13,415 matches
-
ca fiind ""un stat viabil, o țară independentă politic și economic, care se poate apăra în fața oricărei agresiuni străine"". De asemenea, el a acuzat Occidentul și Republica Moldova că ia măsuri dure pentru a distruge statul transnistrean, însoțite de o agresivitate ideologică defăimătoare la adresa Transnistriei și de eforturi menite să stimuleze o atitudine negativă față de regiunea nistreană în rândul comunității internaționale. În schimb, Transnistria se încrede în Rusia și în capacitatea ei militară și se opune înlocuirii trupelor rusești de menținere a
Stanislav Hajeev () [Corola-website/Science/313187_a_314516]
-
că situația revoluționară din Franța era o cauză de îngrijorare pentru toți suveranii. Deși această declarație nu a devenit baza unei intervenții militare europene în Franța așa cum speraseră autorii săi, a plasat Austria și Revoluția Franceză pe curs de coliziune ideologic. În aprilie 1792, Franța revoluționară a declarat război Austriei. Primul conflict a durat cinci ani până când Austria, abandonată de aliații săi, a fost forțată să ceară pace, impunându-i-se termeni nefavorabili. Austria a reluat războiul împotriva Franței în 1799
Armata austriacă în perioada napoleoniană () [Corola-website/Science/313233_a_314562]
-
hanuri, permitea rapida circulație de la centru spre periferie a curierilor și a ordinelor imperiale. Au fost impuse, în întreg imperiul, măsuri, greutăți, monedă, calendar și mijloace de transport unice. Pe lângă măsurile administrative și politice, Qin Shi Huangdi a distrus baza ideologică a sistemului Zhou, confucianismul, ideologie care slujea interesului structurilor bazate pe raporturi personale stabilite între rege și membrii aristocrației provincial, dar nici celelalte curente filosofice existente nu au beneficiat de un tratament favorizator. Acest efort s-a materializat într-un
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
mutat la Brașov, unde a lucrat la întreprinderea Industria Aeronautică Română. În septembrie 1940 a organizat un protest la Brașov împotriva Arbitrajului de la Viena. În timpul celui de-al doilea război mondial, Răceanu a trăit în București, unde a avut conflicte ideologice cu Ștefan Foriș, conducătorul pe atunci al PCR. Răceanu a criticat obediența prea mare a PCR față de ordinele venite din Uniunea Sovietică, în special cele legate de anexarea în 1940 a Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Din această cauză
Grigore Ion Răceanu () [Corola-website/Science/314505_a_315834]
-
zi cu zi: "naționalismul etnic" și "naționalismul civic". De remarcat că, în planul realității sociale, între aceste două părți ale ideii de națiune există mai multe legături decât sunt gata să recunoască partizanii cei mai înfocați ai celor două poziții ideologice discutate. "Naționalismul etnic" presupune că națiunea este un corp unitar, existent încă de la începuturile istoriei, iar identitatea națională se moștenește la nivel concret și / sau tangibil din generație în generație. Potrivit "naționalismului civic", națiunea este un produs al acțiunii colective
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
căreia românii sunt urmașii unui popor care are în România o continuitate de două mii de ani (idee prelungită în ritualuri precum Daciada), este revigorat mitul „visului de veacuri” al românilor personificat în Mihai Viteazul, răscoala lui Horea primește unele atribute ideologice pe care poate avea și este văzută atât ca semn al apariției conștiinței naționale a românilor la nivelul maselor cât și ca semn al apariției conștiinței lor de clasă, se induce ideea unui caracter istoric pașnic al poporului român și
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
lor și, în consecință, conduc la formularea de noi ipoteze. Teoriile, care în mod sistematic nu admit nicio contradicție, respingând probele evidente constatate empiric, sunt pseudoștiințifice și capătă astfel - datorită unor interese de grup, partinice, fanatismului sau nepăsării - un caracter ideologic, dogmatic (Exemplu: teoria marxist-leninistă). Cu fiecarea falsificare rezultă o modificare a teoriilor existente sau enunțarea unor noi teorii, valabile atât timp cât nu dovedesc trăsături false. Fiecare nouă teorie este permanent "pusă la probă". Progresul cunoașterii este cu atât mai mare, cu
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
cunoașterii acestor legi, este supusă istorismului și are un caracter teleologic. Teleologia este în istoria societății tot atât de falsă, ca și ambiția cunoașterii unui adevăr absolut în științele naturii. Definirea unui ideal social, către care tinde evoluția istoriei, are drept consecință ideologică obligativitatea oricăror mijloace pentru ajungerea la acest ideal. Conducerea oamenilor cu forța în direcția acestui scop, oricât de bun ar fi el, nu poate avea loc decât prin abuz de putere și intoleranță. Rezultatul este un regim totalitar, indiferent de
Raționalism critic () [Corola-website/Science/314546_a_315875]
-
mai de temut substanță a momentului: informația. O agenție de presă este deci o întreprindere care comercializează pentru clienții săi (presă, instituții, întreprinderi în general) un serviciu de informații brute sau cu valoare adăugată, știri neutre din punct de vedere ideologic și politic, pe un suport definit (hârtie, foto, informatică, audio, video). Conform "Histoire de la presse française", Ed. Spes, Lausanne, Agențiile de presă au apărut la mijlocul secolului al XIX-lea ca urmare a cererii de informație existentă pe piața economică și
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
angajați în întreprinderile miniere din zonă foști delincvenți de drept comun. Pentru a suplimenta lipsa de forță de muncă, au fost trimiși să lucreze la exploatările miniere și militari în termeni. Pe termen lung, organele de partid au sporit activitatea ideologică în zonă. S-au ținut lecții de ideologie comunistă obligatorii, și diverse instituții de psihologie din București, la ordinele date de conducerea centrală, au făcut mai multe teste și sondaje în Valea Jiului. Greva a avut repercusiuni importante și asupra aparatului
Greva minerilor din Valea Jiului din 1977 () [Corola-website/Science/314576_a_315905]
-
de a lua măsuri care să-i permită să nu facă nimic în privința Franței, cel puțin pentru moment, aceasta a fost văzută în Franța ca pe o amenințare serioasă și a fost denunțată de liderii revoluționari. În plus față de diferențele ideologice dintre Franța și puterile monarhice ale Europei, au existat în continuare dispute între Statele Imperiale în Alsacia, iar Franța devenea îngrijorată în legătură cu plecările nobililor emigranți în străinătate, în special în sudul Țărilor de Jos și în provinciile mici ale Germaniei
Războaiele Revoluției Franceze () [Corola-website/Science/313604_a_314933]
-
cu mențiune secția de jurnalistică a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (1977). În anii de studii a activat ca secretar al Comitetului de conducere al Cenaclului literar universitar „Mihai Eminescu”, având, în legătură cu această activitate, câteva „altercații ideologice” cu secția nr.1- KGB. Între anii 1977-1987 a activat ca secretar general de redacție și redactor de secție la săptămânalul „Literatura și Arta”. Aici, împreună cu poetesele Leonida Lari și Nina Josu, susținuți de poetul și redactorul-șef Victor Teleucă
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
"Florile Dalbe" este o revistă săptămânală educativ-cognitivă și literar-artistică pentru copii și adolescenți, care este editată la Chișinău, în limba română. Pe timpuri, revista a apărut cu titlul "Tânărul leninist" (1941-1990), fiind, dincolo de balastul ideologic inevitabil, tribuna tinerelor talente din toată Republica Moldova. Aici și-au publicat primele creații litrerare majoritatea absolută a scriitorilor din Moldova, iar o bună parte din pictori și-au tipărit aici primele desene și schițe grafice. La această publicație periodică au
Florile Dalbe (revistă) () [Corola-website/Science/314013_a_315342]
-
o îndelungată vizită a lui Ceaușescu în China, inspirat din Revoluția culturală chineză, a condus la ideea că „un conducător de întreprindere trebuie să fie în primul rând un conducător politic”. Aceasta a impus reorganizarea Academiei Ștefan Gheorghiu, destinată pregătirii ideologice a cadrelor superioare și activiștilor de partid (după modelul Academiei Jdanov din Moscova) și la transferarea unor activități CEPECA în noua structură a Academiei, unde erau: rector Miron Constantinescu, prorectori Balaure, Mocuța, Hutira și Jean Beiu, acestuia din urmă fiindu
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
Organizare din Ministerul Educației și Învățământului, iar de la 1 iulie 1973 a devenit expert ONU. După trecerea la Academia Ștefan Gheorghiu, în curriculumul programelor de perfecționare a conducătorilor din întreprinderi s-a introdus, cu o pondere de 10%, un modul ideologic de marxism-leninism, printre profesorii „emeriți” la această „disciplină” fiind Tudorel Postolache (actualmente academician), Hutira, iar printre asistenții acestora se număra și Virgil Astalosz, alias Virgil Măgureanu după 1989. Asistența ONU a încetat la 31 mai 1972, iar Academia Ștefan Gheorghiu
Centrul de perfecționare a cadrelor de conducere din întreprinderi () [Corola-website/Science/314165_a_315494]
-
ipoteze reluate până la saturație. În opinia lui Adrian Fochi (1964) păstorul nu dorește să i se pună cruce la cap (eventual fluier sau tobă), tot așa cum nu dorește să fie îngropat în cimitir. Analizând atitudinea păstorului din punct de vedere ideologic, Adrian Fochi ajunge la concluzia că acesta “opune elemente profane (...) celor ecleziastice, din această pendulare ieșind sporit sentimentul de dragoste a ciobanului față de meseria lui” În schimb, Ion Taloș (1983) asociază secvența cu refuzul păcurarului de a fi acoperit cu
Obiectele meseriei de păstor în „Miorița” () [Corola-website/Science/314214_a_315543]
-
Acesta era Războiul Rece, o divizare a Europei între cele două superputeri. Winston Churchill a descris memorabil frontieră dintre est și vest drept o "cortină de fier". Războiul Rece (1947-1989) a fost o perioadă de tensiuni și confruntări politice și ideologice, o stare de tensiune întreținută care a apărut după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și a durat până la revoluțiile din 1989. În războiul rece s-au confruntat două grupuri de state care aveau ideologii și sisteme politice foarte
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
franceze, italiene, etc.) și est-europene (Securitatea, STASI, etc.). Denumirea de „Război Rece” mai provine și din faptul că a fost purtat între foștii aliați din războiul împotriva regimului totalitar nazist, între două forme de regimuri politice care aveau aceleași rădăcini ideologice. Din punct de vedere al mijloacelor utilizate, Războiul Rece a fost un conflict în care s-au utilizat presiunea diplomatică, militară, economică, ajutorul pe scară largă pentru statele-client, manevrele diplomatice, spionajul, curse ale înarmărilor convenționale și nucleare, coaliții militare, rivalitate
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cooperare economică în Asia ca APEC sau ASEAN. În SUA s-a format NAFTA, un acord intre Mexic-SUA-Canada. G8 este un grup alcătuit din state dezvoltate care se reunesc pentru a monitoriza starea economiei globale. Odată cu încheierea competiției dintre sistemele ideologice, după anii 1990, a început deschiderea implicată a unor piețe noi și internaționalizarea lumii economice, ce a căpătat o nouă însușire: petele financiare de produse și servicii din întreagă lume devin interpendente. Cantități uriașe de capital sunt transferate neîncetat în
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
dar există istorici politici ai Statelor Unite care cred că anumite aspecte ale conceptului "Manifest Destiny", și mai ales credința că există o „misiune americană” de a promova și apăra democrația oriunde în lume, continuă să exercite o influență asupra politice ideologice americane. Journalistul John L. O'Sullivan, un susținător cu influență al ideii de „destin american” din , a scris un articol în anul 1839, în care, deși nu a utilizat termenul "Manifest Destiny", a prezis "un destin divin" (conform, „"a divine
Manifest Destiny () [Corola-website/Science/314346_a_315675]
-
că în rândul lor lupta un grup de veterani ai războiului civil spaniol, mic, dar foarte experimentat, iar în al doilea rând, avantaj care a devenit evident în special în ultima parte a războiului, mișcarea partizanilor era formată pe baze ideologice, nu pe cel etnice. Spre deosebire de luptătorii din alte formațiuni paramilitare, veteranii Brigăzilor Internaționale cunoșteau tehnicile moderne de luptă, deprinse în Spania. Datorită faptului că partizanii erau uniți de aceeasi ideologie, ei așteptau aproape același nivel de sprijin popular în toate
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]
-
Radu Carp și prefațată de Iulia Motoc. Huntington pleacă în lucrarea sa de la diversele teorii asupra naturii politicii globale, în perioada de după Războiul Rece. Unii dintre autorii acestor teorii susțineau că drepturile omului, democrația și capitalismul au devenit singura alternativă ideologică pentru națiunile contemporane. Astfel, Francis Fukuyama argumenta că lumea a atins “sfârșitul istoriei”. Huntington crede în schimb că în timp ce epoca ideologiilor a apus, lumea s-a întors la o stare normală caracterizată prin conflicte culturale. În teza sa, el argumentează
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
exprimare a identitații culturale, va deveni din ce în ce mai utilă în analizarea potențialului de conflict. În acest sens el spunea: “Ipoteza mea susține că sursa fundamentală a conflictului în această lume nouă nu va fi determinată de aspectul economic sau de cel ideologic. Marea diviziune în rândul rasei umane și sursa dominantă a conflictelor va fi cea culturală. Statele naționale vor ramâne în continuare cei mai importanți actori în problemele lumii, însă principalele conflicte între națiuni și grupuri din diferite civilizații. Ciocnirea civilizațiilor
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
să ajute la reconcilierea a mai multor culturi. O alta critică la adresa cărții este lansată de defunctul Papa Ioan Paul II : “O ciocnire va urma numai când islamul si creștinismul sunt interpretate greșit sau sunt manipulate în scopuri politice sau ideologice.” În concluzie, lucrarea lui Huntington, în ciuda caracterului inedit, este o lucrare periculoasă, întrucât deformează realitatea. Ea suferă de faptul că e prea vagă, iar abordarea amuzantă, nesistematică a unui subiect sensibil a creat o serie de tensiuni. Ea a contribuit
Ciocnirea civilizațiilor () [Corola-website/Science/313292_a_314621]
-
Gheorghe Mihăieș, sunt cumpărate 15 tramvaie de tip Tatra KT4D la mâna a doua din Berlin. Acestea au circulat pe linia 102 pănă să fie retrase din circulație în octombrie 2008. Între 2004 și 2008, tramvaiele sunt desființate din motive ideologice: în măsura în care primăria condusă de Radu Mazăre considera că transportul urban pe șine este arhaic și că modernismul înseamnă să se dea prioritate traficului de automobile private (o ideologie a transportului care a dominat Statele-Unite și Europa occidentală în deceniile 1950
Tramvaiul din Constanța () [Corola-website/Science/313323_a_314652]