15,319 matches
-
depășită” (Ludmila Ulițkaia, 2003/2005, 5). Pretendenții nu vroiau de fapt mâna ei, ci să pună mâna... pe regatul ei. După autoarea moscovită, Penelopa, la reîntoarcerea lui Ulise, care s-a învârtit „decenii de-a rândul prin Mediterana, jefuind relicve sacre, seducând vrăjitoare, regine și servitoare ale acestora” (idem, 6), nu era decât o „o naivă mincinoasă îmbătrânită”, cu „sânii fleșcăiți și nerâvniți”, cu „degetele subțiri umflate la încheieturi din cauza artritei”, care își pierduse „în lacrimi culoarea ochilor ei vii din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a unei „selecții strategice și tehnice” a proverbelor. Unor asemenea „valori centrale” le corespund opozițiile de tipul „fatalism/activism”, „introversiune/extraversiune”, „accent pe începutul acțiunii/accent pe sfârșitul acțiunii”, „premeditare/spontaneitate”; alte contraste sunt exprimate prin „rudenie/bani”, „sănătate/bogăție”, „sacru/profan”. Autorul reafirmă, la un nivel general, interesul său în „studiul filozofiei populare românești, așa cum aceasta este cuprinsă în proverbe”. Chestionarul aplicat „oferă [potrivit autorului] posibilitatea de a discerne între evaluarea fundamentală și cea superficială a experienței umane”, relevând astfel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vechilor compuneri în versuri românești”, de o preistorie a poeziei românești, multă vreme rămasă anonimă, care, într-o primă componentă, religioasă și cultică, s-a manifestat în variate forme: poezie de inscripție („simplu ornament în arhitectonica dificilă a tipăriturii”), poezie sacră religioasă (versuri cu conținut moral și religios, rugăciuni, cântări biblice, teatru religios); poezie ecleziastică, sacerdotală; poezie hieratică voievodală; poezie de inscripție heraldică; poezie de prezentare a tipăriturilor; poezie de inscripție murală; poezie parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
nonsens. Sau, aș adăuga, o prejudecată recentă. Odată cu barocul însă, se definitivează un proces care începe odată cu Renașterea, anume laicizarea literaturii. "Barocul introduce o pietate mai puțin exaltată, făcută din gravitate, moralism și rigoare controlată", mutând astfel accentul dinspre "literatura sacră" către cea "profană"4. Aceasta din urmă "constituie de acum înainte forma curentă, normală, tradițională, de expresie literară, de unde și identificarea sa definitivă cu noțiunea de literatură"5. Deocamdată, termenul literatură, care nouă ni se pare că ar numi o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de un set de reguli care nu mai pot fi reperate în corpus-ul de discursuri ce definesc actualitatea culturală și științifică de la începutul secolului al XVII-lea. Epistema de care aparține dialogul sfletului cu trupul este epuizată!"14 Știința sacră ca radicalism bizantin Atitudinea lui Cantemir se radicalizează în următoarea lucrare, elaborată, în 1700, în limba latină: Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (Imaginea de nezugrăvit a științei sacre). În primul rând, tânărul autor își mărturisește ambiția de a găsi o cale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-lea. Epistema de care aparține dialogul sfletului cu trupul este epuizată!"14 Știința sacră ca radicalism bizantin Atitudinea lui Cantemir se radicalizează în următoarea lucrare, elaborată, în 1700, în limba latină: Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (Imaginea de nezugrăvit a științei sacre). În primul rând, tânărul autor își mărturisește ambiția de a găsi o cale de a ajunge la cunoașterea totală. Respingând teoria dublului adevăr (unul specific științelor și altul teologiei), Cantemir chiar crede că omul are posibilitatea de a atinge absolutul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Mihai Ionescu rezumă perfect perspectiva căreia îi rămâne fidel tânărul autor: ""Paradigma" oricărei scriituri posibile rămâne, pentru Cantemir, Biblia. Cartea prin antonomază, efigie cosmică, adică, în același timp, "imago mundi" și analogon discursiv al științei "infuze". Întrucât reproduce un model sacru, oricare scriitură deține posibilitatea de a desfășura în discurs instantaneitatea unei intuiții originare. Prin acest sentiment de sacralitate a scrierii, Cantemir se menține în sfera unei civilizații a caligrafiei, mai precis a hierografiei, pe care invenția tiparului și reproducerea mecanică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
hristică a unicornului va depinde în mod esențial de obiceiul de a-i aplica lui Hristos figurile Vechiului Testament și mai ales pe cele din Psalmi, utilizați fără încetare în liturghie"9. Privilegiată de metoda alegorică de interpretare a textelor sacre și mai ales ale Vechiului Testament, în care se citesc la fiecare rând anticipări ale venirii lui Iisus și ale scenariului mântuirii, figura unicornului devine, pentru o lungă perioadă, o imagine a lui Hristos. Foarte interesant este faptul că o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ar decora un frumos braț de statuie cu brățări. Și spun că un om care a băut din aceste coarne nu cunoaște și nu este afectat de nici o boală incurabilă: nu va fi niciodată lovit de convuslii, nici de boala sacră, cum este numită, nici ucis de otrăvuri. Mai mult decât atât, dacă a băut înainte ceva mortal, vomită și își recapătă sănătatea"24. Se observă ușor că Aelian nu mai aduce nimic nou față de înaintașii săi. Deja, la finele Antichității
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
câștigându-i încrederea (fabula 229)1, lupul pare menit să-și câștige hrana prin fraudă, atunci când argumentele forței brute nu-i sunt de ajuns. Mitologia greacă confirmă această cruzime excesivă a lupului, chiar dacă, în unele texte, acesta este considerat animalul sacru al lui Apollo 2. Oricum, în Metamorfozele sale, Ovidius îl prezintă în două ipostaze extreme. Mai întâi, în lup este transformat trufașul rege Lycaon, care are cutezanța de a-l pune la încercare pe însuși stăpânul zeilor. Povestește chiar acesta
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu bea deloc apă, ci numai sânge"; în fine, victoria "pentru că este capabilă să învingă orice altă fință zburătoare"14. Are loc aici și o suprapunere între vultur și șoim. Mai mult decât atât, pentru egipteni șoimul era o pasăre sacră, protector al regelui, sub forma căruia apărea zeul Horus, fiul lui Isis și Osiris 15. E vorba, prin urmare, despre o pasăre cu cele mai bune recomandări. Odată cu metamorfoza pe care o suferă, Șoimul lui Cantemir pare a reînnoda tradiția
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Termenii-cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld În pregatire
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
respirația „Pneuma”(a cărei paternitate aparține psihoterapeutului peruan Juan Ruiz Naupari), fiind printre cele mai răspândite. Desigur, din fidelitate pentru tradiție, nu putem eluda nici inducerea pe cale chimică a unei stări transpersonale, prin extracte sau combinații din așa numitele „plante sacre”sau „putere”, folosite în scopuri de vindecare sau de divinație, în ritualurile șamanice. Așa cum precizează dr. R. Metzner (2010), celebrul cercetător al stărilor de conștiință extinsă, se cunosc astăzi aproximativ 150 de asemenea specii vegetale, majoritatea provenind din Lumea Nouă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vegetale, majoritatea provenind din Lumea Nouă. Conform aceleiași surse, ayahuasca de pildă, nu este utilizată doar de șamanii din Peru, Columbia și Ecuador, ci a pătruns, începând cu secolul XX și în bisericile sincretice din Brazilia și America de Nord, pentru ceremoniile sacre. De asemenea, ca o recunoaștere a virtuților spirituale deosebite ale acestei poțiuni, guvernul brazilian a legalizat folosirea ayahuascăi din anul 1987. Important de reținut este că prin acest „satori chimic”, care obligatoriu trebuie asistat de o persoană competentă și experimentată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dezvoltare, la nivele diferite, fiind dată de coeziunea și adaptabilitatea familiei (Patterson, 2002). Cercetările întreprinse pe familii de imigranți subliniază doi factori constitutivi ai rezilienței familiei (Ionescu, 2008): valorizarea familiei de către toți membrii ei și promovarea unei viziuni de „arcă sacră”asupra familiei; familia apare ca o barcă salvatoare care-i duce pe toți membrii împreună, salvându-i și ținându-i laolaltă; recunoașterea importanței familiei lărgite ca sursă necondiționată de căldură, sprijin afectiv și economic. Alți factori componenți ai rezilienței familiei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Însă linia filiațiilor nu se oprește aici și mai coboară un secol, până în 1753. În acel moment, un teolog, Robert Lowth, a descoperit retorica semitică a paralelismului gramatical într-o lucrare care s-a bucurat de circulație în epocă, De sacra poesia hebraerorum. Și s-a petrecut atunci ceea ce avea să se întâmple și la 1860 și la 1960: ilustrarea etnografică a chemat o reflecție teoretică. Cel care i-a răspuns "teoretic" în secolul al XVIII-lea a fost J.G. Herder
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fizice și morale ale țării). În funcție de acest raport cu evenimentele care au structurat doxa admirației în cursul secolului al XIX-lea am caracterizat trei "regimuri de utilizare" a genialității. Capitolul al doilea discută regimul "sacralizării", legat de pătrunderea ideilor despre sacrul scriitorului aproximativ după 1835. Acesta a fost primul moment de reconfigurare a admirației în cadrul culturii literare moderne și, fiind asociat procesului de definire a individualității în formarea noii societăți burgheze, a determinat o atenție specifică acordată realităților demografice. Acest regim
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca o reacție la constrângerea autorității de stat, "sacralizând" individul. E singurul model care permite conceperea societății ca "aglomerație", cu vocație plurală. Concret, Heliade Rădulescu se referă la organizarea monahală: "Dacă după doctrinele sau credințele cristiane tot individul izolat era sacru și autonom, cu voia și libertatea sa proprie, neviolată de nimeni, cu atâta mai vârtos individul moral sau colectiv devenea și mai sacru: o ecclesie sau o aglomerație de o mie de invide sacre era de o mie de ori
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Heliade Rădulescu se referă la organizarea monahală: "Dacă după doctrinele sau credințele cristiane tot individul izolat era sacru și autonom, cu voia și libertatea sa proprie, neviolată de nimeni, cu atâta mai vârtos individul moral sau colectiv devenea și mai sacru: o ecclesie sau o aglomerație de o mie de invide sacre era de o mie de ori mai sacră"47. Creștinismul nu înseamnă pentru el doar o doctrină și un set de valori morale, ci mai ales un model administrativ
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
credințele cristiane tot individul izolat era sacru și autonom, cu voia și libertatea sa proprie, neviolată de nimeni, cu atâta mai vârtos individul moral sau colectiv devenea și mai sacru: o ecclesie sau o aglomerație de o mie de invide sacre era de o mie de ori mai sacră"47. Creștinismul nu înseamnă pentru el doar o doctrină și un set de valori morale, ci mai ales un model administrativ, arhetipul unei comunități care nu aglutinează indivizii într-o masă: "Ecclesia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
autonom, cu voia și libertatea sa proprie, neviolată de nimeni, cu atâta mai vârtos individul moral sau colectiv devenea și mai sacru: o ecclesie sau o aglomerație de o mie de invide sacre era de o mie de ori mai sacră"47. Creștinismul nu înseamnă pentru el doar o doctrină și un set de valori morale, ci mai ales un model administrativ, arhetipul unei comunități care nu aglutinează indivizii într-o masă: "Ecclesia, despre care se va vorbi mai jos, era
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
capabilă", în stare să producă literatură și valori spirituale în cadrul noii culturi. Individualitatea reprezintă instanța productivă, resursa creatoare, realitatea din care urmează să se nască literatura. La această dimensiune se referă Heliade Rădulescu când revine - în numeroase rânduri - asupra caracterului "sacru" al individului. Principiul adevăratului cristianism a fost, cum s-a văzut, de a sacra individul (căci fără aceasta n-ar fi fost mântuire) și din individe sacre și suverane, a forma turme cuvântătoare, libere, autocefale și autonome și din turme
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
instanța productivă, resursa creatoare, realitatea din care urmează să se nască literatura. La această dimensiune se referă Heliade Rădulescu când revine - în numeroase rânduri - asupra caracterului "sacru" al individului. Principiul adevăratului cristianism a fost, cum s-a văzut, de a sacra individul (căci fără aceasta n-ar fi fost mântuire) și din individe sacre și suverane, a forma turme cuvântătoare, libere, autocefale și autonome și din turme mai mici a face o turmă și un păstor, Cuvântul lui Dumnezeu." 54. Vocabularul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
această dimensiune se referă Heliade Rădulescu când revine - în numeroase rânduri - asupra caracterului "sacru" al individului. Principiul adevăratului cristianism a fost, cum s-a văzut, de a sacra individul (căci fără aceasta n-ar fi fost mântuire) și din individe sacre și suverane, a forma turme cuvântătoare, libere, autocefale și autonome și din turme mai mici a face o turmă și un păstor, Cuvântul lui Dumnezeu." 54. Vocabularul religios nu face decât să marcheze amplitudinea și cuprinderea fenomenului, sacrul creștin revărsându
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din individe sacre și suverane, a forma turme cuvântătoare, libere, autocefale și autonome și din turme mai mici a face o turmă și un păstor, Cuvântul lui Dumnezeu." 54. Vocabularul religios nu face decât să marcheze amplitudinea și cuprinderea fenomenului, sacrul creștin revărsându-se asupra tuturor indivizilor. Ceea ce presupune Heliade Rădulescu e o capacitate existentă în fiecare individualitate. Prin însăși condiția sa singularizată, prin libertatea sa de acțiune, prin singularitatea de atitudine și comportament care nu îl lasă să se confunde
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]