13,185 matches
-
și intense, al unei semnificații crescute a prietenilor și cunoștințelor, aflate mai aproape decât în alte părți de nivelul de însemnătate al familiei. Partea de centru-vest a Europei cunoaște o istorie similară, având și tradiția istorică a unor relații sociale intense desfășurate mai întâi la curțile aristocraților, iar apoi a includerii burgheziei în ascensiune în viața mondenă adesea eclatantă, care servea și ca mijloc de a face afaceri și politică sau de a intermedia căsătorii. Conservatorismul regiunii, exprimat astăzi și în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aștept să-i întâlnesc printre locatarii cel mai puțin activi pe cei care au cea mai scurtă istorie comună cu a colectivității. Resurse și activism Încă din anii ’70 și ’80 s-a remarcat faptul că participarea politică este mai intensă pentru persoanele aparținând categoriilor cu un status socioeconomic înalt. Dincolo de impactul direct al disponibilității mai mari de timp și de bani, Brady, Verba și Schlozman (1995) au arătat că statusul social corelează cu „competențe civice”, care se referă la capacități
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Mondiale din 2000, între 60 și 80% din total. Distribuția veniturilor salariale, unul dintre principalele venituri de piață, a cunoscut semnificative modificări în sensul deplasării spre zona salariilor mici (tabelul 4). Dintre țările în tranziție, România a întregistrat cea mai intensă deplasare a acestor venituri spre partea inferioară a ierarhiei, ponderea celor cu salarii mai mici de 2/3 din salariul median crescând de peste cinci ori. Totuși, aceasta nu este situația cea mai defavorabilă. Țări precum Federația Rusă (unde ponderea s-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aduse direct la finalul unui stagiu de muncă în străinătate sau trimise prin terțe persoane familiilor de acasă rămân încă ridicate. Dezvoltarea migrației pe bază de rețele și concentrarea ei spațială (la origine și la destinație) permit menținerea unor relații intense la nivel comunitar și facilitează transferurile in pocket. Discuția asupra efectele banilor care intră într-o țară în urma migrației internaționale este însă, ca și în cazul efectelor asupra pieței forței de muncă, controversată. Deși la nivel general am fi tentați
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ani din orașul dvs. să fie adunați în cartierele evreiești, de preferință în școlile evreiești și în clădirile mai mari, punându-se sub pază, pentru a se sancționa imediat orice încercare de turburare. Să se ia măsuri de pază mai intense în cartierele evreiești. 2. Între orele 20-7.00 circulația evreilor să fie oprită. 3. Să se ia ostateci dintre conducătorii cunoscuți ai evreilor, (rabini, hahami etc.), comuniștilor și legionarilor comuniști, care să fie cazați într'o clădire aparte și, în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
scurt: un an. În Germania termenul a fost fixat la 5 ani, deși numărul și însemnătatea economică a evreilor era mult mai redusă. 2/. Acțiunea de românizare a început într'o epocă, în care împrejurările impuneau o pregătire de război intensă, apoi a continuat chiar în timp de război. În această privință este de reținut că Ungaria a suspendat aplicarea tuturor legilor antisemite sau de naționalizare economică, tocmai din cauza războiului, pe motivul de a nu-și scădea potențialul economic și financiar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
stop. 3. Modul cum se efectuează serviciul de ordine și pază: în bune condițiuni, însă se simte mult lipsa polițiștilor de meserie stop. Ordinea circulației este asigurată binișor prin jandarmi însă cel puțin pe străzile principale unde este circulație mai intensă se simte nevoia agenților de circulație specializați stop. 4. Diverse: în ziua de 6 Decemvrie a avut loc sfințirea catedralei "Sf. Ilie" de pe strada Pușchin în prezența D-lui Guvernator Civil al Transnistriei 652 și a tuturor autorităților civile și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
suflete. 2. Organizare. Fiecare ghetou este condus de un comitet de 6 evrei, aleși dintre intelectualii internați. Aceștia au atribuțiunea să se îngrijească de procurarea alimentelor, repartizarea brațelor de muncă precum și de distribuirea ajutoarelor primite de la comunitate. Comitetele depun o intensă activitate pentru a veni cât mai mult în ajutorul copiilor și celor mai nevoiași. 3. Higienă. Cea mai mare parte dintre evrei locuiesc în casele mici și murdare ale ucrainienilor, aproximativ între 5-15 într'o cameră, complet neaerisită; "dorm pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Cavalerie (08.05.1942-14.04.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Iampol (1944); ofițer în Inspectoratul de Jandarmi Galați (1944-1945); trecut în rezervă la 18.11.1949. Arestat preventiv de autoritățile comuniste la 01.06.1955, sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare", fiind eliberat la 09.04.1956. Rearestat la 22.09.1958 pentru 72 de luni, a trecut prin închisorile Văcărești, Culmea, Periprava, fiind eliberat la 06.05.1964. Sublocotenent (din 01.08.1917); locotenent (din 01.01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
român; licențiat în Drept. În iulie 1941 îndeplinea funcția de subinspector de Poliție la Inspectoratul de Poliție Cernăuți. Arestat de autoritățile comuniste în 1948, a fost condamnat la 12.11.1955 la 10 ani temniță grea sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare". Eliberat în 30.07.1956. A trecut prin închisorile Pitești, Târgșor, Făgăraș. 220 Documentul a fost înregistrat de Armata a 4-a, Secția II-a, cu Nr. 207.912 din 15.07.1941. 221 Prin ordinul Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în 04.05.1945, respectiv 26.01.1946 și anchetat în privința implicării sale în măsurile antievreiești. La 21.08.1951 este arestat a treia oară și anchetat referitor la activitatea sa de fost ofițer de informații, fiind acuzat de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A fost condamnat în 1953 la 10 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică și confiscarea averii. Este eliberat în 1955, fiind grațiat în urma Decretului 421/1955. Reabilitat în 1998 de Curtea Supremă de Justiție. Maior (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
condamnat la 08.08.1951 la 15 ani muncă silnică, fiind grațiat la 12.11.1955. În mod paradoxal la 24.01.1957 a fost condamnat din nou la 5 ani detenție riguroasă și confiscarea averii sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare", pedeapsă ce fusese grațiată prin Decretul 421/1955 fără a fi întemnițat. A trecut prin închisorile din Văcărești, Jilava, Făgăraș, Galați. A fost reabilitat de Curtea Supremă de Justiție în 1997. Maior (din 10.05.1930); locotenent-colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
3 Armată (22.02-12.10.1944); comandant al Corpului 6 Armată (12-28.10.1944); trecut în rezervă la 27.03.1945. Arestat la 17.05.1951 a fost condamnat la 09.11.1956 la 10 ani detenție riguroasă pentru "activitate intensă contra clasei muncitoare". Decedat în penitenciarul Făgăraș. General de brigadă (din 01.04.1937); general de divizie (din 08.06.1940); general de corp de armată (din 20.03.1943). 283 Cristian S. Crainic (1897-?), magistrat militar de carieră român
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la 20.02.1952, a fost internat inițial pentru 60 de luni sub învinuirea că a "funcționat în Biroul Statistic Militar al Marelui Stat Major-Secția II care avea misiunea informațiilor și contrainformațiilor". Ulterior, în 1955, a fost învinuit de "activitate intensă contra clasei muncitoare" și condamnat la 3 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Făgăraș, Pitești, Giurgiu, Jilava și Iași, fiind eliberat la 19.12.1955. Maior (din 15.04.1933); locotenent-colonel (din 01.06.1938); colonel (din 18.07
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Poliției Iași, implicat în pogrom. Internat la Caracal între 18.03-06.10.1945, a fost arestat de autoritățile comuniste în 27.07.1948 și condamnat la 29.08.1955 la 4 ani și 6 luni închisoare sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Pitești, Târgșor, Făgăraș, respectiv prin coloniile de muncă Saligny, Capu Midia, Cernavodă. Eliberat la 31.01.1956, este rearestat la 27.04.1957 și condamnat sub aceeași învinuire de "activitate intensă contra clasei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Pitești, Târgșor, Făgăraș, respectiv prin coloniile de muncă Saligny, Capu Midia, Cernavodă. Eliberat la 31.01.1956, este rearestat la 27.04.1957 și condamnat sub aceeași învinuire de "activitate intensă contra clasei muncitoare" la 15 ani detenție grea. Trece prin închisorile din Pitești, Târgșor, Saligny, Cernavodă, Capu Midia, Făgăraș și Gherla. Moare în detenție în penitenciarul Gherla la 29.07.1960. 371 Gheorghe Ordeanu (1921-?), polițist român. Comisar ajutor la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
închisorile Văcărești, Aiud și Craiova, fiind eliberat în septembrie 1960. 372 Costea Haralambie (1914-?), polițist român, licențiat în Drept. Comisar ajutor în cadrul Inspectoratului de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste în 1948, a fost învinuit de "activitate intensă contra clase muncitoare" și condamnat în 1954. A trecut prin închisorile Dorohoi, Pitești, Târgșor, Făgăraș, respectiv coloniile de muncă Saligny și Cernavodă, fiind eliberat la 16.06.1956. 373 Horia Hulubei (1915-?), medic și polițist român. Nepot al savantului cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dată de autoritățile comuniste în perioada 28.03-23.12.1945, fiind anchetat inclusiv la Moscova în legătură cu activitatea sa în cadrul SSI. A fost rearestat la 26.05.1949, fiind condamnat în 31.07.1956 la 15 ani muncă silnică pentru "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Uranus, Făgăraș, Jilava, Gherla, fiind eliberat la expirarea pedepsei în 25.08.1963. Maior (din 01.10.1929); locotenent-colonel (din 01.04.1937); colonel (din 10.05.1941). 376 Indicativul codificat al Marelui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
condamnat în 1950 la 8 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Pitești, Jilava, Văcărești, fiind eliberat la 15.10.1955. Este din nou arestat la 06.02.1960 și condamnat la 14 ani detenție grea sub acuzația de "activitate intensă contra clasei muncitoare". Trece prin închisorile Jilava și Gherla, fiind eliberat la 23.06.1964. Locotenent-colonel (din 01.01.1934); colonel (din 25.10.1939); general de brigadă (din 1944). 632 Documentul a fost înregistrat de Ministerul Apărării Naționale, Cabinetul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
transportat în URSS. Condamnat de Tribunalul Suprem al URSS la 18.03.1948 la 25 ani închisoare sub acuzația de spionaj. Readus în țară în 1955, a fost condamnat în 1957 la 10 ani detenție grea, fiind învinuit de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile și lagărele din URSS, respectiv Gherla și Jilava, fiind eliberat la 08.04.1958. Căpitan (10.05.1930); maior (din 08.06.1940 cu vechimea din 25.10.1939); locotenent-colonel (din 22.06
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În 1945 a fost cercetat de Tribunalul Poporului pentru crime de război, fiind achitat la 26.11.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 03.11.1951, a fost condamnat în 1957 la 15 ani temniță grea sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Jilava, Făgăraș. Mort în detenție în penitenciarul Făgăraș la 22.06.1959. Căpitan magistrat (din 01.04.1920); maior magistrat (din 15.04.1933); locotenent-colonel magistrat în rezervă (din 25.10.1939). 715
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
învinuit de Tribunalul Poporului de "tratamente neomenoase la Odessa", fiind achitat la 31.05.1946. Arestat din nou de autoritățile comuniste la 06.03.1959, a fost condamnat în același an la detenție grea pe viață sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare" A trecut prin închisorile Craiova și Gherla, fiind eliberat la 28.07.1964. Maior (din 01.10.1930); locotenent-colonel (din 31.03.1938); colonel (din 24.01.1942). 750 Ștefan S. Gheorghiade (1889-?), militar de carieră român
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1945 la muncă silnică pe viață, 10 ani degradare civică și confiscarea averii, pedeapsă ce a fost redusă ulterior la 12 ani și 6 luni închisoare. În 1957 a fost condamnat din nou la 25 ani temniță grea pentru "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile Aiud, Jilava, Făgăraș, Gherla, fiind eliberat la 30.07.1964. Locotenent (din 12.07.1923); căpitan (din 01.10.1930); maior (din 27.02.1939). 898 Colonel Constantin Popescu-Corbu. Nu au putut fi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu ocazia anchetelor făcute". A trecut prin închisorile Dumbrăveni, Aiud, Făgăraș, Jilava și Galați, fiind eliberat la 16.06.1957. Rearestat la scurt timp, a fost condamnat la 04.04.1957 la 25 ani detenție grea sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare". Trece prin închisorile Jilava, Făgăraș și Gherla. Moare în penitenciarul Gherla la 18.01.1963. 1096 Victor Mironescu (1906-?), avocat și polițist român. Licențiat în Drept. Subdirector în cadrul Direcției Generale a Poliției (1941-1945); subșef al Biroului Personalului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Victor Mironescu (1906-?), avocat și polițist român. Licențiat în Drept. Subdirector în cadrul Direcției Generale a Poliției (1941-1945); subșef al Biroului Personalului din Direcția Generală a Poliției (1945). Arestat de autoritățile comuniste la 27.07.1948, a fost acuzat de "activitate intensă contra clasei muncitoare" și condamnat în 1955 la 10 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Pitești, Făgăraș, Târgșor, Jilava, Văcărești, fiind eliberat la 24.07.1958. 1097 Gheorghe Cronț (1903-1976), avocat și istoric român. Licențiat în Drept și Teologie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]