14,025 matches
-
previzibil, inițiativa individuală e aici suspectă, ca mediere reflectată a datului lingvistic, și e pusă integral sub controlul "geniului limbii". Rima și Gramatica trebuie să îi conducă pe poeți, avea să spună Malherbe, postulând preeminența absolută a științei limbii în raport cu imaginația creatorului: "silabele și literele fac și desfac lucrurile"20. Care sunt resursele acestei tehnici "geniale" a literaturii? Trebuie spus că "limba" nu e vizată ca o realitate globală și indistinctă a productivității verbale. "Geniul" implică proprietăți și structuri lingvistice precise
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a operelor literare. Fiecare întreprindere "genială" inițiată într-o literatură națională mizează pe un repertoriu limitat de tehnici. Modul în care proprietățile limbajului sunt investite și "exemplificate" în producția de literatură depinde atât de reprezentările gramaticii, de miturile care modelează imaginația lingvistică, cât și de posibilitatea de a le atribui unor instituții și instanțe sociale. În cazul geniului francez, calitățile limbii capabile de literatură sunt determinate de două criterii. În primul rând, e vorba de concurența retoricii, principala referință polemică a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
spațiul literaturii. Las la o parte aplicațiile metaforice - când spunem despre o literatură că e săracă ca să denumim un grad relativ de precaritate instituțională (are mai puține realizări sau instanțe de producție decât o literatură "bogată"); sau când spunem despre imaginația unui scriitor că e "săracă" ca să calificăm stereotipia fanteziei lui sau numărul redus al figurilor pe care e capabil să le proiecteze. În asemenea cazuri, sărăcia nu e decât un grad de comparație, un "mai puțin" în raport cu un "mai mult
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ci mai degrabă ca o modalitate simultană a prezenței, în care totul e dat în același timp. Pentru o literatură bazată pe combinatorică elementele sunt deja predispuse, ca și piesele de pe tabla de șah. Toate formele geometrice minerale care constituie imaginația poetică a lui Caillois există din primul moment. De aceea, oricât de jos am coborî în istoria literaturilor vom găsi mereu un teren "plin", de aceea nu ne confruntăm niciodată cu vidul: mereu va exista ceva în preajma utilizatorului gata să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
moment, aprecierea culturii literare în asemenea termeni cantitativi trebuie să le fi părut autorilor români o idee bună prin capacitatea de aplatizare și de raționalizare a diferențelor culturale. Ca să percepem caracterul singular al acestei reprezentări, să facem un exercițiu de imaginație: să încercăm să gândim, ipotetic, un raport stabilit între populația actuală a României de 20 de milioane și literatura română. Am putea spune astăzi "literatura celor 20 de milioane de români"? Evident, nu trăim într-o epocă în care raportările
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pictori, trei muzicieni". Raționamentul era simplu. Dacă structura universului e rațională și progresul societății umane e liniar, cunoașterea poate să anticipeze direcția de mers a lumii. În consecință, cei care știu sau cei care pot compensa deficitul de cunoaștere prin imaginație merită să participe la conducerea lumii pentru capacitatea lor "profetică", de previziune a viitorului omenirii. Aceștia sunt savanții și artiștii: "Un savant e un om care prevede; prin rațiune știința oferă mijlocul de a prezice"71. Fenomenul a implicat numeroase
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întâi, datorită fanteziei, trăsătură a poeților mult dezbătută în cursul secolului al XVIII-lea, văzută în acest context ca o putere de a concepe ceea ce încă nu există. Altfel spus, ca o calitate de a anticipa progresul omenirii prin forța imaginației. În al doilea rând, prin capacitatea de a transmite mesajul într-o manieră sensibilă către mase, prin mobilizarea unor mijloace estetice care se adresează afectelor, spre deosebire de limbajul raționalizant al oamenilor de știință: "Promovarea artiștilor ca avangardă a Industriei și ascensiunea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
știință: "Promovarea artiștilor ca avangardă a Industriei și ascensiunea Noului Creștinism nu sunt două fapte separate. Dezvoltarea religioasă a utopiei științifice nu se poate face pe un alt teren decât acela al sensibilității estetice"75. Rezultatul acestei vaste activități de imaginație colectivă e binecunoscut: a fost elaborat un model al acțiunii poetice bazat pe profetism, în sensul anticipator presupus de science fiction, și pe sacralizare, ca o formă de calificare a excelenței prin transferul de valori religioase. Saint-simonismul a inspirat o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o formulă prin care optimismul progresist al iluminismului era aplicat în câmpul realităților naționale, și una dintre cele mai simple "rețete" de producere a geniului. 2.6. Cum se nasc luceferii: radiografia unei admirații Să facem un mic exercițiu de imaginație și să ne punem pe poziția celui care trebuia să producă "un geniu" în virtutea doxei saint-simoniene. Toate "ingredientele" existau deja în societatea românească. Mai întâi, o idee foarte înaltă despre artiști, scriitori, savanți și despre funcția lor în societate. Saint-simonismul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
contempla izolat. Spunem despre un fapt de stil sau de viață că e cărtărescian atunci când îi recunoaștem apartenența la corpul operei lui Cărtărescu. Nu contează dacă e sau nu un citat. Chiar și atunci când apare fraudulos în textul sau în imaginația altuia, îl observăm ca pe un transplant, ca și cum o bucată din omul ori scriitorul Cărtărescu ar fi fost mobilizată în alt context. Pipăim același membru pe care îl știam în opera autorului, aceeași cadență a frazei, același ton: autorul e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
amintiri, de impresii, de senzații. Colectarea s-a mutat din exterior, în interior, de pe terenul patriei, în meandrele sufletului și ale memoriei, dar și-a păstrat caracterul. Într-un fel sau altul, acești scriitori se definesc nu prin capacitatea de imaginație, ci prin acțiunile legate de aproprierea unor lucruri ale lumii sau ale inimii; sentimentul fundamental e acela al deținerii, chiar și atunci când se camuflează sub o operă de ficțiune. De ce "a colecționa" era chiar mai important decât "a crea"? De ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cultură periferică s-ar fi realizat în întregul ei în centrul mondial al literaturii. Excepțional e efortul de estompare a distanțelor culturale. Jules Michelet, care într-o notă din jurnalul său din 1852 spunea "Ma Roumanie"48, făcea jocuri de imaginație, proiectând Franța în locul României: Imaginați-vă pentru un moment că Franța ar fi trăit în mod constant timp de cinci secole în momentul sublim al Federațiilor, cinci secole pe câmpul de la Jemmapes și opt secole la Waterloo, și toate astea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
alianțelor cu discipline "străine", înainte ca literații să fie pasionați de psihologie ca Mihail Dragomirescu, de sociologie ca E. Lovinescu sau de lingvistică asemeni lui Tudor Vianu sau Dimitrie Caracostea, au fost fascinați de arheologie. Or, pentru ca literatura să convoace imaginația unei științe, trebuia ca reprezentările acesteia să fie capabile să circumscrie proprietăți fundamentale ce țin de natura creației, a experienței estetice sau a relațiilor din câmpul literar. În fond, asta e întrebarea: ce avea arheologia de oferit literaturii? Aș reține
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mormintelor antice au fost "exersate" de scriitor cu mult înainte ca însărcinările sale pe lângă Comisia arheologică să îi fi oferit ocazia. O poezie precum "Cocheta bătrână la oglindă", scrisă cu două decenii mai devreme, se sprijină pe aceeași "gramatică" a imaginației. "Frumusețea" și caracterul ei perisabil sunt proiectate prin aceeași combinație de aparențe și tranzitoriu ca și figura fetei din mormântul de la Celei: Acea buclă aurie, Ce cu grații resfiram, O vezi tristă, argintie, N-o-ngrijesc cum o-ngrijam! Acea frunte
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
are dintr-o dată o viziune a formelor provizorii ale trăirii: vede nu numai pierderea unui trecut recent, ci în același timp deschiderea unei succesiuni inevitabile a stărilor auratice - "formele nebuniilor sau ale plăcerilor". E foarte semnificativ faptul că miza acestei imaginații centrate pe prezență e înțelegerea unei caracteristici a timpului modern. Bolliac urmărește să se poziționeze în raport cu o anume viteză, o capacitate de a expune și de a amenința aparențele, o sensibilitate pentru stările tranzitorii care sunt caracteristice modernității. E aceași
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în care era atent la urmele pe care timpul le lasă asupra unei femei sau asupra "formei plăcerilor", Cezar Bolliac evoca efectul trecerii timpului asupra operelor literare: De atunci și până astăzi eu văz neîncetat fantasma întâiei născute fiici a imaginației mele, când grinzând în dureri, pârlită și în vesmânt de lut; când plângând despletită la picioarele mele și întrebându-mă să-i spui care i-a fost vina de am omorât-o cu atâta cruzime; când râzândă, grațioasă, arătându-mi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Bolliac descrie "doza de poezie" cu spectrul dispariției în față, sau în cuvintele lui, cu viziunea căderii în "brutalitate". Ca și cum acțiunea corozivă a temporalității s-ar fi instalat în chiar inima faptei umane: Tot simtimentul în om este efect al imaginației, al poeziei intime, și acesta se mărginește, se îmflă și scade după mărimea, puterea și agerimea prismei poetice, sau după doza de poezie ce posedă individul; și atunci numai va putea înceta puterea poeziei când omul va ajunge în complectă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru utilizări și extrapolări în afara câmpului strict disciplinar. 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele Ceea ce sare imediat în ochi în textele critice din jurul anilor 1860-1870 e frecvența cu care se invocă metafore ale lumii materiale pentru reprezentarea obectelor literare. Imaginația minerală domină discursul critic. Pietrele și metalele, prețioase sau nu, uzate sau cioplite, transparente sau opace, precum și felul în care fragmentele de materie dură se pot combina ca să alcătuiască un ansamblu constituie rezervorul de figuri care în epocă permit redarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Bolliac, de a convoca două figuri paralele, unele care evocă duritatea materiei care înfruntă secolele, cealaltă care ilustrează conservarea miraculoasă a imponderabilelor prezenței - frunze, zdrențe sau resturi corporale. Geologicul și vegetalul, piatra și verdeața reprezintă dubla articulare a acestei imaginații care vorbește în același timp despre materie și despre ruina sa. Scriitorul vrea să marcheze în diversitatea corpusului folcloric alcătuit de Alecsandri fragilitatea, pierderea, calitățile unei prezențe pe punctul de a se evapora. Cuvântul cheie aici e "parfumul", care apare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe unii îi ajută să se extazieze în fața bogăției corpusului folcloric, iar pe alții să se amuze cu rezultatele unei combinatorici textuale și cu efectele ei destructive. "Peticeala" e celălalt versant al "mozaicului", ca un fel de dublu negativ al imaginației minerale care cristalizează relațiile estetice în epocă... Ce face de fapt Hasdeu? Decupează fragmente din textele lui Bolintineanu pe care le deturnează. De pildă, versurile " Pe când se vestește noaptea jumătate,/ La castel în poartă oare cine bate" sunt luate Muma
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
altar! sau la începutul Stelelor: De la mine pân' la tine Numai stele și lumine! Dar ce sunt acele stele? Sunt chiar lacrimile mele Ce din ochii-mi au zburat Și pe cer s-au aninat. Dincolo de conținutul platonician al acestei imaginații, trebuie subliniate consecințele în planul reprezentării formelor poetice. Pentru că ridicarea pasiunilor într-un "cer" ideal, epurarea lor de zgura contingentului, esențializarea - toate vorbesc despre regăsirea unei forme: nu doar o poezie născută din lacrimi, care tematizează suferința, ci o poezie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
formei ne ajută să reconstituim e o realitate caracterizată, pe de-o parte, de un soi de optimism formalizant și de cealaltă parte, de capacitatea obiectelor literare de a se emancipa de contexte și chiar de unitatea operei. În miezul imaginației care îi ajută pe oamenii timpului să își reprezinte literatura stă o încredere în disponibilitatea literaturii de a se exprima prin tranșe de materie decupate și eliberate de orice iluzie a corpului integrator. Trebuie să înțelegem bine scopul acestui efort
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poetului nu prin interesul public al producțiilor sale sau prin semnificația națională a stării sale sociale, ci prin excepționalitatea sa: poeții trebuie prețuiți și susținuți financiar tocmai pentru că sunt puțini și diferiți de toți ceilalți membri ai societății. Altfel spus, imaginația lui Sion ține de o logică a elitelor, care mizează pe marginalitatea posturilor artiste și pe nonintegrarea socială a conduitelor creatoare 101. Acest mod de reprezentare a practicilor creatoare, bazat pe distribuția excepțională a calităților necesare producției artistice, pe inspirație
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
forței ficțiunii. Sintagma pe care o folosește Iulian Costache, "mimesis inversat", amintind de teoriile imitației de realitate, de la Aristotel la Käte Hamburger, despre asta vorbește: genialitatea e legată de reprezentarea unui univers închis în sine, o lume ideală constituită prin imaginație de un autor-demiurg. Ea implică puterea poetului de a subjuga societatea prin forța fanteziei sale, de a proiecta pentru ceilalți ficțiuni seducătoare, capabile să devină cadre ireale de existență. Or, întrebarea pe care trebuie să ne-o punem ca să înțelegem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale pegrei. Sau chiar în școală, acolo unde fiecare elev începător o ia din nou de la zero, explorându-și - pentru scurtă vreme, înainte ca percepția educată să îi livreze obiectul elitist (și pentru unii anost) al literaturii - capacitățile spontane ale imaginației, ale scriiturii, ale lecturii. Să ne gândim la toți cei care încearcă să facă ceva cu ajutorul literaturii în spațiul țării noastre și să ne întrebăm din nou pe cine reprezintă literatura română: pe membrii Uniunii Scriitorilor? Miile de scriitori morți
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]