14,689 matches
-
a stabili o relație. Axa 3. Starea conștiinței este globală pe durata diferențierii senzoriomotrice, dar investirea exclusivă a acestei funcții corporale, totale, conduce la confuzia conștiinței, ceea ce va împiedica atenția, învățarea și comunicarea. În cazul autismului fixat, există probabil o trăire de depersonalizare, conștiința nu mai reușește să fixeze trăsăturile distinctive care definesc individul. Axa 4. Maturizarea structuralo-funcțională: funcționalitatea are câștig de cauză asupra structurării, ce conduce la nediferențierea funcțiilor și la o labilitate energetică și emoțională care împiedică acțiunile voluntare
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
sensul decât prin cunoașterea mai bună a modelului structural-funcțional și prin folosirea instrumentelor de intervenție asupra energiei și conștiinței, a maturizării și integrării, la fel ca și relația de viață. Rolul acestei prezentări este de evidențiere a aspectelor psihopatologice, a trăirilor autistului și a principiilor și mijloacelor terapeutice verbale, corporale și relaționale, care au fost sintetizate de Meyer, R., în 1997, astfel: să se intre în bula primitivă, să accepte că este eco-sistem și nu ființă umană; să se lucreze la
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
școlii Viața organizației școlare nu se rezumă doar la activitățile desfășurate, ci se referă și la stările subiective trăite de indivizii implicați în aceste activități. Fiind implicați în atingerea unor scopuri comune, membrii școlii interacționează, iar din interacțiunea lor rezultă trăiri oscilând între satisfacție și insatisfacție, încredere și dezamăgire, curaj și descurajare etc. Aceste trăiri influențează în mare măsură bunul mers al școlii, de aceea ele nu trebuie neglijate. Aceste fenomene subiective constituie așa - numitul climat al școlii. Prin „climat” E.
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și la stările subiective trăite de indivizii implicați în aceste activități. Fiind implicați în atingerea unor scopuri comune, membrii școlii interacționează, iar din interacțiunea lor rezultă trăiri oscilând între satisfacție și insatisfacție, încredere și dezamăgire, curaj și descurajare etc. Aceste trăiri influențează în mare măsură bunul mers al școlii, de aceea ele nu trebuie neglijate. Aceste fenomene subiective constituie așa - numitul climat al școlii. Prin „climat” E. Păun desemnează „ambianța intelectuală și morală care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mare măsură bunul mers al școlii, de aceea ele nu trebuie neglijate. Aceste fenomene subiective constituie așa - numitul climat al școlii. Prin „climat” E. Păun desemnează „ambianța intelectuală și morală care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective și al trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație. Climatul exprimă deci, stări subiective, îndeosebi de ordin afectiv și moral... Climatul reprezintă moralul grupului.” Climatul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de motivare și de mobilizare a resurselor umane, stările de satisfacție sau de insatisfacție, gradul de coeziune din școală). Climatul școlii este rezultatul interacțiunii mai multor factori dintre care unii sunt evidenți, alții sunt mai puțin observabili și țin de trăirile subiective ale cadrelor didactice și ale elevilor. Acești ultimi factori sunt mai geru de identificat și de analizat. E. Păun identifică trei categorii de factori care influențează climatul organizației școlare: - Factori structurali țin de structura organizației, de modul în care
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
sunt mai bune la materiile care implică exprimări verbale complexe (materiile umaniste), în timp ce băieții sunt mai buni la materiile realiste. Și la unii și la alții inteligența este activă, intuitivă și duce la formarea multor competențe. Treptat, adolescentul intuiește că trăirile și cunoștințele sale sunt invadate de asociații sau de izbucniri de amintiri sau de exprimări necontrolate datorate unor stratificări mai vechi sau mai noi de experiență. În aceste condiții are loc întâlnirea cu inconștientul, încercarea de a-l cenzura, autopedepsirea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
individual egoiste. Deoarece aceste categorii motivaționale conțin atât aspecte personale, cât și valențe sociale, în cercetările care au fost realizate s-a luat drept indice al maturizării motivației următoarele aspecte: depășirea dependenței activității de învățare de factori situativi personali în favoarea trăirii motivației din perspectivă socială, realizarea unor conexiuni de semnificații și scop în dinamica motivației, din care să rezulte poziția valențelor sociale ale atitudinii față de învățătură în raport cu cele individuale. Au fost structurate următoarele categorii de motivații posibile privind învățarea în perioada
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
dezvolte spiritul, sufletul, corpul și inima; 2. să permită copiilor să învețe să trăiască unii cu alții, cu persoane diferite (C. Liesse, 2000) La prima vedere cele două aspecte ale misiunii școlii par contradictorii: dezvoltarea individualității, în plinătatea sa și trăirea împreună cu ceilalți. Ce înseamnă să înveți să fii tu însuți și în același timp să înveți să trăiești cu ceilalți? Soluția acestei probleme este educația interculturală. Numai prin intermediul acestei dimensiuni a educației putem înțelege și accepta că suntem diferiți, dar
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
evoce astfel o particularitate a lumii textului. Într-un mod oarecum analog lui James Joyce, care, prin încercarea de a face ca "timpul narativ" (durata lecturii) să coincidă cu "timpul narat" (durata evenimentelor relatate), urmărea să-i transmită cititorului impresia trăirii "pe viu" a întâmplărilor din romanul Ulysses, Sadoveanu ne plasează, prin numeroasele unități ale "discursului repetat" diseminate în Creanga de aur, într-o lume a repetiției, în care totul e deja prescris, iar divinitatea înlătură cu anticipație orice "accident" în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dublată de represiunile la care erau supuși creștinii, o parte a acestora se retrag în zone nepopulate. Aici în timp se realizează comunități bine organizate 33 care trăiau după reguli stricte, într-o viață simplă. Actul principal era cel al trăirii rugăciunii și al încercărilor la care erau supuși datorită formei de viață pe care au adoptat-o. Mesajul pe care îl transmiteau avea forța începutului, a trăirii directe și un bogat conținut metaforic 34. Urmărind povestirile despre viețile sfinților și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trăiau după reguli stricte, într-o viață simplă. Actul principal era cel al trăirii rugăciunii și al încercărilor la care erau supuși datorită formei de viață pe care au adoptat-o. Mesajul pe care îl transmiteau avea forța începutului, a trăirii directe și un bogat conținut metaforic 34. Urmărind povestirile despre viețile sfinților și a asceților de la începuturi putem să identificăm că partea specifică imaginarului pulsional este dominantă, însăși existența acestora devenind o metaforă. Totuși această simplitate a mesajului nu se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a acestor evoluții s-a realizat o raționalizare și implicit o direcționare a credinței. Sinoadele ecumenice realizează acest lucru pentru prima parte a bisericii pentru că identificarea dreptei credințe se face printr-un efort de raționalizare și implicit de îndepărtare a trăirii directe și la nivel metaforic. Importante devin hotărârile sinoadelor și nu trăirea directă. Religia creștină își desfășoară primul act de raționalizare. La aceasta se adaugă procesul de raționalizare specific demersurilor teologice ale scriitorilor bisericii. 1.3.2. Dezvoltarea instituției mănăstirești
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a credinței. Sinoadele ecumenice realizează acest lucru pentru prima parte a bisericii pentru că identificarea dreptei credințe se face printr-un efort de raționalizare și implicit de îndepărtare a trăirii directe și la nivel metaforic. Importante devin hotărârile sinoadelor și nu trăirea directă. Religia creștină își desfășoară primul act de raționalizare. La aceasta se adaugă procesul de raționalizare specific demersurilor teologice ale scriitorilor bisericii. 1.3.2. Dezvoltarea instituției mănăstirești ca spațiu al imaginarului rațional Perioada de după căderea imperiului Roman de apus
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
organizatorice, teologice și metafizice. Prin modalitățile de a indica calea cea dreaptă și de a explica mesajul metaforic transmis inițial s-a dezvoltat una dintre cele mai ample etape hermeneutice din istoria gândirii omenești. A fost raționalizată componenta pulsională a trăirii sacrului fiind teoretizată și conceptualizată prin idei pornind de la modul în care trebuie să avem această trăire a sacralității până la cum poate fi aceasta reprezentată. Astfel s-a concretizat o primă etapă în dezvoltare conceptuală a imaginarului rațional specific perioadei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metaforic transmis inițial s-a dezvoltat una dintre cele mai ample etape hermeneutice din istoria gândirii omenești. A fost raționalizată componenta pulsională a trăirii sacrului fiind teoretizată și conceptualizată prin idei pornind de la modul în care trebuie să avem această trăire a sacralității până la cum poate fi aceasta reprezentată. Astfel s-a concretizat o primă etapă în dezvoltare conceptuală a imaginarului rațional specific perioadei medievale. Cea de-a doua etapă este mult mai târzie și se manifestă sub impactul unor dezvoltări
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și cultural ea se va revărsa în exterior ca filosofie scolastică, iar câteva secole mai târziu ca gândire universitară. Demersul ce se realizează în aceste spații este unul rațional. Spre deosebire de perioada patristică, în care se realiza un demers hermeneutic al trăirii și al Bibliei, în cazul scolasticii raționalizarea se realiza în mod conștient. Gestul de a "analiza" divinitatea, gest ce în mod normal ar fi fost tabu, se încearcă a fi făcut cu smerenie tocmai pentru a păstra tabuizarea necesară acestuia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
depărtat de adevăr decât de realitate. Retragerea în fantastic este o soluție pe care o oferă și Bacon celor nemulțumiți de lumea reală. Poezia are un rol curativ (ea are drept domeniu imaginația), dar știința nu trebuie legată de fantastic. Trăirea fantasticului ca și cum ar fi realitate și stăpânirea magiei erau considerate în secolul al XVI-lea drept domenii subordonate diavolului, ceea ce nu este prea departe de adevăr, pentru că atunci când crezi că stăpânești fantasticul, vei descoperi, de fapt, că ești stăpânit de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și tensiunile acestei lumi; 21. calitatea metaforică; 22. coerența sau incoerența (planurilor, acțiunii, evenimentelor etc.); 23. caracterul operei (restrâns sau cuprinzător, generalizator, etc.); 24. aprecieri estetice privind lumea operei: a. vitalitatea lumii prezetate (caracterul ei static sau cinetic); b. intensitatea trăirilor ei; c. contrastele acesteia; d. amploarea, profunzimea ei; 25. ce valori sau interese propune (utilul și plăcutul, învățăminte, etc.); 26. caracterul de noutate, de surpriză (1. ieșirea din șabloanele narative, descriptive, prozodice etc; 2. din exprimarea banală, cotidiană; deci o
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
a putea să le retrăiască și acesta; nu atât de a ne spune cum este, ci de a evidenția impresiile ori sentimentele noastre față de noțiunea descrisă; - de fapt, obiectul descrierii este de cele mai multe ori, un pretext pentru trezirea unor sentimente, trăiri etc. Alte niveluri: a. morfologic: adjective, substantive, adverbe, superlativul artistic (realizat prin morfeme nespecifice), schimbarea categoriei gramaticale etc.; b. sintactic; etc. PARALELA poate fi de mai multe feluri: a. paralela romanescă: - personajele sunt organizate în câteva grupe independente; fiecare dintre
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
astfel regimul formal al exprimării în stil direct; ceea ce înseamnă că poate marca o opoziție între persoanele verbale (pers. a III-a / pers. I); - este un artificiu prin care narația progresează; - este, nu neapărat, o formă de exteriorizare a unor trăiri intime și preconștiente. Aparteul: - este un scurt monolog într-o piesă de teatru; - este rostit cu glas scăzut de acor, către spectatori;marcând astfel, că este spus pentru sine și auzit numai de aceștia; nu este auzit și de partenerii
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
afectivă a impresiilor și a sentimentelor; eul poetic nu este o suprapunere a autorului, ci este însuși Poetul; adică o ființă umană sensibilă, care își exprimă anumite sentimente, stări sufletești etc. în așa fel, încât chiar Cititorul își poate revendica trăirea acestor sentimente; (!!) evitați formulările de genul „Fiind băiet, lui Eminescu îi placea să cutreiere pădurile...”; - în literatura epică (și dramatică) -personajul este „creat”; el prinde contur și personalitate sub ochii cititorului; - uneori poate fi ilustrarea unui principiu predeterminat; - prin intermediul personajului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
prinde contur și personalitate sub ochii cititorului; - uneori poate fi ilustrarea unui principiu predeterminat; - prin intermediul personajului / personajelor, scriitorul își dezvăluie ideile și sentimentele; - este surprins sub orice aspect posibil: 1. atât în acțiune - ca aspect exterior; 2. cât și prin trăirile sale - ca alcătuire sufletească, interioară; - poate fi lipsit de o individualitate marcantă, sau dimpotrivă; personajul propulsează mecanismul acțiunii;personajul este plasat într-un animit mediu de viață; - dezvăluirea trăsăturilor se face prin orice mod de expunere: descriere, narațiune, dialog, monolog
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
se cunoască doar starea de spirit, mobilurile acțiunilor sale, atitudinea etc.; - i se poate sugera un contur schematic, o singură trăsătură (fizică sau psihică) sau este prezentat în detaliu; - este surprins atât în planul activității sale exterioare, cât și al trăirilor interioare;uneori este supus unor transformări evolutive, adeseori spectaculoase; - poate fi văzut: a. „dinăuntru”, în intimitatea conștiinței, a reacțiilor și trăirilor personale;accentul se pune pe viața interioară, pe reacții psihice, pe analiza impresiilor; b. „din exterior”, în raport cu alte personaje
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
fizică sau psihică) sau este prezentat în detaliu; - este surprins atât în planul activității sale exterioare, cât și al trăirilor interioare;uneori este supus unor transformări evolutive, adeseori spectaculoase; - poate fi văzut: a. „dinăuntru”, în intimitatea conștiinței, a reacțiilor și trăirilor personale;accentul se pune pe viața interioară, pe reacții psihice, pe analiza impresiilor; b. „din exterior”, în raport cu alte personaje, cu mediul etc.; accentul este pus pe comunicare, pe relațiile create în individ și colectivitate, între individ Ț individ etc. - caracterul
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]