16,589 matches
-
acolo la Sanatoriu. A plecat, spunea presa, către „noile așezări ce trebuia să rostuiască acolo”, dar și spre propriu sfârșit. Dezinteresat de ce so mai întâmpla în afară de Țară, hotărâse, ca după moarte să sacrifice totul. Să-i fie arse până și manuscrisele !... 3 «Din țara zimbrului », tipărit în 1919 la Bârlad, la tipografia Lupașcu, pe hârtie modestă, că așa erau timpurile, în format de buzunar, remarcat prin tonul profetic al discursului poetic, cu o puternică vibrație patriotică și de o reală autenticitate
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și naivi în redarea personagiilor care, totuși, aveau viață, gazda apreciind atât pe făuritori cât și chipurile care îi împodobeau casa, odaia de lucru. Altfel, nu le-ar fi păstrat și ocrotit. Pe masa de lucru a poetului cărțile și manuscrisele erau o îngrămădire și neorânduială, „o ordine” care nu-l deranja. Din contra, masa lui parcă îl inspira. Îi făcea bine. Domnul doctor a poruncit menajerei să-i lase masa așa, să nu-i amestece hârtiile, că-i fuge ordinea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și amintirile puse în multe pagini, de el, de copiii lui sau de prieteni, de presa care l-a vegheat la tot pasul. Poate și de organele statului care îl urmăreau și l-au supravegheat tot timpul, îndeaproape... Referitor la manuscrisele sale, informațiile mi se par tot atât de interesante ca și opera. , scrie Victor Iova în Nota asupra Ediției, Capul de zimbru, povestiri, I, Cartea Românească, 1962. După moartea mamei, spunea Ionică, mezinul familiei, tata și-a schimbat total regimul de viață
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
și cinci ani degradare civică. S-a dispus confiscarea totală a averii personale. Când s-a dat ultimul cuvânt acuzatului, poetul a cerut ca, în conformitate cu legea, să nu i se confiște unealta de lucru, care pentru el însemnau cărțile și manuscrisele. Cine să-l asculte ? Condamnat la temniță grea, Voiculescu, om la șaptezeci și patru de ani, deși legea prevedea că celui care a împlinit vârsta de 60 de ani nu i se aplică o astfel de pedeapsă, a cunoscut în
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
R.P.R. începuse „recuperarea” intelectualilor. Și într-adevăr, reabilitarea în forță continua. Cum a murit poetul, Ionică, cel care are marele merit în acțiunea de recunoaștere a meritelor tatălui lor, s-a și dus la Securitate și a insistat să obțină manuscrisele confiscate poetului. În scurt timp a și fost invitat la sediul instituției care se „democratiza”, de unde s-a întors cu portbagajul autoturismului încărcat cu manuscrisele scriitorului. Din ele au ieșit multe cărți. Ultimele sonete închipuite ale lui Sheakespeare în traducere
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
a meritelor tatălui lor, s-a și dus la Securitate și a insistat să obțină manuscrisele confiscate poetului. În scurt timp a și fost invitat la sediul instituției care se „democratiza”, de unde s-a întors cu portbagajul autoturismului încărcat cu manuscrisele scriitorului. Din ele au ieșit multe cărți. Ultimele sonete închipuite ale lui Sheakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu, în 1964, prefațate de Perpessicius, două volume de Povestiri, 1966, cu un studiu semnat de Vladimir Streinu. Referitor la ele Paul
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
fără vigoarea din Povestiri, cartea Zahei orbul întărește ideea unui simbolism evanghelic, conclu zionează Eugen Simion. Destinul literar al lui Vasile Voiculescu nu a fost deloc liniar, apreciază revalorificatorii. Se vede aceasta atunci când, postum, a început punerea în pagini a manuscriselor, mai ales a celor recuperate din beciurile securității. Victor Iova în Capul de zimbru, Cartea Românească, 1982, face pertinente trimiteri în acest sens. Este notat și cazul când Ion Voiculescu, încercând să-și apere tatăl, colaborator la Gândirea, de o
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
când Ion Voiculescu, încercând să-și apere tatăl, colaborator la Gândirea, de o anumită etichetă pe care i-o puneau unii „teoreticieni” literari care voiau să l plaseze în galeria „eroilor” negativi ai literaturii timpului „a încurcat” într-un fel manuscrisele valorificate. A fost necesară o nouă și repetată muncă de sondare pentru stabilirea corectă a adevărului folositor și exprimat de noi undeva mai sus: Voiculescu nu a fost ideologul Gândirii. Adevărata reabilitare a scriitorului V. Voiculescu s-a desăvârșit după
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
Mândru, Iuliu și Virgil Nenițescu, I. Palodă (Isac Weinfeld), I. Pajură, George Pallady, Victor Ion Popa, I. M. Rașcu, George G. Ursu, Vasile Voiculescu, Ion Valerian, Gheorghe Vrabie. „Puțini scriitori s-au aplecat cu mai multă dragoste și răbdare asupra manuscriselor celor începători, transmițând tinereții entuziasmul său pentru viață și creație. Ședințele «Academiei Bârlădene» — erau adesea pline de tumult, dar Tutoveanu domina exuberanța noastră cu măsura și distincția ținutei lui maioresciene. Învățase la școala parnasiană cultul formei perfecte și ne atrăgea
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
nov. Dumitrescu—Bușulenga, Zoe, Ultimele sonete în opera lui V. Voiculescu, în Viața Românească, an. XXVI, 1973, nr. 5/mai Dumitrescu—Bușulenga, Zoe; Sava, Iosif, Muzica și literatura. Scriitori români, Ed. Cartea Românească, București, 1994 Ene, Ileana, Farmecul discret al manuscriselor, I, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 1998 Florescu, N., V. Voiculescu, în marginea dramaturgiei: Pribeagă, în „Manuscriptum", an. VIII, 1977, nr. 2 Fouilloux, Danielle și colab., Dicționar cultural al Bibliei, Editura Nemira, București, 1988 Grăsoiu, Liviu, Poezia lui Vasile Voiculescu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
în ciuda descoperirii și publicării ei în anul 1810, scrisoarea nu a avut niciodată parte de o ediție critică, de o cruces și, de aceea, problemele pe care textul le-a impus au condus la apariția ipotezei că, în realitate, copia manuscrisului pe care se bazează edițiile moderne este alterată. În volumul pe care il prezentăm cititorilor români, autorul își propune să aducă mai multă lumină asupra faimoasei scrisori a lui Machiavelli și asupra circumstanțelor în care a fost scrisă. Profesorul Connell
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
corespondență Machiavelli-Vettori, aflată într-o arhiva privată și regăsita în Scrisorile familiale. Scrisorile au fost publicate în anul 1883, în ediția lui Eduardo Alvisi, după care specialiști că Pasquale Villari și Oreste Tomasini au realizat numeroase cercetări de arhivă. Ulterior, manuscrisele private au fost examinate de respectați specialiști în grafia lui Machiavelli, precum: Roberto Ridolfi, Franco Gaeta, Mario Martelli și îndeosebi maeștrii de talia lui Georgio Inglese sau Corrado Vivanți. William Connell prcizează, de asemenea, ca originalul scrisorii trimise de Machiavelli
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cu aceeași seriozitate. Rămânem astfel cu aceeași enigmă privind Principele, si anume, să descoperim intenția lui Machiavelli în redactarea acestei lucrări. Problemă scopului lui Machiavelli i-a nedumerit pe mulți dintre cititorii săi, încă de când lucrarea circulă în formă de manuscris, la Florența, probabil în 1516. De fapt, cariera lui Machiavelli și celelalte scrieri ale sale sugerează că el nu a sustinut conducerea princiara. Mai curând decât un regim monarhic, Machiavelli părea să prefere cu adevărat o formă de guvernare republicana
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fost acuzați de epicureism, iar unii dintre aceștia au fost condamnați că eretici 15. O revigorare ulterioară a interesului pentru această doctrina s-a produs în secolul al XV-lea, odată cu descoperirea în 1417 de către umanistul florentin Poggio Bracciolini a manuscrisului unui mare poem filozofic al lui Lucrețiu, un adept al lui Epicur: Despre natura lucrurilor, scris în secolul I î.e.n. Prețuirea epicureismului a fost la Lucrețiu mult mai sistematică și mai elegantă decât în orice altă glosare anterioară pe marginea
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
diseminarea unei opere care contrazicea explicația scripturala și aristotelica a universului, ca și morală creștină. Cu toate acestea, Despre natura lucrurilor a fost citită intens și una dintre persoanele care au copiat acest poem se știe acest lucru dintr-un manuscris al său care a supraviețui în biblioteca Vaticanului de la Romă a fost chiar Machiavelli 16. Totuși, în vremea lui Machiavelli, umanismul renascentist urma tot mai mult căi pe care secretarul florentin nu se simțea confortabil. Una era cea a academismului
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Executarea pentru erezie în 1417 a reformatorului boemian Jan Hus și a adeptului sau Jerome din Praga pare să fi avut un impact puternic asupra umaniștilor italieni, dacă luăm în considerare numărul mare de copii care s-au păstrat în manuscris după o scrisoare a lui Bracciolini care descria execuția lui Jerome. Lorenzo Valla a aplicat metodă critică a umanismului doctrinei și textelor creștine, sfidând tradiția în numeroase puncte, cu rezultatul că în 1444 inchiziția de la Neapoli l-a investigat pentru
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pe care l-a prezentat Machiavelli lui Lorenzo de' Medici cel Tânăr în 1515 în scopul de a-și asigura un post. Deși copia pe care Machiavelli i-a dat-o lui Lorenzo nu pare a fi supraviețuit, primele copii manuscris care există au fost scrise la scurt timp după aceea, în 1516 și 1517. Nu există nici o indicație că Lorenzo ar fi citit vreodată tratatul lui Machiavelli. Dedicația lui Machiavelli și prezentarea cărții par a fi fost un eșec total
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
privințe neterminate când a murit Machiavelli 33. Totuși, chiar în timp ce Machiavelli era cufundat în istoria Republicii române, Principele proiectul său pentru obținerea postului rămas nepublicat a început să prindă viață independent de viață autorului. Deși cartea a rămas nepublicata, copiile manuscris au început să circule în Florența între 1516 și 1517. Machiavelli însuși probabil că a dat spre lectură cartea prietenilor din familia Guicciardini; Niccolò Guicciardini s-a referit la Principele într-o scrisoare către tatăl său din 1517. Biagio Buonaccorsi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prietenilor din familia Guicciardini; Niccolò Guicciardini s-a referit la Principele într-o scrisoare către tatăl său din 1517. Biagio Buonaccorsi, fost coleg al lui Machiavelli în cancelaria florentina, trebuie sa fi primit o copie pentru că el a copiat primele manuscrise care au supraviețuit. Au apărut și critici în același timp; Biagio Buonacorsi a prefațat unul dintre aceste manuscrise cu o scrisoare pentru interzicerea cărții pentru cei "care, din răutate sau invidie, ar dori, potrivit practicilor vremii, să muște și să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1517. Biagio Buonaccorsi, fost coleg al lui Machiavelli în cancelaria florentina, trebuie sa fi primit o copie pentru că el a copiat primele manuscrise care au supraviețuit. Au apărut și critici în același timp; Biagio Buonacorsi a prefațat unul dintre aceste manuscrise cu o scrisoare pentru interzicerea cărții pentru cei "care, din răutate sau invidie, ar dori, potrivit practicilor vremii, să muște și să tortureze [Principele]". Principele lui Machiavelli își câștigă notorietatea pentru el însuși și pentru autorul sau. Trebuie să fi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
să tortureze [Principele]". Principele lui Machiavelli își câștigă notorietatea pentru el însuși și pentru autorul sau. Trebuie să fi fost dificil să fii autorul unei cărți infamante care nu a fost publicată formal și care circulă numai sub formă de manuscris. Cu siguranță în ultimii ani de viață Machiavelli și-a schimbat sentimentele în legătură cu Principele. Mândria atât de evidentă din scrisoarea către Vettori din 1513, care anunță redactarea Principelui, a disparut total. Potrivit prietenilor care l-au cunoscut spre sfârșitul vieții
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
adevăr, potrivit unuia dintre prietenii mai tineri ai lui Machiavelli, Benedetto Varchi, Machiavelli a regretat atât de mult că a scris Principele încât, înainte de a muri, în 1527, a încercat să "elimine" lucrarea, o posibilă referință fiind la distrugerea copiilor manuscris. Un alt episod ar putea probabil să dezvăluie schimbarea de atitudine a lui Machiavelli față de tratatul sau. În 1520 Principele nu era suficient de cunoscut încât să îl împiedice pe Machiavelli să dobândească un post. În acel an, anul care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
domni în carne și oase și ar fi avea un fiu, căruia i-ar lasă moștenire suveranitatea după moartea sa, nu i-ar da alte instrucțiuni decât cele găsite în această carte 35. Deși cartea lui Pole a rămas în manuscris și nu a fost publicată până în 1700, Pole a fost un cleric influent care în concavul din 1549-50 fost aproape de a fi ales papă. La sfârșitul anilor 1540 și începutul anilor 1550 scrierile lui Machiavelli au ajuns în atenția Inchiziției
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sfaturi oneste conducătorilor. Unii au caracterizat Principele că o excepție în ansamblul oeuvre machiavelliene, în timp ce alții cred că este parte integrantă a gândirii sale. Primirea inițială negativă a Princepelui în mai multe cercuri, chiar când lucrarea era în formă de manuscris, pare să-l fi condus pe Machiavelli să tulbure apele și mai mult căci, spre sfârșitul vieții lui, s-a spus că și-a scuzat opera în fața prietenilor întrucât fusese scrisă cu un plan secret democratic sau anti-Medici33. Date fiind
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a fost un exercitiu pripit, iar implicațiile morale nu au fost complet luate în considerare de autorul ei. Însă aceste puncte de vedere pot fi înlăturate aproape definitiv ca urmare a descoperirii de către Jean-Jacques Marchand a autografului [lui Machiavelli] pe manuscrisul scrisorii remarcabile a lui Machiavelli către Giovanni Battista Soderini din septembrie 1506, cunoscută ca Ghiribizzi, sau "Capricii pentru Soderini"38. Cunoscută anterior dintr-o transcriere slab realizată de nepotul lui Machiavelli, Giuliano de' Ricci, Ghiribizzi a fost atribuită anilor 1512-1513
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]