15,041 matches
-
mod ilicit, cu intenție, constând în: a) violență împotriva uneia sau mai multor persoane la bordul unei aeronave la sol și în zbor, dacă acel act poate să pericliteze siguranța aeronavei respective; ... b) distrugere a unei aeronave în serviciu sau provocare de avarii unei astfel de aeronave, care o fac indisponibilă pentru zbor ori care îi pot periclita siguranța în zbor; ... c) amplasare sau favorizare a amplasării prin orice mijloace a unui dispozitiv ori a unei substanțe care poate distruge o
ORDONANŢĂ nr. 29 din 22 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul aerian civil***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263156_a_264485]
-
mod ilicit, cu intenție, constând în: a) violență împotriva uneia sau mai multor persoane la bordul unei aeronave la sol și în zbor, dacă acel act poate să pericliteze siguranța aeronavei respective; ... b) distrugere a unei aeronave în serviciu sau provocare de avarii unei astfel de aeronave, care o fac indisponibilă pentru zbor ori care îi pot periclita siguranța în zbor; ... c) amplasare sau favorizare a amplasării prin orice mijloace a unui dispozitiv ori a unei substanțe care poate distruge o
CODUL AERIAN din 22 august 1997 (**republicat**)(*actualizat*) ( Ordonanţa nr. 29 din 22 august 1997 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263175_a_264504]
-
continua să monitorizeze și să supravegheze îndeaproape sistemul bancar și va adopta toate măsurile necesare pentru a se asigura că băncile mențin niveluri suficiente ale capitalului și lichidității, având în vedere contextul economic incert care ar putea genera și alte provocări legate de calitatea activelor, nivelul profitabilității și retragerea finanțării băncilor mamă în cazul majorității băncilor. În acest sens, și în strânsă coordonare cu FMI și CE, BNR va continua să efectueze periodic exerciții de testare la stres a solvabilității tip
LEGE nr. 89 din 1 iulie 2014 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 5 martie 2014 şi aprobate prin Decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internaţional din 26 martie 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263220_a_264549]
-
agricole și pentru acvacultură" elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic INSPIRE Instalații agricole și pentru acvacultură, constituit din reprezentanți ai statelor membre ale UE. 10. Tema III. 10 Repartizarea populației - demografie: a) Descrierea temei: ... Tema "Repartizarea populației - demografie" reprezintă o provocare prin prisma îmbunătățirii interacțiunii dintre informațiile statistice și obiectele spațiale prin intermediul unor sisteme de informații geografice. Tema "Repartizarea populației - demografie" se structurează după un tip de obiect de date spațiale, și anume Distribuție statistică. b) Responsabilitățile autorităților publice pentru realizarea
HOTĂRÂRE nr. 579 din 15 iulie 2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263714_a_265043]
-
fenomene impune o atenție deosebită materializată în politicile specifice ale Guvernului României, care au la bază mecanisme distincte de răspuns la formele de manifestare a criminalității circumscrise amenințărilor în domeniul siguranței cetățeanului din responsabilitatea instituțiilor guvernamentale. Având în vedere noile provocări generate de amenințările convenționale și/sau neconvenționale, precum și amploarea și consecințele fenomenului criminalității, se impune o nouă abordare strategică integrată, care să ia în considerare situația specifică a României și vulnerabilitățile acesteia, inclusiv prioritizarea acțiunilor care urmează să fie sprijinite
STRATEGIA din 23 septembrie 2015 naţională de ordine şi siguranţă publică 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265431_a_266760]
-
tuturor capabilităților, reducerea costurilor și creșterea eficienței. I. ABORDAREA STRATEGICĂ Schimbările mediului socioeconomic intervenite pe parcursul ultimilor ani au afectat stabilitatea economică și securitatea regională, crescând cerințele și presiunea asupra sistemului național de ordine și siguranță publică. Pentru a contracara aceste provocări și pentru a oferi o reacție fermă în direcția unor politici multidisciplinare, Guvernul României, prin intermediul instituțiilor cu atribuții în domeniu, are obligația să evalueze riscurile, vulnerabilitățile și tendințele în materie de ordine și siguranță publică și să ofere o abordare
STRATEGIA din 23 septembrie 2015 naţională de ordine şi siguranţă publică 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265431_a_266760]
-
cu documente strategice naționale*1), precum și cu documente strategice*2) ale Uniunii Europene, context în care gestionarea problemelor trebuie să aibă la bază cooperarea interinstituțională și internațională, iar politicile de combatere a criminalității trebuie să fie în concordanță cu amploarea provocărilor identificate. II. CONTEXT EUROPEAN ȘI NAȚIONAL - RISCURI ȘI VULNERABILITĂȚI ACTUALE ● Riscuri și vulnerabilități identificate la nivelul Uniunii Europene La nivelul Uniunii Europene a fost identificată o serie de factori favorizanți și vulnerabilități care pot fi exploatate de elementele infractoare în
STRATEGIA din 23 septembrie 2015 naţională de ordine şi siguranţă publică 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265431_a_266760]
-
fondul nemulțumirilor în plan social. Din analizele efectuate rezultă următoarele categorii de infracțiuni săvârșite de grupările de criminalitate organizată cu impact major asupra ordinii publice și siguranței cetățeanului: * Consumul și traficul de droguri Fenomenul traficului de droguri este caracterizat de provocări tot mai mari, în special din cauza câștigurilor importante obținute de către liderii grupurilor organizate și a diversificării categoriilor de droguri nou-introduse pe piață în ultimii ani, prin apariția substanțelor psihoactive. Combaterea traficului de droguri rămâne o prioritate atât a organismelor internaționale
STRATEGIA din 23 septembrie 2015 naţională de ordine şi siguranţă publică 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265431_a_266760]
-
europeană a condus la o înglobare a economiilor statelor membre, înregistrându-se un volum ridicat al tranzacțiilor transfrontaliere, precum și diminuarea costurilor și a riscurilor aferente acestor tranzacții. Procesul a generat avantaje enorme pentru cetățenii și întreprinderile europene, dar a creat provocări suplimentare pentru organele de aplicare a legii naționale în ceea ce privește cooperarea și schimbul operativ de informații. În România se evidențiază o diversificare a formelor de manifestare și propagare a criminalității economico-financiare, atât în ceea ce privește fraudele fiscale, cât și munca la negru/gri
STRATEGIA din 23 septembrie 2015 naţională de ordine şi siguranţă publică 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265431_a_266760]
-
se poziționa competitiv foarte aproape de sau chiar în grupul țărilor avansate la orizontul 2020. Strategia reprezintă un document de politică publică în domeniul competitivității, care este structurat în următoarele secțiuni principale: ● contextul competitiv al economiei României, în cadrul căruia sunt analizate provocările la care această strategie va încerca să răspundă, în principal în perioada 2015-2020; ● definirea viziunii și priorităților Strategiei, împreună cu obiectivele pentru realizarea acestora; ● operaționalizarea Strategiei prin definirea direcțiilor de acțiune și a rezultatelor așteptate, împreună cu indicatorii de măsurare, a implicațiilor
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
calitatea forței de muncă); ● inovarea (cererea și oferta de produse ale cercetării, masa critică de cercetători și firme inovative); ● creativitatea (cultura antreprenorială, comunitatea de inovare); eficiența (utilizarea resurselor); ● excelența (sectoare prioritare și competitivitate internațională). Obiectivul SNC este să integreze aceste provocări într-o viziune coerentă, pe termen mediu, suport pentru pachetul de inițiative și acțiuni care vor conduce la implementarea ei în perioada 2015-2020, în concordanță cu domeniile prioritare strategice ale României, mai ales în direcțiile cercetării și inovării, ocupării și
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
cum ar fi reducerea arieratelor încă persistente în întreprinderile de stat sau implementarea unor măsuri suplimentare privind îmbunătățirea nivelului de respectare a obligațiilor fiscale și de evaziune fiscală, estimată la 16,2% din PIB la nivelul anului 2013*8), gestionarea provocărilor generate de fenomenul de îmbătrânire a populației și susținerea reformei pensiilor prin promovarea șanselor de angajare a lucrătorilor vârstnici*9). Pentru urmărirea disciplinei politicilor, a consolidării macroeconomice și a reformelor structurale, Guvernul României are în vedere, în perioada prezentă, implementarea
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
bază propune ca principiu accentuarea rolului zonelor urbane, ariilor funcționale, al zonelor defavorizate din punct de vedere geografic, precum și construirea unor abordări la nivel macroregional. În condițiile noilor realități economice, implementarea unei abordări teritoriale coerente în România trebuie să răspundă provocărilor care rezultă din nevoia valorificării mai bune a potențialul economic existent. Experiența ultimilor ani (2007-2013) arată că: (1) Teritoriul este valorificat într-o măsură foarte mică în adăugarea valorii în procesele economice prin caracteristicile sale de dinamică economică, funcționalitate economică
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
pe cele pozitive. ────────── La nivel societal, inițiativele așteptate de la mediul privat, prin care acesta poate contribui în măsura cea mai importantă la dezvoltarea generală a societății, includ și direcții de acțiune cu impact asupra rezolvării a ceea ce Comisia Europeană numește provocări societale, anume globalizarea, schimbarea demografică, degradarea mediului înconjurător, migrația, schimbarea climatică, consumul energetic, precum și consecințele economice și sociale ale crizei*37). 5. Priorități strategice Prioritatea 1: Îmbunătățirea mediului de reglementare Aplicarea deficitară a legislației cu privire la mediul de afaceri diminuează încrederea
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
același timp, lipsa de predictibilitate a deciziilor autorităților publice/a Guvernului față de mediul de afaceri are drept efect instabilitatea mediului de afaceri. Numărul mare de astfel de schimbări și intrarea lor în vigoare foarte rapidă sunt elementele care definesc această provocare. Pe lângă acestea, calitatea deficitară a noilor măsuri legislative se traduce printr-o instabilitate mărită a mediului de afaceri și printr-o diminuare a stimulentelor de a investi. O altă dimensiune de îmbunătățit este lipsa de transparență a autorităților publice și
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
persoanelor cu calificare înaltă în totalul de populație, nivel scăzut de alfabetizare informatică, fenomenul de "brain drain" - emigrarea populației cu înaltă calificare, crearea masei critice a IMM-urilor care reprezintă motorul competitivității etc. Lipsa unei culturi antreprenoriale este o altă provocare în momentul de față, demonstrată prin lipsa unei mase critice de IMM-uri. Dezvoltarea activităților CDI proprii ale întreprinderilor În ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea și creativitatea, nu există o masă critică de cercetători, mediul privat nu prezintă interes pentru activități de cercetare
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
redusă. În mod distinct față de celelalte priorități, obiectivele incluse sub umbrela creșterii competitivității celor 10 sectoare au fost stabilite mai mult într-o manieră proactivă prin identificarea acelor domenii unde România poate avea o contribuție semnificativă la nivel mondial. Așadar, provocările nu reprezintă niște nevoi urgente care trebuie abordate (așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul ratei crescute de dependență), ci o gândire de tipul ce se poate face pentru a îmbunătăți punctele tari pe care România le are - o mentalitate
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
mobilă ● industrii creative; ● industria auto și componente; ● tehnologia informației și comunicațiilor; ● procesarea alimentelor și a băuturilor; ● sănătate și produse farmaceutice; ● energie și management de mediu; ● bioeconomie (agricultură, silvicultură, pescuit și acvacultură), biofarmaceutică și biotehnologii. Prioritatea 5: Pregătirea Generației 2050 și provocări societale Această Strategie are un obiectiv imediat, acela de a transforma condițiile creșterii economice în perioada următoare de programare (2014-2020) în vederea îmbunătățirii competitivității, dar și unul pe termen lung: să pregătească condițiile pentru un standard de viață mai ridicat al
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
vizibilității României la nivel european*38), iar rețelele formate de cei cca. 15.000 de cercetători români în diaspora*39), un număr remarcabil în valori absolute și relative, plasează sub bune auspicii integrarea în circuitul internațional al cunoașterii și inovării. Provocarea constă în formarea capacității - simultan la nivel productiv și instituțional - de a transforma acest potențial în rezultate economice care să formeze o bază solidă, pe termen lung, pentru performanțe competitive de înalt nivel. Prioritățile Strategiei, în particular Acțiuni parteneriale între
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
singure "masa critică" în privința calității, costurilor, forței de dezvoltare și vor intra astfel în lanțurile valorice ale furnizorilor de rang superior*40). *40) Datorăm această precizare reprezentanților ACAROM. În fine, în al treilea rând, Strategia identifică dependența dintre competitivitate și provocările societale ca parte a oricărei soluții pentru perioada următoare a dezvoltării. La nivel instituțional, prin prioritatea Mediul de reglementare, sectorial, prin prioritatea Promovarea celor 10 sectoare de viitor, și, la nivelul întregii societăți, prin prioritatea Pregătirea Generației 2050, sunt necesare
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 16 septembrie 2015 pentru competitivitate 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265359_a_266688]
-
de trimitere. 1.6.2 Procedurile diagnostice și terapeutice, punctajul aferent și specialitățile care pot efectua serviciul în ambulatoriul de specialitate sunt nominalizate în tabelul de mai jos: *Font 9* A. Proceduri diagnostice simple: punctaj 10 puncte 10. │teste de provocare nazală, oculară, bronșică │alergologie și imunologie clinică 12. │test la ser autolog │alergologie și imunologie clinică B. Proceduri diagnostice de complexitate medie: punctaj 20 puncte 8. │electrocardiografie continuă (24 de ore, holter)│cardiologie, medicină internă 9. │tensiune arterială continuă (holter
NORME METODOLOGICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de aplicare în anul 2015 a Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264391_a_265720]
-
urbane. Prin urmare, reducerea segmentului de populație care contribuie la producția economică ar putea avea ca rezultat o creștere mai mică a venitului pe locuitor și ar putea limita perspectivele generale de creștere economică. Această tendință creează, de asemenea, o provocare în ceea ce privește recrutarea numărului necesar de lucrători în serviciile de sănătate și asistență socială pentru vârstnici, în special în localitățile izolate. Îmbătrânirea populației este determinată de trei fenomene separate, respectiv creșterea speranței de viață, scăderea ratelor de fertilitate și emigrația, care
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265707_a_267036]
-
nivelului de ocupare a forței de muncă la vârste mai înaintate; 3) creșterea participării sociale și politice a grupurilor de persoane vârstnice; 4) scăderea dependenței persoanelor vârstnice; 5) îmbunătățirea serviciilor de îngrijire de lungă durată. Contextul situației actuale și al provocărilor de politici în fiecare dintre aceste domenii este prezentat mai jos, împreună cu o analiză tehnică aprofundată. 1.2. O viață mai sănătoasă într-o societate în curs de îmbătrânire Raportul de dependență demografică reprezintă, conform Eurostat, numărul persoanelor tinere (0-14
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265707_a_267036]
-
gestionarea moștenirilor și beneficiile tehnologiei pentru creșterea conectării sociale. 1.4. Participare socială și o bătrânețe demnă "Participarea socială" se referă în acest capitol la activitățile în care oamenii se angajează prin intermediul rețelelor lor sociale formale și informale. În ciuda tuturor provocărilor, îmbătrânirea populației oferă, de asemenea, o oportunitate de dezvoltare societății românești. Îmbunătățirile suplimentare în domeniul sănătății și educației, precum și un număr mai mare de persoane care dispun de timp după pensionare vor oferi României un grup de vârstnici capabili să
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265707_a_267036]
-
ale membrilor grupurilor vârstnice majoritare din România. În ceea ce privește mecanismul financiar pentru perioada 2014-2020, România va putea să suplimenteze finanțarea internă cu alocări suplimentare, din Fonduri structurale și de investiții europene (FSIE) la toate obiectivele tematice, inclusiv obiectivele incluse la capitolul Provocări în calea dezvoltării oamenilor și societății, cele mai relevante pentru agenda privind Îmbătrânirea activă. Fondul Social European (FSE) reprezintă unul dintre principalele instrumente de finanțare în domeniul Îmbătrânirii active, sprijinind următoarele domenii prioritare: ocuparea forței de muncă, cu un accent
STRATEGIE din 15 iulie 2015 (*actualizată*) naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265707_a_267036]