19,447 matches
-
lor, produc anumite schimbări în simțuri, al căror rezultat este formarea unor imagini. Toate puterile cognitive implicate în aceste etape ale cunoașterii joacă un rol mai mult pasiv decât activ: simțurile externe sunt actualizate de către speciile sensibile ale obiectului extramental, simțurile interne procesează datele informaționale primite de la simțurile externe, dar nu schimbă cu nimic inputul venit dinspre obiectul extramental. Se poate spune că, cel puțin până la formarea imaginilor (phantasmata), mișcarea este una aș cendenta a dinspre obiect către puterile cognitive; informațiile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
căror rezultat este formarea unor imagini. Toate puterile cognitive implicate în aceste etape ale cunoașterii joacă un rol mai mult pasiv decât activ: simțurile externe sunt actualizate de către speciile sensibile ale obiectului extramental, simțurile interne procesează datele informaționale primite de la simțurile externe, dar nu schimbă cu nimic inputul venit dinspre obiectul extramental. Se poate spune că, cel puțin până la formarea imaginilor (phantasmata), mișcarea este una aș cendenta a dinspre obiect către puterile cognitive; informațiile primite sunt puse la un loc, transformate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inputul venit dinspre obiectul extramental. Se poate spune că, cel puțin până la formarea imaginilor (phantasmata), mișcarea este una aș cendenta a dinspre obiect către puterile cognitive; informațiile primite sunt puse la un loc, transformate și generalizate, atât cât le stă simțurilor în putință. Dar deoarece obiectul cognos cibil trebuie să fie pe masura puterii cognitive, imaginile, care sunt încă legate de obiectul particular a deoarece, așa cum am spus, sunt formate din diferite forme accidentale ale obiectului extramental hilemorfic, plasat într-un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a deoarece, așa cum am spus, sunt formate din diferite forme accidentale ale obiectului extramental hilemorfic, plasat într-un anume context spatio-temporal a, nu pot fi pe masura intelectului, care este imaterial. Condițiile de individualitate păstrate încă de imaginile care populează simțurile interne trebuie îndepărtate, dar, în același timp, esența universală, miezul informațional al obiectului extramental, trebuie păstrată, iar acest lucru este posibil prin acțiunea intelectului agent, care iluminează și abstrage din imagini speciile inteligibile. Trebuie spus că Toma din Aquino nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
există în materie nu sunt inteligibile în act, rezultă că naturile sau formele obiectelor sensibile pe care le înțelegem nu sunt inteligibile în act. Nimic nu este adus de la potenta la act decât prin ceva în act, la fel cum simțul este actualizat prin sensibilele în act. Era necesar, așadar, să postulam o putere în partea intelectiva care să actualizeze inteligibilele prin abstragerea speciilor din condițiile materiale. Și de aici [provine] necesitatea de a postula intelectul agent. Puțin mai jos, în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
înseamnă că doar intelectul agent și cel posibil sunt în măsură să actualizeze caracterul inteligibil al obiectelor. Cum doar oamenii au inte lect agent și intelect posibil, înseamnă că doar aceste facul tați cognitive, si nu cele inferioare pre cum simțurile externe și interne, care sunt prezente și la ani male, pot accesa inteligibilitatea. Așadar, caracterul inteli gibil există de la început în lucruri, însă abia atunci când intră în scenă facultățile intelective el devine actual. Dar să revin la manieră în care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Dacă avem două astfel de entități, de ce nu am avea trei, sau cinci, sau cincizeci? Voi arăta, în cele ce urmează, de ce un singur tip de entitate intermediară nu este suficient la nivelul inte lectiv, așa cum este suficient în cazul simțurilor externe și al simțurilor interne. Înainte de această însă, voi lua în considerare un exemplu care are sarcina de a îngloba întregul mecanism al cunoașterii umane descris până acum. Putem să ne gândim la subiectul cunoscător X care vede o bucată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de entități, de ce nu am avea trei, sau cinci, sau cincizeci? Voi arăta, în cele ce urmează, de ce un singur tip de entitate intermediară nu este suficient la nivelul inte lectiv, așa cum este suficient în cazul simțurilor externe și al simțurilor interne. Înainte de această însă, voi lua în considerare un exemplu care are sarcina de a îngloba întregul mecanism al cunoașterii umane descris până acum. Putem să ne gândim la subiectul cunoscător X care vede o bucată de citrin. În respectiva
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Înainte de această însă, voi lua în considerare un exemplu care are sarcina de a îngloba întregul mecanism al cunoașterii umane descris până acum. Putem să ne gândim la subiectul cunoscător X care vede o bucată de citrin. În respectiva situație, simțurile sale externe receptează speciile sensibile ale citrinului (e. g. culoarea galbenă, textura lucioasa etc.). Receptarea speciilor sensibile produce în organele de simt corespunzătoare o modificare imateriala. Altfel spus, atunci când X percepe culoarea galbenă, o percepe fără materia de care este atașată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
bucată propriu zisă de citrin. În consecință, ochii lui X nu își vor schimba culoarea devenind gălbui, decât dacă, printr-o coincidență total nefericită, lui X i se declanșează chiar atunci simptomele de hepatită. După ce speciile sensibile au fost asimilate, simțurile interne ale lui X formează o imagine sensibilă a bucății de citrin: acum X vizualizează o bucată particulară de citrin cu o anumită culoare, forma, dimensiune, textura, prinsă într-un anu mit cadru spatio-temporal. După ce simțurile interne și-au terminat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sensibile au fost asimilate, simțurile interne ale lui X formează o imagine sensibilă a bucății de citrin: acum X vizualizează o bucată particulară de citrin cu o anumită culoare, forma, dimensiune, textura, prinsă într-un anu mit cadru spatio-temporal. După ce simțurile interne și-au terminat activitatea, intervine în joc intelectul agent, care iluminează și abstrage speciile inteligibile din imaginea obiectului perceput. Speciile inteligibile pot fi înțelese, recur gând la un exemplu modern, considerând structura chimică a citrinului, adică o combinație de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
spate o serie întreagă de procese și mecanisme complexe ale cunoașterii, care permit ființei umane să recepteze, să stocheze și să transforme informațiile despre obiectul extramental pe care îl privește. Așa cum am văzut deja, cunoașterea unui obiect extramental debutează cu simțurile externe. De exemplu, atunci cand un subiect cunoscător se uită la o bucată de chihlimbar, cele cinci simțuri externe ale sale receptează speciile sensibile ale obiectului. Speciile sensibile sunt, cum am mai spus, forme ale proprietăților obiectelor extramen tale. Aceste entități
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
să stocheze și să transforme informațiile despre obiectul extramental pe care îl privește. Așa cum am văzut deja, cunoașterea unui obiect extramental debutează cu simțurile externe. De exemplu, atunci cand un subiect cunoscător se uită la o bucată de chihlimbar, cele cinci simțuri externe ale sale receptează speciile sensibile ale obiectului. Speciile sensibile sunt, cum am mai spus, forme ale proprietăților obiectelor extramen tale. Aceste entități intermediare sunt mijloacele prin care simțurile noastre simt obiectul și nu ceea ce simt ele. În acest moment
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
subiect cunoscător se uită la o bucată de chihlimbar, cele cinci simțuri externe ale sale receptează speciile sensibile ale obiectului. Speciile sensibile sunt, cum am mai spus, forme ale proprietăților obiectelor extramen tale. Aceste entități intermediare sunt mijloacele prin care simțurile noastre simt obiectul și nu ceea ce simt ele. În acest moment, subiectul cunoscător poate vedea culoarea galbenă a pietrei semiprețioase, dacă o atinge, îi simte textura și poate observa dimensiunea și forma chihlimbarului, sau ceea ce am numit sensibile proprii și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
În acest moment, subiectul cunoscător poate vedea culoarea galbenă a pietrei semiprețioase, dacă o atinge, îi simte textura și poate observa dimensiunea și forma chihlimbarului, sau ceea ce am numit sensibile proprii și sensibile comune, obiecte proprii și obiecte comune ale simțurilor. După ce sim turile externe au primit formele obiectelor (informo), simțurile interne a simțul comun, memoria, imaginația și pu terea cogitativa a aduna toate informațiile primite și formează o imagine a obiectului extramental. Abia acum subiectul poate „vedea“ această bucată particulară
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pietrei semiprețioase, dacă o atinge, îi simte textura și poate observa dimensiunea și forma chihlimbarului, sau ceea ce am numit sensibile proprii și sensibile comune, obiecte proprii și obiecte comune ale simțurilor. După ce sim turile externe au primit formele obiectelor (informo), simțurile interne a simțul comun, memoria, imaginația și pu terea cogitativa a aduna toate informațiile primite și formează o imagine a obiectului extramental. Abia acum subiectul poate „vedea“ această bucată particulară de chihlimbar, cu o anumită nuanță de galben, cu o
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
o atinge, îi simte textura și poate observa dimensiunea și forma chihlimbarului, sau ceea ce am numit sensibile proprii și sensibile comune, obiecte proprii și obiecte comune ale simțurilor. După ce sim turile externe au primit formele obiectelor (informo), simțurile interne a simțul comun, memoria, imaginația și pu terea cogitativa a aduna toate informațiile primite și formează o imagine a obiectului extramental. Abia acum subiectul poate „vedea“ această bucată particulară de chihlimbar, cu o anumită nuanță de galben, cu o anumită textura, plasată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Et ideo dicendum est quod species intelligibilis se habet ad intellectum ut quo intelligit intellectus (S. th., I, q. 85, a. 2, co.). Răspund că unii au gândit că puterile noastre cognitive nu cunosc nimic în afară de propriile afecta ri, așa cum simțul nu simte nimic în afară de afectarea organului sau. În același fel, intelectul nu înțelege nimic în afară de afectarea să, adică specia inteligibila receptata în el. Astfel, specia de acest fel este chiar ceea ce este înțeles. Însă această opinie este în mod evident
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
afectată. Astfel, întotdeauna judecată facultății cognitive va fi despre cel care judecă, adică despre propria afectare, potrivit ei, si astfel orice judecată va fi adevărată. De exemplu, daca gustul nu ar simți decât propria să afectare, [atunci] când cineva cu simțul gustului sănătos ar judeca mierea ca fiind dulce ar judeca adevărat; și, tot așa, când cineva cu simțul gustului alterat ar judeca mierea ca fiind amară ar judeca adevărat, căci amândoi ar judeca în funcție de felul în care le este afectat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
si astfel orice judecată va fi adevărată. De exemplu, daca gustul nu ar simți decât propria să afectare, [atunci] când cineva cu simțul gustului sănătos ar judeca mierea ca fiind dulce ar judeca adevărat; și, tot așa, când cineva cu simțul gustului alterat ar judeca mierea ca fiind amară ar judeca adevărat, căci amândoi ar judeca în funcție de felul în care le este afectat simțul gustului. De aici rezultă că fiecare opinie ar fi la fel de adevărată și, în general, orice receptare. Așadar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
gustului sănătos ar judeca mierea ca fiind dulce ar judeca adevărat; și, tot așa, când cineva cu simțul gustului alterat ar judeca mierea ca fiind amară ar judeca adevărat, căci amândoi ar judeca în funcție de felul în care le este afectat simțul gustului. De aici rezultă că fiecare opinie ar fi la fel de adevărată și, în general, orice receptare. Așadar, trebuie spus că specia inteligibila este pentru intelect cea prin care el înțelege. Toma din Aquino nu spune aici decât că, dacă am
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
se fixeze vreun concept, nu spunem că înțelegem, ci că gândim pentru a înțelege. Un cititor atent ar putea spune ca verbul pe care îl folosește Toma în fragmentul citat mai sus, cogito, se referă la actele rațiunii particulare, ale simțului intern numit pute re cogitativa, si, în consecință, speciile inteligibile nu ar fi apanajul gândirii. Într-adevăr, cogito, cogitare este un verb folosit preponderent în relație cu puterea cogitativa, dar acesta nu este singurul mod în care poate fi utilizat
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
circa proprium obiectum. Obiectum autem proprium intellectus est qui dditas rei. Unde circa quidditatem rei, per se loquendo, intellectus non fallitur (S. th., q. 85, a. 6, co.). Răspund că filozoful, în De anima III, compară, în legătură cu această, intelectul cu simțul. Simțul nu se înșală în ceea ce privește obiectul lui propriu, cum văzul [nu se înșală] în privința culorii, decât poate [în mod] accidental, printr-un impediment în organul [de simt], ca atunci cand gustul celui care are febră judeca dulcele ca fiind amar, deoarece
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
proprium obiectum. Obiectum autem proprium intellectus est qui dditas rei. Unde circa quidditatem rei, per se loquendo, intellectus non fallitur (S. th., q. 85, a. 6, co.). Răspund că filozoful, în De anima III, compară, în legătură cu această, intelectul cu simțul. Simțul nu se înșală în ceea ce privește obiectul lui propriu, cum văzul [nu se înșală] în privința culorii, decât poate [în mod] accidental, printr-un impediment în organul [de simt], ca atunci cand gustul celui care are febră judeca dulcele ca fiind amar, deoarece limba
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
văzul [nu se înșală] în privința culorii, decât poate [în mod] accidental, printr-un impediment în organul [de simt], ca atunci cand gustul celui care are febră judeca dulcele ca fiind amar, deoarece limba [îi] este plină de fluide dăuna toare. Dar simțul se poate înșela în privința sensibilelor comune, cum ar fi în judecarea dimensiunii sau a figurii, așa cum se întâmplă atunci când judeca soarele ca având treizeci de centimetri, deși este mai mare decât pământul. Și mai mult se înșală [simțul] în cazul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]