13,755 matches
-
de Mihaela Michailov Ce află oamenii care se uită la televizor zilele astea? O iau pe rând: A născut Elena Băsescu. Prematur. O fetiță de 2 kilograme 700 se va numi Sofia. Și Raisa. Poate și/ sau Maria. Duminică au intrat în direct jurnaliști mondeni, specialiști în dezvoltarea personală a copilului
Cum sfâșie televiziunile protestele împotriva Gold Corporation () [Corola-website/Science/295679_a_297008]
-
de calificare că agent pază și protecție. Am lucrat la privat, nu mi-a dat banii, a trebuit să plec. Lumea zice „dă-l în judecată!”, dar cu ce, că eu n-aveam bani să trăiesc! (...) Am auzit acum la televizor, nu știu dacă e real, dar după părerea mea e foarte bine, că se creează sindicate private. Deci tu îți faci o firmă de sindicat. Ai avocați, ai specialiști în domeniu legislației muncii, și creezi sindicat privat. Și atunci eu
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
Eu cred că există un fel de solidaritate între mine și cei cu care colaborez. De multe ori, le-am spus că munca lor este importantă pentru societate și trebuie să fie vizibilă, ca oamenii nu trebuie să vadă la televizor numai ce fac șmecherii, filfizonii și pipițele. În același timp, nu aș dori să idealizez subiecții cu care lucrez. Am întâlnit tot felul de oameni, inclusiv muncitori care au vrut să profite de mine, si patroni generoși și deschiși. Ce
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
avut carnetul de note la mine și mi-a dat pe o foaie semnătura. toți profesorii cu care am avut de-a face după 23 august erau, cum să spun eu, era foarte binevoitori. Ediție specială Pompiliu STERIAN Nu exista televizor, dar exista radio și, la un moment dat, se anunță la radio: “Atențiune! Atențiune! În curând vom transmite un comunicat important pentru țară”. Cam așa ceva. Asta repeta din 5 în 5 minute. Adică lumea era pregătită de către cei care trăgeau
69 DE ANI DE LA CĂDEREA REGIMULUI FASCIST: ”23 AUGUST 1944 - PERFORMAREA ISTORIEI RECENTE” () [Corola-website/Science/295687_a_297016]
-
este prefațata de prezentarea autorului și încheiată cu discuții, întrebări, tematica pieselor fiind, de regulă, foarte actuala. Dan Lungu a scris pentru noi un text comisionat, <b>Vrăjitoarea pofticioasa</b><i>,</i> în care tema de fundal era uitatul la televizor, capcanele telecomenzii” (Oltița Cântec, directorul Teatrului Luceafărul). La o trecere rapidă în revistă a <i>site</i>-urilor altor teatre pentru copii și tineret, observăm accentul pus exclusiv pe povești pentru copii până la 7 ani. În repertoriul Teatrului pentru copii
Al cui este teatrul pentru copii și adolescenți? () [Corola-website/Science/295713_a_297042]
-
constant să se întreacă în prestații. <i>Nautanki</i>-le puse în scenă de aceste <i>mandalis</i> sau <i>akharas</i> au devenit și au rămas principala sursă de distracție în orașele și satele din nordul Indiei până la apariția televizorului. Plăcerea stilului nautanki se află în schimburile melodice dintre interpreți. Spectacolele sunt punctate de cântece individuale, dansuri și sketch-uri care au rolul de pauze comice pentru public. Prestațiile nautanki pot fi puse în scenă în orice spațiu deschis dintr-un
Recâștigarea poporului – un eseu reflexiv () [Corola-website/Science/295710_a_297039]
-
Nautanki</i>-le tradiționale încep de obicei seara târziu, în jurul orei 10, și durează toată noaptea, până la răsărit. Stilul nautanki încă are o influență puternică asupra imaginației oamenilor din părțile nordice ale Indiei, si chiar si dupa răspândirea mass mediei (televizorul sau radioul), mulțimi de căte 10 sau 15 mii de oameni se prezintă la spectacolele nautanki. Traducerea și adaptarea din limba engleză: Alexandra Iacob [1] Este o formă tradițională de operă din India [2] O formă teatrală care a dat
Recâștigarea poporului – un eseu reflexiv () [Corola-website/Science/295710_a_297039]
-
Note. Caiet liniat. Dictare. Autodictare. Învățat pe de rost. Ghiozdanul meu are o tonă. Tone de caiete. Tone de teme. Doamna învățătoare ne dictează cu viteza luminii. Am 24 de ani. Am un job. O garsonieră în rate și un televizor.” miercuri 29 octombrie, ora 19.00 Del Duma, Vorbește‑le despre mine Text: Mihaela Drăgan Cu: Mihaela Drăgan Regia: Liana Ceterchi Muzica: Elena Albu Costume: Meșteshukar Butiq Afișul și pictura: Paul Hitter Poveștile a patru femei rome se îmbină cu
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
La Palatul Copiilor m-am ocupat la unele spectacole ale colegilor mei, de lumini și de muzică, și eram mândră să-i văd cum strălucesc. Dup-aia am mai participat la spectacole de teatru forum, și chiar dacă eram doar un televizor ascuns într-o cutie, eram acolo, mă simțeam prinsă în mijlocul acțiunii, și era bine! Ce-ți oferă un spectacol de teatru în plus față de un film? Prin ecran nu vezi emoțiile oameniilor atât de mult și atât de intens. Sunt
Teatrul să fie cu totul al oamenilor () [Corola-website/Science/295810_a_297139]
-
altul etc. Fain tip! Știu că m-a amuzat tare mult cum îl juca pe Ion Iliescu — stilul ăla foarte distinctiv de a vorbi... Și Miron Cozma spunea niște tâmpenii amuzante. Cam atât. Pe ăștia doi i-am recunoscut de la televizor. Ceilalți nu știu cine erau, insă povesteau niște chestii despre iunie '90 care mi s-au părut la momentul respectiv ușor senzaționaliste. Că la stiri, numai că pe alocuri ceva mai rau. Dacă mai puneai și faza că, deși toți vorbeau despre
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]
-
de când cu criza, când în Piață Universității au venit numai hipsteri d-ăștia ca mine, majoritatea pe filmele alea nouăzeciste pe care le-au învățat de-a lungul anilor pe de rost din presa culturală respectabila și, pe ascuns, de la televizor — știi, alea cu „Vrem democrație și piața ca-n Vest!”, „Anti-Iliescu”, „Să vină studenții!”, cântece, voie bună, a pinch of naționalism, investitori serioși, alea, alea. Probabil printre puținele chestii proletare de p-acolo erau gusturile mele, de care am facut
Programul de ieri al luptei de clasă. Post scriptum la Capete înfierbântate () [Corola-website/Science/295801_a_297130]
-
publice est-europene, una dintre luptele asimetrice ale tranziției s-a dat între betonul blocurilor și imaginile digitale, făcute la calculator, așezate pe panouri comerciale, care au acoperit fațadele neîntreținute. Câtă vreme majoritatea locuitorilor își educaseră privirea, seara de seară, la televizoare alb-negru, blocurile fuseseră “argintii” și “noi”. Se purtau paltoane lungi, pulovere și rochii croite dintr-o bucată. Blugii în general, si blugii prespălați, în special, care se apropiau încă și mai mult de estetică betonului ud, au avut un succes
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
aparte în Europa de Est (Un dansator din compania lui Alvin Ailey, aflat într-un turneu mirabil cu trupa să de dans în România, la mijlocul anilor 1980, îl întrebase pe fratele meu de ce se poartă atâția blugi în blocul socialist). Odată cu apariția televizoarelor în culori, a camerelor video și a calculatorului personal (fabricat în fiecare industrie locală socialistă), blocurile au devenit imediat “gri”, iar după 1989 erau “urâte”. Peste tot au apărut tricouri inscripționate cu cuvinte colorate în engleză (“sexy”), iar bărbații au
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
teritoriul sârbesc. Și după, când am crescut un pic mai mare, de pe la 10 ani, așa, la scoala, non-stop: război, război, război. Am făcut la scoala materia „Marxism”, care ne învață despre socialism, comunism, cine e Karl Marx, și după, la televizor, numai filme de luptă, partizanii împotriva germanilor, si asa toată viața, până am crescut. În 1980, când a murit președintele nostru, Tito, eu am simțit că n-o să fie bine, și i-am spus tatălui meu că o să fie război
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
să participe la activități, să joace fotbal, noi am făcut și un calendar pentru un proiect, am făcut multe. Numai când au trebuit să ne răsplătească, nimic! Bine, au primit copii două telefoane mobile la oferta, alți copii au primit televizoare, numai copiii, și femeile care au fost la filmare pentru... puțin, un milion, așa ceva. La câte emisiuni am fost noi și nu ne-au plătit niciodată. Odată m-au păcălit, TVR1, nu mi-au făcut contract înainte de filmare, au spus
„Trebuie să ducem povestea mai departe” () [Corola-website/Science/295731_a_297060]
-
reflectă niciun adevăr. Cele două experiențe distincte de lectură s-ar polua reciproc pân-ar naște o struțo-cămilă deconstructivistă de dragul deconstrucției. Așa că, măi onest, o s-o recunosc ca atare. Monoloagele vaginului mi-au venit când trebuie. Mindfuck total, zic la televizor despre primul ciclu, despre violurile din Bosnia, despre toate șuruburile și rotitele din care-i făcută vulva, despre cuvintele care nu apar niciodată în subtitrare. Despre - mare chestie, ce să spun - lucruri pe care azi le știe toată lumea. Chipurile. Eu
Vocea din „Monoloagele vaginului” () [Corola-website/Science/295745_a_297074]
-
61.1% din totalul angajaților. În București, fosta platformă industrială Pipera a fost printre primele zone de acest fel convertite, începând cu sfârșitul anilor 90, din zone cu capacitate de producție industrială în zone cu capacitate de producție emoțională. În locul televizoarelor produse la Electronica, au apărut servicii pentru ceea ce este produs fizic în altă parte, adică încrederea ca marfă; modul în care lucrătorul în servicii comerciale câștigă încrederea clientului este o componentă esențială în acest proces de vânzare/cumpărare de servicii
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
adolescentă de 16 ani care rămâne gravidă după ce l-a sedus pe prietenul ei cel mai bun. Cum spunea și el: „E clar că ai premeditat să faci sex cu mine. În seara aia era The Blair Witch Project la televizor, dar tu ai preferat să stai cu mine.” Adică fata are inițiativa în relație, iar mai târziu de-a lungul filmului se chinuie chiar să repare căsnicia părinților adoptivi. Dar pentru publicul din fața ecranelor, nu încearcă să spună de ce nu
Nu sunt niște domnițe in distress () [Corola-website/Science/296075_a_297404]
-
încercat să-mi găsesc o slujbă din care să-mi permit să plătesc creditul și să mă pot întreține. Nu aveam alte rate, pentru ca, vă spun, în întreaga mea existența nu am făcut niciodată rate, nici măcar la un amărât de televizor, tot ce am cumparat a fost cu banii jos. Nu eram o persoană exagerată, care să cheltuie irațional. Aveam cheltuielile obișnuite - adica întreținere, lumină, telefon, hrana și, eu știu, câte o haină, ceva, măi cât-de-cât, măi de calitate. Cu angajatul
„Nu aș mai face niciodată credit ipotecar” () [Corola-website/Science/296064_a_297393]
-
repetă, în mare, cam același lucru: «Nu știu ce l‑a apucat», «N‑o să‑i meargă bine pe‑aici după trăznaia asta», « Cu cine‑și închipuie că va mai face vreodată filme?», «E o adevărată sinucidere profesională!». După o oră, am stins televizorul și am intrat pe Internet - unde am văzut cam același lucru, dar și mai și - din toată America”. (pp. 9-10) Cam asta e situația cu libertatea de exprimare în Statele Unite ale Americii. Dacă, în noaptea Oscarurilor, Moore l‑ar fi
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
mai multor orașe din Spania. Așa s-a răspândit indignarea. „Sănătatea” s-a dovedit mai contagioasă decât ciuma, iar vocile indignaților au traversat granițele. Și astfel au răsunat în întreaga lume: Ne-au aruncat în stradă, așa că aici suntem. Stinge televizorul și aprinde străzile. Ei îi spun criză, noi îi spunem escrocherie. Nu sunt prea puțini bani: sunt prea mulți hoți. Piețele ne conduc. Eu nu le-am votat. Ei iau decizii pentru noi, fără noi. Se închiriază sclav economic. Îmi
15 MAI. Fie ca “mâine” să nu fie doar un alt nume pentru „azi ” (FRAGMENT DIN “FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295867_a_297196]
-
acum. Scriem împreună scenariul. Și apoi încercăm să jucăm ceva din el. Vrem să vedem cine vor fi personajele, și cine ce va face. [Tabita] Cu o zi înainte ne jucam pe afară, jucam ceva dintr-o telenovelă văzută la televizor cu o seară înainte, și a venit cineva de la primărie să ne spună că a doua zi ne mută. Și ne-am dus și am cumpărat saci, și am început să împachetăm. Nici acum nu mă pot obișnui că sunt
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
jumătate, când intrai, intrai ca într-o sufragerie întâi, iar dincolo dormeai seara, dincolo aveam două paturi față în față, o masă mai mare, plus încă o masă la geam unde aveam o groază de flori și o comodă cu televizorul și cu tot felul de chestii. La bucătărie mi-a făcut tata doi soldați din ăia mari și era suficient, erau numai bine, mai înalți, că fiică-mea deja creștea și începea să descopere bucătăria. Plăteam lumină, apă, gaz nu
„Am 36 de ani și am stat în 23 de chirii” () [Corola-website/Science/296001_a_297330]
-
primul gândac găsit în punga de alune, am fost surprins și scârbit. La al doilea, frustrat. La al treilea, eram deja ”hai, bine, ia și tu, că știu că vă plac astea decojite.” Până în aprilie 2015, când am adus un televizor Sport, alb-negru, fabricație 1991, avusesem doar casetofonul Panasonic al lui taică-miu, fabricație, desigur, tot 1991. Pe colegul nu-l interesa prea mult, că statea de regulă pe la gagică-sa. Cablu luam de la vecini, net n-am avut niciodată. Mergeam
Cartierul București-Ploiești-Cluj și retur () [Corola-website/Science/296003_a_297332]
-
cu un smoc simpatic de barbișon și îmbrăcat într-o cămașă largă înflorată. Ce vroia ăsta de la ei. Păi să meargă cu el, copii, am niște mobilă de cărat... Plătesc bine. Îl măsurară mahmuri, parcă-l știau de undeva, de la televizor parcă semăna cu un conte sau marchiz din niște filme. Arăta cam de statura lor, ceea ce era pe cale să-i deruteze, și nu se mai întîmplase pînă acum să-i solicite cineva pentru cărat mobilă. N-aveau ei fason de
Trei ceasuri rele by Radu Aldulescu () [Corola-website/Imaginative/14470_a_15795]