13,682 matches
-
pe 3 martie 1918, odată cu semnarea tratatului de la Brest-Litovsk. Pe 4 iunie 1918, otomanii au semnat tratatul de pace de la Batumi cu Armenia. Conflictul armat din Caucaz a continuat prin angajarea Imperiului Otoman în luptele cu Dictatura Centrocaspică, Republica Armeniei Montane și „Dunsterforce” britanice până la semnarea armistițiului de la Mudros de pe 30 octombrie 1918. Obiectivul principal al Imperiului Otoman era recuperarea teritoriilor pe care le pierduse în Platoul Armenesc. Aceste regiuni fuseseră cucerite de Imperiul Rus în timpul războiului din 1877-1878. Obiectivele strategice
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
Federația Revoluționară Armeană a reușit să-și atingă scopul - proclamarea primului stat modern independent armean - odată cu recunoașterea internațională a R.D. Armene în mai 1918. Încă din 1915 existau așa-numita Administrații a Armeniei Vestice, mai apoi redenumite drept Republica Armeniei Montane, în vreme ce Dictatura Centrocaspică a fost fondată cu participarea armenilor. Niciuna dintre aceste entități statale nu a avut o viață lungă. Britanicii au colaborat cu trupele revoluționare rusești pentru împiedicarea obiectivului lui Enver Pașa - fondarea unei Transcaucazii independente. Enver Pașa avea
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
de misiunea germană condusă de Friedrich Freiherr Kress von Kressenstein și Friedrich Werner von der Schulenburg. Au urmat Azerbaidjanul și, pe 28 mai, Armenia. În iunie, RD Armeană a fost forțată să semneze Tratatul de la Batumi. Armenii din Republica Armeniei Montane au continuat lupta antiotomană sub comanda lui Andranik Ozanian. Republica Armeniei Montane a fost proclamată în august, dar s-a dovedit a fi doar un stat efemer. Sosirea soldaților germani în Georgia a semnalat creșterea rivalității germano-otomane pentru influență în
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
Werner von der Schulenburg. Au urmat Azerbaidjanul și, pe 28 mai, Armenia. În iunie, RD Armeană a fost forțată să semneze Tratatul de la Batumi. Armenii din Republica Armeniei Montane au continuat lupta antiotomană sub comanda lui Andranik Ozanian. Republica Armeniei Montane a fost proclamată în august, dar s-a dovedit a fi doar un stat efemer. Sosirea soldaților germani în Georgia a semnalat creșterea rivalității germano-otomane pentru influență în Caucaz, în primul rând pentru acces la resursele naturale - petrolul din Baku
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al orașului Băile Olănești. Rezervatia naturală se află în Munții Căpățânii, grupa ce aparține lanțului montan Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine cuprinsă între 650 și 950 m, în bazinul superior al râului Olănești, în partea central-nordică a județului Vâlcea. cu o suprafață de 10 hectare, declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 Martie 2000" (privind
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
este constituită din vegetație arboricola (cu specii de foioase: fag, tei, mesteacăn), arbuști și dintr-o mare varietate de plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), tulichina ("Daphne mezereum"), didiței ("Pulsatilla montană"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), ciucușoara de munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
de munte ("Ligularia sibirica"), ciucușoara de munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: - mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
Peștera Liliecilor este o arie naturală protejată ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală aflată în Munții Căpățânii ce aparține grupei montane Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 850 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene are o suprafață de 1 hectar și este inclusă în Parcul Național Buila-Vânturarița. Rezervația naturală din abruptul drept al "Cheilor Bistriței Vâlcene" cunoscută și sub denumirea de
Peștera Liliecilor (Vâlcea) () [Corola-website/Science/326380_a_327709]
-
arie arie naturală protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală se află în Munții Căpățânii grupare ce aparține lanțului montan Șureanu-Parâng-Lotrului, la o altitudine de 830 m, în bazinul superior al Bistriței Vâlcene, în partea nordică a satului Bistrița, pe teritoriul împădurit al mănăstirii cu aceelași nume. cu o suprafață de 0,25 hectare a fost declarată arie protejată prin
Peștera Valea Bistrița () [Corola-website/Science/326417_a_327746]
-
Shizuma, soția lui Shigeko și nepoata lor Yasuko se regăsesc după tragedie, traversează pe jos orașul devastat și sunt expuși ploii negre radioactive, care a urmat exploziei. Peste cinci ani cei trei supraviețuitori din familia Shizuma locuiesc într-un sat montan din apropierea Hiroshimei și observa cum vecinii și prietenii lor mor pe rând din cauza efectelor tardive ale contaminării.
Ploaia neagră () [Corola-website/Science/322640_a_323969]
-
amonte, pentru ca acțiunea tracțiunii să fie mai ușoară, iar contracablul să profite de forța gravitațională. Singurul caz la noi în țară unde grupul motor se află la stația din amonte este la telecabina Sinaia-Cota 1400. În țările cu zone alpine montane unde există instalații pe cablu (Elveția, Germania, Austria, Italia etc), grupul motor se află nu doar în stația din aval ci și în stația din amonte (este mai avantajos tehnologic amplasarea acestuia în stația terminală). În România instalațiile pe cablu
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
este o cabană montană cu destinație turistică construită în anul 1937 la o altitudine de 2025 metri, în partea estică a platoului Bucegilor, la intrarea în Valea Jepilor. Situată pe versantul prahovean al Munților Bucegi, la altitudinea de 2025 m, în căldarea de obîrșie
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
companie controversată din România. Face parte din grupul de firme VGB, care controlează o parte din acțiunile RAFO Onești și este controlată de oamenii de afaceri Ovidiu Tender și Frank Timiș (amestecat în exploatarea nociva a zăcămintelor aurifere de la Roșia Montană). În acest grup este implicată și Mihaela Ene, sora fostului parlamentar PDSR Gabriel Bivolaru, arestat pentru fraudarea BRD. deține 73,4% din acțiunile companiei Urbis Armaturi Sanitare. Împreună cu Central Europe Petroleum, VGB Invest a înființat la Londra compania Balkan Petroleum
BKP Trading Impex () [Corola-website/Science/322755_a_324084]
-
(CEP) este o firmă deținută de Vasile Frank Timiș, controversatul căutător de aur de la Roșia Montană. Înainte de 12 februarie 2003, firma CEP s-a numit Regal Petroleum Services Limited. Grupul Regal a fost implicat, în anul 2000, într-un mare scandal în care a angrenat și guvernele de atunci ale României și Ucrainei. Practic, în acel
Central Europe Petroleum () [Corola-website/Science/322765_a_324094]
-
Ș.A. (RMGC) este o companie creată cu scopul de a dezvolta un controversat proiect de exploatare aurifera la Roșia Montană, județul Albă, România, localitate în care își are sediul. Compania a fost înființată în anul 1997, în urma unor fuziuni succesive și prin asociere cu compania minieră de stat Minvest SĂ Deva. Acționarii RMGC sunt Gabriel Resources cu 80,69% din
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]
-
din totalul acțiunilor și compania minieră de stat Minvest Deva cu 19,31% din capital. Licență de concesionare a fost primită în 1997 și a fost acordată pentru 20 de ani. Studiile geologice și de explorare efectuate în zona Roșia Montană, în Munții Apuseni, evidențiază existența unor resurse de 314 tone de aur și de 1.480 tone de argint, motiv pentru care s-a afirmat că aici se află cel mai mare zăcământ auro-argintifer din Uniunea Europeană. Proiectul este contestat de
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]
-
s-a afirmat că aici se află cel mai mare zăcământ auro-argintifer din Uniunea Europeană. Proiectul este contestat de numeroase organizații non-guvernamentale dar și instituții științifice și politice, care arată ca procedeele prin care RMGC dorește să exploateze zăcămintele de la Roșia Montană sunt de natură să distrugă situri istorice importante (între care propus pentru includere în Patrimoniul Mondial UNESCO, precum și câteva zeci de monumente istorice și situri arheologice de interes local) și să provoace deteriorarea gravă și ireversibilă a mediului înconjurător, inclusiv
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]
-
incorporare și Articol de Asociere cu Regia Autonomă a Cuprului Deva („Regia Deva") și trei acționari minoritari: CARTEL BAU - Ș.A., FORICON - Ș.A., COMAT TRADING - Ș.A., care au dus la formarea companiei mixte Euro Gold Resources Ș.A. („Euro Gold") (actuala Roșia Montană Gold Corporation - RMGC); proprietățile incluse în înțelegerea „Romanian Properties" sunt Roșia Montană și Bucium. Gabriel a contribuit cu UȘ$ 357.000 pentru capitalizarea inițială a lui Euro Gold. În ACTUL ADIȚIONAL Nr. 3/1998 al Euro Gold , se scrie: „ Regia
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]
-
Deva") și trei acționari minoritari: CARTEL BAU - Ș.A., FORICON - Ș.A., COMAT TRADING - Ș.A., care au dus la formarea companiei mixte Euro Gold Resources Ș.A. („Euro Gold") (actuala Roșia Montană Gold Corporation - RMGC); proprietățile incluse în înțelegerea „Romanian Properties" sunt Roșia Montană și Bucium. Gabriel a contribuit cu UȘ$ 357.000 pentru capitalizarea inițială a lui Euro Gold. În ACTUL ADIȚIONAL Nr. 3/1998 al Euro Gold , se scrie: „ Regia se obligă, conform Legii Minelor, să obțină licențele de explorare și exploatare
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]
-
o considera la acea vreme posibilă și suficientă pentru conservarea patrimoniului, cu participarea echipelor de specialiști de la Muzeul Național al Unirii Albă Iulia și de la Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Național pentru evaluarea potențialului arheologic și arhitectural al Roșiei Montane. Conform obligațiilor sale legale, RMGC a asigurat finanțarea lucrărilor. În perioada iunie 2002-mai 2004 și octombrie 2006-februarie 2008, RMGC a achiziționat proprietăți în zona proiectului, pe baza unui "Plan de acțiune pentru strămutare și relocare". Acest proiect a fost dur
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]
-
fiind de circa 2000 de ani) fusese scos la suprafață prin galerii, urmează să fie extras în cel mult 16 ani. Proiectul este susținut de asociații non-guvernamentale, companii și instituții ale statului, grupate în Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană. Proiectul este combătut de mai multe asociații non-guvernamentale grupate sub numele "România fără cianuri", de Academia Română prin "Declarația Academiei Române în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană", Academia de Studii Economice București, în urma unor analize științifice date publicității. Academia Română se
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]
-
companii și instituții ale statului, grupate în Grupul de Susținere a Proiectului Roșia Montană. Proiectul este combătut de mai multe asociații non-guvernamentale grupate sub numele "România fără cianuri", de Academia Română prin "Declarația Academiei Române în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană", Academia de Studii Economice București, în urma unor analize științifice date publicității. Academia Română se opune categoric proiectului minier de la Roșia Montană, argumentele fiind prezentate într-o declarație a Academiei. O comisie prezidențială constituită în 2008 critică dur proiectul Roșia Montană, pe
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]
-
asociații non-guvernamentale grupate sub numele "România fără cianuri", de Academia Română prin "Declarația Academiei Române în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roșia Montană", Academia de Studii Economice București, în urma unor analize științifice date publicității. Academia Română se opune categoric proiectului minier de la Roșia Montană, argumentele fiind prezentate într-o declarație a Academiei. O comisie prezidențială constituită în 2008 critică dur proiectul Roșia Montană, pe argumente istorice, economice, sociale și culturale în raportul intitulat „Patrimoniul construit și natural al României în pericol”, considerând că demararea
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]
-
Roșia Montană", Academia de Studii Economice București, în urma unor analize științifice date publicității. Academia Română se opune categoric proiectului minier de la Roșia Montană, argumentele fiind prezentate într-o declarație a Academiei. O comisie prezidențială constituită în 2008 critică dur proiectul Roșia Montană, pe argumente istorice, economice, sociale și culturale în raportul intitulat „Patrimoniul construit și natural al României în pericol”, considerând că demararea lui ar atrage după sine: Beneficiile financiare ale proiectului, calculate pe baza contractului secret expus de Rise Project, vor
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]
-
că va ecologiza zona, atât pe parcursul proiectului, cât și la finalul exploatării prin depunerea garanției financiare necesare, constituită special în acest scop încă de la începutul proiectului, fără a se preciza cuantumul acesteia. Costurile de închidere și ecologizare a proiectului Roșia Montană sunt estimate la această dată la 135 milioane USD, conform experților independenți.
Roșia Montană Gold Corporation () [Corola-website/Science/322132_a_323461]