13,437 matches
-
în scopul promovării opresive a unor interese minoritare? să sprijine un sistem aflat în concurență cu alte sisteme, oferindu-i acestuia un avantaj decisiv? să sprijine un subsistem în detrimentul intereselor colectivității în ansamblu? Modelul client/consultant se fundează în această privință pe o presupoziție referitoare la relația subsistem-societate: subsistemele (prototipul lor fiind întreprinderea capitalistă) sunt singurele elemente active; maximalizarea satisfacerii intereselor lor are ca rezultantă pozitivă dezvoltarea pe ansamblu a colectivității. Sprijinind deci sistemele particulare din care este compusă societatea, sociologul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în fapt clientul? Modelul pieței libere acreditează ideea că fiecare parte componentă a societății este un solicitant potențial al serviciilor specialiștilor. Dar o asemenea presupoziție este inconsistentă. Sociologia radicală a preluat și dezvoltat o observație a lui Marx în această privință: actorii care compun o colectivitate nu au acces egal pe „piață” la bunurile economice, politice, ideologice, științifice. Unii dintre ei nu sunt pur și simplu prezenți pe piață. Cine deține puterea economică, raționa Marx, va deține și puterea politică; urmează
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de asemenea, nici cercetarea științifică comună și nici găsirea unor soluții mutual acceptabile. Poate însă sociologia să fie simultan angajată și obiectivă, să sprijine interesele particulare ale unui grup sau subsistem, satisfăcând totodată standardele de obiectivitate ale științei? În această privință găsim, destul de răspândite, două atitudini extreme: pe de o parte, considerarea obiectivității sociologiei ca un dat neproblematic, asigurat automat de procedurile sale științifice, iar pe de altă parte, excluderea completă și de principiu a obiectivității în numele angajării. Ajungem aici la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de școlaritate) poate fi tentat spre o opțiune care să avantajeze propriul său grup. Pentru a se detașa de o eventuală prejudecată ideologică de această natură, sociologul trebuie să examineze toate punctele de vedere teoretice și practice posibile în această privință și să le supună unei examinări critice deschise, atât teoretice, cât și empirice. O asemenea trecere în revistă constituie baza unei atitudini echidistante. Ar putea fi invocate următoarele puncte de vedere „teorii”. • Teoria necesității funcționale. Nivelul mai ridicat de necesități
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
societății, generează, local, o diferențiere între grupul celor care ocupă poziții de conducere și executanți. Primii au o serie de avantaje sociale - munci mai interesante, prestigiu și autoritate socială, putere și influență, beneficii; sunt, într-un cuvânt, avantajați în anumite privințe. Ne-am putea aștepta, din acest motiv, că acest grup va manifesta unele tendințe de a favoriza organizarea ierarhic autoritară și de a manifesta unele rețineri față de promovarea unui mod democrat participativ. Democrația industrială are ca efect eliminarea privilegiilor ierarhice
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de riscuri care apar în relațiile dintre sociologie și sistemele sociale, cât și unele reguli care să asigure o cooperare corectă și eficace a lor. Aplicarea sociologiei în activitățile sociale practice este legată de respectarea unor condiții fundamentale în această privință. Masa comunității sociologice să fie suficient de mare. Mai mult decât în științele naturii, dezvoltarea cercetărilor sociologice și, în mod special, a aplicării lor este dependentă de volumul total al cercetării sociologice existente în respectiva colectivitate. Mitul savantului singuratic care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai rutinizate este recomandabil ca specialistul să fie lansat în sistemele particulare. Este cazul tehnicilor de selecție și orientare profesională care sunt suficient de cristalizate încât să devină o activitate mai mult sau mai puțin de rutină științifică. În această privință putem identifica una dintre erorile cu consecințe pe termen lung pe care sociologia noastră le-a făcut în primele faze ale relansării sale după război. Obiectivul prioritar al ei a fost dezvoltarea unui sistem de învățământ care să formeze specialiști
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
indivizii și grupurile care, în final, vor fi afectate într-un fel sau altul de schimbările proiectate; astfel, trebuie să ne așteptăm că suspiciunea și tensiunile dintre grupuri și persoane vor crește considerabil. Un exemplu interesant este dat, în această privință, de Alvin Zander (1961). Într-o întreprindere, conducerea sprijinită de specialiști a ajuns la concluzia că atitudinea negativă a muncitorilor față de muncă se datorează într-o măsură importantă practicilor deficitare de conducere. O asemenea concluzie (informație, fapt) comunicată persoanelor cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
umane. Războiul, consumul ostentativ, risipa nerațională sunt factori care anulează într-o măsură substanțială potențele productive. Eficienței potențiale a aparatului productiv este necesar să i se aplice deci o corecție referitoare la eficiența umană a utilizării sale. Simptomatic în această privință este cristalizarea, în ultimul timp, a unei noi problematici: calitatea vieții. Indicatorii calității vieții încep să fie tot mai insistent explorați și propuși drept cele mai semnificative criterii pentru calitatea generală a organizării șifuncționării societății. Nu ar fi deloc uimitor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
preferințelor. În cazul în care considerăm lucrurile dintr-o perspectivă, soluția a pare a fi cea mai bună; privind însă dintr-o altă perspectivă, soluția b pare preferabilă. Dar careperspectivă este mai bună, prima sau a doua? Și în această privință incertitudinea produce o stare de indeterminare. Caracterul oscilant al ierarhizării creează mai degrabă situația că decidentul nu poate atribui preferințele diferențiate alternativelor. Lipsa de discriminare și oscilația au ca efect faptul că alternativele par mai degrabă egale. Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
condițiile viitoarelor lupte nu mai este relevantă și deci nici nu va mai apărea incertitudinea legată de ea. În alegerea pentru diferitele funcții în sistemul democratic atenian era frecvent utilizată tragerea la sorți. Grecul antic, model de raționalitate în multe privințe, părea însă să evite acceptarea faptului că o asemenea procedură este aleatorie, preferând să creadă că prin sorți se manifestă voința zeilor. În fine, prin natura lor, aceste criterii generează plusvaloare, conferind certitudine absolută actului de decizie. Ceea ce a depins
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
bugetar sistematic, ce implică posibila sporire a cheltuielilor publice cu menținerea constantă sau reducerea impozitului, ca premise ale creșterii investițiilor, impulsionării economiei și creșterii produsului național. Astfel, În referirile la implicarea bugetului, W. Beveridge afirma: „deciziile de luat În această privință nu vor trebui dictate În niciun moment de principiile financiare, În special de cel al echilibrării bugetului, ci de necesitatea respectării anumitor priorități, cu alte cuvinte de politica economică și socială”50. În această viziune deficitul bugetar În anumite limite
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
biografice: a) etapa filologică, sincronă cu formarea limbii literare române, În care s-au tradus În românește categoriile și conceptele fundamentale ale tuturor științelor sociale existente, Îndeosebi În cultura franceză și cea germană ale timpului. Prima reușită remarcabilă, În această privință, o reprezintă traducerea lui N. Beldiman; b) etapa de maturizare conceptuală - În care nu doar comunitatea academică, ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului conceptual al sociologiei europene prin lucrări originale, revocate de autoritățile științifice ale timpului. Mecanica
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
obiectul unor studii comparative. Etnic, aceste regiuni sunt populate de grupuri puternic diferite. Elementul ce le apropie pare a fi vecinătatea, dar nu trebuie uitate legăturile comerciale și culturale ce s-au dezvoltat de-a lungul țărmului Mării Baltice. În această privință, rolul Hansei (organizație comercială germană) a fost esențial. În arhitectură, de pildă, apar asemănări evidente Între orașele situate pe țărmul mării, indiferent de populația care le locuiește. Aceste asemănări se opresc Însă pe țărmul mării, nu intră În interior decât
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Între orașele situate pe țărmul mării, indiferent de populația care le locuiește. Aceste asemănări se opresc Însă pe țărmul mării, nu intră În interior decât În măsură redusă. Cazul orașelor din Estonia, Lituania, Letonia este tipic; el amintește Într-o privință ceea ce s-a petrecut În Antichitate, când orașele grecești se instalau de-a lungul țărmului În diverse regiuni europene fără a pătrunde decât rar În chip determinant și În interiorul continentului. Numirile ce evocă elementul etnic și sunt astfel legate de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
iar Occidentul, dincolo de diferențele dintre un stat și altul, percepe ca un ansamblu regiunea În Întregul ei. Istoria și sociologia sunt științele care trebuie astfel să ocupe un loc central În cadrul unei prezentări comparative a popoarelor din regiune; În multe privințe, istoria a făcut-o deja, sociologia a rămas În urmă. Dincolo de elementele puternic diferențiatoare, cum se pot studia și Înțelege elementele comune? În paginile ce urmează semnalez câteva probleme care pot sta În atenția sociologiei, unele cunoscute, altele mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socială. Pretutindeni, Într-o societate tribală sau sătească, proprietatea pământului este În relație cu rudenia de sânge și e Întovărășită de elemente religioase sau magice care marchează teritoriul și viața oamenilor. Cu toate diferențele locale, unitatea regiunii este, În această privință, evidentă, dar nu se ating de ceea ce este esențial. Proprietatea pâmântului este legată de bărbați, ea se transmite prin bărbați; cu cât privim spre trecut, cu atât ea devine mai adevărată. După ce societatea tribală devine una sătească, femeile Încep, puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unele reunind peste o sută de persoane Într-o singură gospodărie. Și acestea dispar cu Încetul, dar ele sunt Încă vii, atât În Macedonia, cât și În nordul Albaniei (Stahl, 1978). Românii constituie o insulă ce se diferențiază În această privință, Întrucât grupul domestic românesc este, asemenea celui modern european, bazat pe existența unui singur cuplu căsătorit cu copii necăsătoriți. De la această situație fac excepție situațiile În care cel mai mic fiu rămâne să locuiască cu părinții bătrâni pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
secolul trecut. În alte regiuni (coastele dalmatice), unde Începuseră să dispară vechile forme de viață slavă, autoritățile intervin pentru a opri desfacerea vechilor grupurilor domestice din motive similare (Utiešenović, 1859). Intervenția statului austriac s-a făcut simțită și În alte privințe; citam mai sus impunerea În anume regiuni a sistemului agricol al celor trei tarlale (Dreifelderwirtschaft). El a fost Însă instalat o dată cu impunerea ,,vecinătăților”, organizații sociale sătești amintind Nachbarschaft-ul săsesc sau cel al multor regiuni germanice. Ele au creeat, În acelaș
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pseudoconversiuni, care au dat naștere la religii noi ce mențin formele vechilor credințe, adăugându-le la cele ale noii religii. Ierarhia diferitelor religii a protestat continuu Împotriva menținerii vechilor ,,superstiții” păgâne; catolici, ortodoxi sau musulmani oferă numeroase exemple În această privință. Culegerile de obiceiuri și credințe, desfășurate intens Încă din secolul al XIX-lea, au pus În lumină un număr impresionant de supraviețuiri care Își au Încă un rol Însemnat În practicile religioase curente. Am prezentat În altă parte cum cele
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din cei vârstnici, 57% din generația intermediară și 60% dintre cei tineri prezintă o continuitate educațională cu cea a predecesorilor lor. În acest punct al anchetei, sociologii francezi au fost nevoiți să-și pună Întrebarea: „De unde vine schimbarea?”. În această privință, declară aceștia, mobilitatea socială e un criteriu și un răspuns mai pertinente decât categoria socială: „Anchetații care estimează o reușită socială superioară părinților lor au rupt adesea cu modelele educaționale primite, astfel Încât continuitatea devine mai puternică doar printre cei ce
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
relativă - În cadrul generației-pivot și chiar al celei vârstnice. Raporturile dintre generații: mediatori ai schimbării sociale Observarea diferitelor societăți arată că există unele corespondențe Între formele de schimbare istorică și natura raporturilor dintre generații. Exemplul societăților africane este edificator În această privință. În cercetarea pe care a efectuat-o timp de peste zece ani la Sonogo (Mali), Léopold Rosenmayr a demonstrat inversarea ierarhiei generațiilor sub efectul modernizării. În această societate, tinerii dobândesc o nouă forță politică, ce se opune puterii tradiționale atribuite Înaintașilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nici presiunea normei sociale. Costul psihologic pe care Îl generează solidaritatea Între generații. Conflictele intergeneraționale, consecință a rivalității dintre filiații Deși legăturile și solidaritatea dintre generații exprimă, În ansamblu, o mare vitalitate, ele sunt Însă destul de fragile și, În multe privințe, conflictuale. Dacă În unele familii contactele sunt frecvente, Îmbrăcând forme variate de Întrajutorare și existând În toate sensurile și Între toate generațiile, În alte filiații contactele sunt limitate la două generații, fiind excluși cei mai În vârstă (În special străbunicii
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
referitoare la atractivitatea feței feminine În comparație cu alte popoare europene. Septimiu Chelcea, Alina Duduciuc, Loredana Ivan și Andreea Moldoveanu au Întreprins studiul În trei țări, Italia, Olanda și România, și au ajuns la concluzia că nu există diferențe semnificative În această privință. Mai mult, s-a constatat că, În rândul studenților români, olandezi și italieni, subiecții acestei cercetări, există un stereotip asemănător În ceea ce privește atractivitatea feței feminine: „preferința pentru forma ovală a feței” (p. 111). Deschis cu Întrebarea dacă „ceea ce este frumos este
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
clasică, precum observarea participativă și comparația (cf. V. Godina). Lipsa unei experiențe centralși est-europene În studiul ,,altor culturi” are, ca o viguroasă (deși nu suficientă) contrapondere, dezvoltarea unor tradiții naționale de cercetare bioantropologică și etnofolclorică. Un exemplu onorant În această privință este Școala românească de antropologie fizică Întemeiată de profesorul Francisc Rainer și perpetuată În institutul bucureștean creat de acesta În 1940. V. Godina compară ,,tradiția românească” interbelică de antropologie biologică și numele lui Rainer cu tradiția poloneză de antropologie socială
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]