specializându-se în realizarea de portrete. După cum afirma părintele Paisie Olaru de la Mănăstirea Sihăstria care l-a cunoscut, Ivan dorea să picteze și icoane, dar nu reușea să zugrăvească chipurile sfinților. O călugăriță i-a oferit o rețetă care l-a ajutat să-și îmbunătățească tehnica de lucru. ""Dacă vrei să pictezi icoane frumoase, să te spovedești mai des, să postești, să te rogi
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
Mănăstirea Sihăstria care l-a cunoscut, Ivan dorea să picteze și icoane, dar nu reușea să zugrăvească chipurile sfinților. O călugăriță i-a oferit o rețetă care l-a ajutat să-și îmbunătățească tehnica de lucru. ""Dacă vrei să pictezi icoane frumoase, să te spovedești mai des, să postești, să te rogi mai mult și vei picta icoane a căror frumusețe nu este din lumea aceasta"". Tot părintele Paisie afirmă în cartea sa că Ivan Protcenco a respectat îndemnul călugăriței: nu
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
chipurile sfinților. O călugăriță i-a oferit o rețetă care l-a ajutat să-și îmbunătățească tehnica de lucru. ""Dacă vrei să pictezi icoane frumoase, să te spovedești mai des, să postești, să te rogi mai mult și vei picta icoane a căror frumusețe nu este din lumea aceasta"". Tot părintele Paisie afirmă în cartea sa că Ivan Protcenco a respectat îndemnul călugăriței: nu mânca niciodată până la orele 15-16 ale zilei, ținea post negru și se ruga permanent. În timp ce picta, el
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
părinții Petru și Evdochia). Odată cu anexarea Basarabiei de către URSS în iunie 1940, Ivan Protcenco s-a refugiat peste Prut, în România. Neavând acte, el a fost ajutat de un călugăr de la Schitul Darvari din București, Nicanor Bica, căruia îi picta icoane, locuind în capitală și apoi în casa unui credincios din localitatea Afumați. Egumenul Cleopa Ilie de la Mănăstirea Sihăstria a văzut una dintre icoanele pictate de Protcenco și, recunoscând talentul pictorului, s-a dus la București să-l cunoască. Cei doi
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
el a fost ajutat de un călugăr de la Schitul Darvari din București, Nicanor Bica, căruia îi picta icoane, locuind în capitală și apoi în casa unui credincios din localitatea Afumați. Egumenul Cleopa Ilie de la Mănăstirea Sihăstria a văzut una dintre icoanele pictate de Protcenco și, recunoscând talentul pictorului, s-a dus la București să-l cunoască. Cei doi s-au întâlnit în toiul unei nopți, într-o casă dărăpanata din apropierea Bucureștilor, iar părintele Cleopa l-a ajutat să-și facă acte
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
Bucureștilor, iar părintele Cleopa l-a ajutat să-și facă acte (cu ajutorul arhimandritului Teofil Pandele, prietenul egumenului care lucra la Ministerul Cultelor) și l-a adus la Mănăstirea Sihăstria, împreună cu soția acestuia. Ivan Protcenco a adus cu el la Sihăstria icoanele Catapetesmei, care erau deja pictate (se pare, cu destinația Muntele Athos) și celebra icoana Axionita, care se află acum în Paraclis. La scurtă vreme după sosirea la mănăstire, i s-a cerut să picteze o icoană, "de probă". După ce s-
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
Pandele, prietenul egumenului care lucra la Ministerul Cultelor) și l-a adus la Mănăstirea Sihăstria, împreună cu soția acestuia. Ivan Protcenco a adus cu el la Sihăstria icoanele Catapetesmei, care erau deja pictate (se pare, cu destinația Muntele Athos) și celebra icoana Axionita, care se află acum în Paraclis. La scurtă vreme după sosirea la mănăstire, i s-a cerut să picteze o icoană, "de probă". După ce s-a rugat mult la Maica Domnului, el a pictat celebra icoană "Tânguirea Maicii Domnului
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
cu el la Sihăstria icoanele Catapetesmei, care erau deja pictate (se pare, cu destinația Muntele Athos) și celebra icoana Axionita, care se află acum în Paraclis. La scurtă vreme după sosirea la mănăstire, i s-a cerut să picteze o icoană, "de probă". După ce s-a rugat mult la Maica Domnului, el a pictat celebra icoană "Tânguirea Maicii Domnului". După cum mărturisea părintele Paisie Olaru, Maica Domnului i s-a arătat în vis și i-a mulțumit pentru felul în care a
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
Athos) și celebra icoana Axionita, care se află acum în Paraclis. La scurtă vreme după sosirea la mănăstire, i s-a cerut să picteze o icoană, "de probă". După ce s-a rugat mult la Maica Domnului, el a pictat celebra icoană "Tânguirea Maicii Domnului". După cum mărturisea părintele Paisie Olaru, Maica Domnului i s-a arătat în vis și i-a mulțumit pentru felul în care a pictat-o . Înainte ade a se apuca de pictat, el citea Viețile sfinților și se
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]