13,698 matches
-
se află rochia de mireasă a lui mami, la fel de albă și de învolănată ca întotdeauna. — Suze! exclam și-i dau un pupic. Și frumosul de Ernie! Doamne, ce mare s-a făcut... Mă aplec spre el să-l pup pe obraz și el îmi zâmbește larg, expunându-și gingiile. — Ai reușit. Suze îmi surâde și ea. Bravo, Bex. — Doamnă B, Suze tocmai mi-a arătat rochia tradițională de mireasă a familiei, spune Danny, ridicând din sprâncene în direcția mea. E... cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
după figura lor, care e cea mai ciudată din câte se află prin alte țări, au capul pătrat la partea de sus, țuguiat Înspre partea de jos și zbârlit prin cușma de blană neagră ce o poartă, de unde atârnă pe obraz două șuvițe Împletite de păr de-alungul, pe când partea dinapoi a capului e rasă, iar o mică bărbuță În vârful bărbiei le prelungește fața și le dă Înfățișarea de capră de Angora” <endnote id="(124, p. 323, și 316, p. 412
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu lungi sutane negre, cu perciuni ca urechi de câine, care se ivesc dintr-o pălărie rotundă de un negru Înverzit de intemperii [...], cu lungi bărbi negre și roș covane, care se feresc de foarfece ca de un blestem, cu obrajii ca pergamentul, cu spinarea Încovoiată ca pentru a opune un resort loviturilor de bâtă de care lumea creștină nu-i cruță nici- odată” <endnote id="(125, p. 156)"/>. Cam tot atunci, În 1840, descriindu-l pe evreul din Iași, scriitorul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Russo vorbește și el despre „cei doi zulufi indispensabili, coborând În lungul tâmplelor și Încurcându-se de obicei Într-o barbă, pe care niciodată n-o rade” <endnote id="(366)"/>. La rândul său, Ion Ghica descrie un „ovrei muscălit”, cu „obrazul numai mustăți și favorite dese, albe și zbârlite” <endnote id="(824, p. 158)"/>. De fapt, În epocă, imaginea evreului era cam aceeași peste tot În Europa Centrală și de Est : „[Evreii] aveau bărbi și chestiile acelea, perciuni - spune un polonez
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din vremea copilăriei -, pe când era odaia cea mare plină de boieri și de cucoane, intră un biet jidan cu falca umflată și cu barba Încâlcită de nu putea să vorbească. Teodoros Îi aruncase sfârleaza În barbă, după ce-l spoise pe obraz, mască, cu un pumn de mazăre făcăluită” <endnote id="(824, p. 169)"/>. O Întâmplare interesantă descrie Mihail Sadoveanu În romanul Duduia Margareta (1907), a cărui acțiune se desfășoară Într-un sat din Moldova. Este vorba despre arderea de Crăciun a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dintre ele, peștele ia locul cocoșului <endnote id="(491, p. 154)"/>. În altele, Îl dublează : „păstrăvul a dat din coadă și i-a stropit [pe jidani] ; și cocoșul a bătut din aripi ca să cânte și iar i-a stropit pe obraz, și de atunci au rămas și ei pestriți pe obraz”. Publicând la sfârșitul secolului al XIX-lea această variantă moldo venească a legendei (De ce evreii au pistrui pe obraz ?), B.P. Hasdeu o includea Într-o specie de literatură populară căreia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
154)"/>. În altele, Îl dublează : „păstrăvul a dat din coadă și i-a stropit [pe jidani] ; și cocoșul a bătut din aripi ca să cânte și iar i-a stropit pe obraz, și de atunci au rămas și ei pestriți pe obraz”. Publicând la sfârșitul secolului al XIX-lea această variantă moldo venească a legendei (De ce evreii au pistrui pe obraz ?), B.P. Hasdeu o includea Într-o specie de literatură populară căreia folcloriștii - spunea el - „nu i-au găsit Încă un termen
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bătut din aripi ca să cânte și iar i-a stropit pe obraz, și de atunci au rămas și ei pestriți pe obraz”. Publicând la sfârșitul secolului al XIX-lea această variantă moldo venească a legendei (De ce evreii au pistrui pe obraz ?), B.P. Hasdeu o includea Într-o specie de literatură populară căreia folcloriștii - spunea el - „nu i-au găsit Încă un termen propriu, numind-o deocamdată «de ce», «the why»” <endnote id="(176, III, col. 2596)"/>. Indiferent de variante, toate legendele de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și politică Clișeu al literaturii populare, „evreul roșu” a fost preluat și În literatura cultă. La Gogol (Taras Bulba, 1835), de exemplu, printre „jidănușii murdari și zdrențăroși, cu părul creț” din ghetoul varșovian („Ulița jidovească”) apare „un ovrei roșcovan, cu obrazul atât de pistruiat Încât semăna cu un ou de vrabie” <endnote id="(660, p. 172)"/>. Și Liviu Rebreanu și-a „colorat” protagonistul nuvelei Ițic Ștrul, dezertor (scrisă În 1919) cu tușe și Însemne identitare considerate specifice. Hangiu din Fălticeni, Ițic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și cârciumarul evreu Avrum din romanul Ion, publicat În 1920 <endnote id="(737, p. 41)"/>. Nici evreii moldoveni din proza lui Mihail Sadoveanu nu arată altfel. Jupânul Iosub - crâșmarul din povestirea Comoara dorobanțului (1905) - are perciuni rituali, „barba roșie și obrazul pistrui”, Ștrul - birjarul din romanul Floare ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proza lui Mihail Sadoveanu nu arată altfel. Jupânul Iosub - crâșmarul din povestirea Comoara dorobanțului (1905) - are perciuni rituali, „barba roșie și obrazul pistrui”, Ștrul - birjarul din romanul Floare ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99 și 142)"/>, jupânul Șulăm - negustorul ambulant de apă gazoasă („zodă electrică”) din nuvela Mormântul unui copil (1906) - are „barba rară, roșcată, ascuțită ; cu mustăți lungi, subt un nas mare, c-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și el cu „barba roșie” <endnote id="(410, pp. 13 și 280)"/>, iar domnul David - negustorul din romanul Baltagul (1930) - are barba și mustățile ca „o mască de arici roș ; stropituri mărunte de aceeași coloare Îi pătau partea neblănită a obrazului” <endnote id="(437, p. 54)"/>. Scriitorul cernăuțean Gregor von Rezzori (1914- 1998) nu face eco nomie de clișee atunci când descrie În textele sale memorialistice (Memoriile unui antisemit, 1979) un „evreu inconfundabil” din Bucovina : „Fața lui acoperită de puf roșcat și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asemeni coperților operelor lui Lenin”. „Jidovcuța” avea pielea „numai pistrui vizibilă prin ochiurile de plasă ale ciorapilor”. Galițiana Miriam, „fata israelitului bijutier” - un alt personaj cărtărescian -, are „părul roșu ca flacăra”, „zulufi roșcați și pistrui pe nas și pe umerii obrajilor” <endnote id="(854)"/>. Mai interesant este Însă felul În care imaginea „evreului roșu” a fost folosită În textele cu caracter socio-politic. În 1905, de pildă, În jurnalul său de călătorie prin Basarabia, N. Iorga a descris adesea anume acest tip
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
regiunea și vă aburcați mereu - nota F. Brunea-Fox Într-un reportaj din 1928 despre Maramureș -, să nu vă surprindă dacă pe o cărăruie de munte vă iese În cale călare pe un tretin alb un evreu În caftan, bărbos, cu obrajii fricționați de aer aspru, sub pălăria de pluș coclit a căruia apare, când vă salută, un copăl [= kippa] nedezlipit ca un cucui negru” <endnote id="(791, p. 69)"/>. Astfel de imagini atipice contrazic stereotipul și zicătoarea care Îi dă formă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Împăratului Constantin și a episcopului Sylvestru ; <endnote id="cf. 174, 472, 543"/>). Desigur, toată această mitologie a lipsei de văz și de auz are și influențe biblice. Dar nu atât din episodul veterotestamentar al vălului pe care Îl poartă pe obraz Moise la Întâlnirile cu Iehova („Apoi a zis Domnul : «Tu nu poți să vezi fața mea, căci nu se poate om care să mă vadă și să rămână viu»” ; cf. Ieșirea 33, 20 și 34, 33-35). În acest caz, este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu respect vă comunicu că ceilanți, după informațiunile luate, parte sunt duși pe la Corpurile lor iar parte nu se știe unde sunt și la ivirea vreunuia Îndată se va prezenta Batalionului local”. Totuși, de data asta pata de rușine pe obrazul Poliției Huși va fi fost mare dacă evidența persoanelor era vraiște și aruncată În aer așa că, șeful instituției și-a pus În alertă agenții și comisarii de Despărțiri pentru a afla ce s-a Întâmplat cu absenții. Nu peste
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fac întrunirile bătrânilor pe câteva bănci lungi din lemn, apoi ne plimbăm prin păduricea de lângă casă, Alfonso explicându-mi despre plante și arbuști. Întâlnim un bătrân slab, înalt cam cât Alfonso, cu o tumoare neagră, mare cât un pumn, pe obrazul stâng. Vorbesc ceva într-o limbă necunoscută (limba tribului este Tsafiki, toți o folosesc între ei și vorbesc spaniola doar cu persoanele din afara tribului). „Tatăl meu”, spune Alfonso după ce plecăm. Nu menționez nimic de tumoare, decid să abordez subiectul după ce
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
pierdem o bucățică din sufletul nostru odată cu bărbatul iubit și știu cât de greu ne este să dăm drumul la acea bucățică din suflet... După o vreme mă trezesc din „transa vindecatoare”, o văd pe Eliza cu lacrimile șiroaie pe obraji și pe Alfonso cu mama lui privind împietriți spre pământ. Simt nevoia să îndulcesc pe cât posibil măcar finalul: Eliza, tu ești șaman, ești o persoană foarte puternică, copiii tăi sunt extrem de norocoși să te aibă pe tine de mamă, imaginează
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
proză mănoasă, irepresibilă, în care metaforele se tot împreunează împotriva naturii și proliferează ca metastazele. Oricît am încercat, n-am reușit să trec de această frază din paginile 22-23 : Părul negru, tuns scurt, cu breton, cobora băiețește pînă la jumătatea obrazului, abia lăsînd libere vîrfurile urechilor, petale albe, de care fuseseră prinși cu cîte o floare de diamant strălucind continuu ca picătura de rouă cerceii, două pagode de aur plutind cu acoperișurile lor arborescente și suprapuse ca și cînd ar fi
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
O așchimodie. și pricolicii ăia din Stăpînul inelelor... Ăia-s războinici ? Ăia-s bărbați ? Hai să vă arăt eu bărbați. Ei trăiesc într-un loc numit Sparta, sub niște ceruri supărate care trec de la arămiu la vinețiu și înapoi, ca obrajii lui Dumnezeu într-o zi proastă. Musculaturile lor sînt perfecte, perfecte și identice 300 de perechi de pectorali care s-au dezvoltat exact la fel. Cum să vă descriu privirile lor ? în astfel de cazuri, poeții vorbesc ba despre o
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
2007), de Paul Thomas Anderson în rolul care i-a adus cel mai binemeritat Oscar al ediției 2008, Daniel Day-Lewis nu mai are nimic din Daniel Day Lewis. Are o față din aia autentic-americană și autentic-de-epocă, lungă, mustăcioasă și cu obrajii supți, așa cum vedem în vechile fotografii cu prospectori și coloniști. ̨ n Va curge sînge, el joacă rolul unui petrolist, Daniel Plainview, care face avere în primele decenii ale secolului XX. La început, în 1898, îl vedem săpînd singur, apoi
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
s-a reaprins. Cântările de cor au alternat într-un dialog în care cei reveniți au dat o replică superbă surpinzând sala extrem de plăcut prin imnurile cântate nu pe note, ci cu inima. Și cântau cu toții și lacrimile șiroiau pe obrajii câtorva ... A urmat și predica fratelui Vadic Tănase, cel care a lăsat ceva din sufletul său sensibil aici, în Simileasca. Își aduce aminte de timpul petrecut în vizite, prin casele celor care acum au revenit răspunzând chemării. Textul de bază
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
ci pe El o să-L doară! A urmat imnul “Iubirea lui Hristos ne-a adunat”, în care sala a vibrat iarăși. M-am simțit ca atunci când eram proaspăt acceptat fiu de Rege. Mă uitam prin sală și surprindeam lacrimi pe obrajii multora. Unii se gândeau la cei de acasă care, poate, au refuzat invitația (ar putea fi ultima?), alții se gândeau la ei, și o tulburare plăcută ne-a cuprins pe toți. A urmat o încurajare puternică din partea fratelui Tănase chemând
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
casa vecinului. În curând, tânărul nostru primi botezul; din păcate, soția lui nu a dorit să-l urmeze pe acest drum, dar a fost prezentă la botez, iar când soțul ei a intrat în apă, lacrimi mari se rostogoleau pe obrajii ei. “În curând te voi urma și eu!” spuse ea emoționată. Probabil veți crede că totul a fost frumos în viața tânărului nostru, dar nu a fost deloc așa. La scurt timp după ce a primit botezul, oaspetele s-a mutat
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
lui din ultimii 14 ani. Iar el, în loc să răspundă la întrebare, lansă un potop de acuzații la adresa membrilor bisericii care nu îi trecuseră pragul casei măcar o dată în toți acești ani. Când termină de vorbit, lacrimi grele se prelingeau pe obrajii săi și, din mulțimea de oameni, unul se îndreptă spre el și îi spuse: “Frate, te rog să mă ierți, sunt unul dintre cei vinovați, dar îți promit că nu te voi mai părăsi nici pe tine, nici pe ei
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]