14,325 matches
-
sol. 391 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI De pe cer, marile puteri, aplecîndu-se, își strângeau sateliții, aidoma unei babușce ce-și înghesuia seara găinile în coteț. Sau, cel puțin, uneori, în mintea ta de Sinistrat așa ți se năzărea. Puteai zbura nestingherit de unde până unde pofteai, fără a te mai expune riscului ca umerii obrajilor să se întîlnească, pe nepusă masă, cu răceala bulbucăturii de sticlă a unui termometru flotabil ori prezența să-ți fie semnalată pe harta izobară, înjghebată de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
te mai expune riscului ca umerii obrajilor să se întîlnească, pe nepusă masă, cu răceala bulbucăturii de sticlă a unui termometru flotabil ori prezența să-ți fie semnalată pe harta izobară, înjghebată de zelul cine știe cărui nepricopsit cercetător al zburdălniciilor climatice. Zburai și gata. Iar Doru Sinistratul exact cu asta se îndeletnicea, zbura de colo până colo într-o completă uitare de sine, bodăgănea și intona titlul unui poem pe care-l reținuse de la un june scriitor, împreună cu care se dinamitase
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nepusă masă, cu răceala bulbucăturii de sticlă a unui termometru flotabil ori prezența să-ți fie semnalată pe harta izobară, înjghebată de zelul cine știe cărui nepricopsit cercetător al zburdălniciilor climatice. Zburai și gata. Iar Doru Sinistratul exact cu asta se îndeletnicea, zbura de colo până colo într-o completă uitare de sine, bodăgănea și intona titlul unui poem pe care-l reținuse de la un june scriitor, împreună cu care se dinamitase el o dată într-o crîșmă: "Am lăsat puțin lebăr în viața
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
străveziu, recomandabil numai muierilor cu forme atât de năpraznice, de ți-ar fi furat, ca pe-un crâmpei de ață, mințile. Doru nu avea 390 DANIEL BĂNULESCU plastic, o carcasă infectă de frigider, un balansoar întrebuințînd drept scăunel o anvelopă. Zbură, mângâie și pluti până duminică, 24 aprilie, noaptea târziu, când literele scrisoricii începură să se stingă tot mai mult, precum vârfurile de jar ale unor țigări părăsite în stradă. Compunerea, transcrisă în vis, a Sinistratului devenind tot mai ilizibilă, până la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Alison a întors capul în direcția de unde i s-a părut că se auzise glasul femeii, însă toate persoanele de la masa doi se prefăceau că nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Dacă idioții ar putea să zboare, s-a gândit Alison înfuriată, atunci sala asta ar fi un adevărat aeroport. Mireasa s-a lăsat să cadă pe scaun. Abia atunci a realizat că petrecuse atât de mult timp plănuindu-și nunta de basm, încât nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
baza pe tine ca să ai grijă de ea - era îngrozită de faptul c-o lăsaseși singură. —Soră vitregă. —Poftim? Fiona s-a oprit din perorație, nedumerită de întrerupere. —Jessica e sora mea vitregă, nu sora mea bună. Mâna Fionei a zburat în aer înainte ca femeia să-și dea seama ce face. Bufnetul palmei care-a aterizat pe obrazul puștiul a plutit între ei preț de câteva secunde. Apoi femeia a rămas cu ochii larg deschiși, în timp ce băiatul și-a lipit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
puțin, astfel încât s-o vadă bine pe Alison și să stea cu spatele la Susan. Ar trebui să încerci să te împrietenești cu Sofia. Atrage-o de partea ta. Expresia de pe fața lui Alison se putea traduce prin „mi-e frică să zbor cu avionul, iar Săgețile Roșii mi-au propus să merg cu ei și să mă arunc cu parașuta“. Nu sunt sigură c-ar merge, a răspuns ea cu timiditate. Nu voia s-o supere pe Julia, când femeia se arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
doi. —OK, uite ce-ți propun. Te duc acasă, la mama ta, și dacă te întreabă unde ai fost, poți să-i spui c-ai fost la un prieten acasă. Fiona rostea cuvintele cu lentoare, luând decizii pe măsură ce vorbele îi zburau de pe buze. În seara asta n-o să-i spun nimic lu’ taică-tu. O să mă mai gândesc la toate peste noapte și să vedem ce părere o să mai am de dimineață. Dar nu-ți promit nimic, da? Jake se oprise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
care a pășit în holul răcoros, placat cu marmură, în care angajații în livrele se amestecau printre oaspeții pe tocuri ai hotelului, care aveau fiecare câte-o hartă turistică în mână. Alison venise în Marrakech ca să-și întâlnească soțul. Luca zburase înspre Maroc cu două zile înainte, pentru o întâlnire de afaceri cu o companie de telecomunicații locală, care voia să-și modernizeze sistemul. De obicei, destinațiile lui Luca erau așa de plicticoase încât Alison refuzase toate invitațiile de a i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
să-și modernizeze sistemul. De obicei, destinațiile lui Luca erau așa de plicticoase încât Alison refuzase toate invitațiile de a i se alătura, numai că, de data asta, călătoria reprezenta un adevărat răsfăț, așa că femeia acceptase imediat propunerea de a zbura pentru o vacanță de două zile, după ce Luca își termina treaba. Dar, în secret, mai avea un motiv, mult mai puternic, pentru care fusese dispusă să alerge, în ultima secundă, la aeroport. Lamela de fertilitate din seara precedentă îi indicase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a mers bine? N-a fost rău. N-a fost deloc rău. Luca și-a scos cravata și haina de la costum și le-a agățat în șifonier. —O să fiu anunțat săptămâna viitoare dacă am primit sau nu contractul. Tu ai zburat fără probleme? Da, mulțumesc. Luca s-a aplecat în fața minibarului, de unde a scos o sticlă cu apă Perrier, pe care a dat-o peste cap dintr-o singură răsuflare. Lichidul i s-a prelins și pe bărbie. Apoi, bărbatul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
asta înghit pastile, de asta îmi iau temperatura, de asta calculez programe și fac pipi pe lamele de fertilitate... Femeia a făcut o pauză, ușor șocată de tresărirea lui Luca la auzul acelui exces de informații. —...și de asta am zburat până la Marrakech în perioada fertilă, a continuat ea. Toate astea le fac pentru un singur motiv: vreau să rămân însărcinată. Și vreau să rămân însărcinată cu tine, pentru că te ador. Dar tu mă judeci aspru tocmai din cauza asta. Luca a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
întrebat ea veselă. —Așa și-așa, a răspuns bărbatul ridicând din umeri. Dar tu? — Am rezolvat o mulțime de probleme și-am ajuns și la spălătorie cu costumul tău de seară, dar chiar nu mi-am dat seama când a zburat timpul. A, și-am reușit să iau și un cadou pentru copilul lui Deborah, a adăugat Julia indicând, din cap, raftul pe care se odihnea cadoul. James s-a uitat în direcția lui, dar n-a părut deosebit de interesat. —E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
îndoială că un copil ne-ar face relația și mai solidă. Ce altă bucurie mai mare poate să existe decât să faci un copil împreună cu partenerul tău de viață? Julia i-ar fi putut da nenumărate exemple - de pildă, să zbori cu un avion particular până pe insula Necker, a lui Richard Branson, sau să pui mâna, înaintea oricărei alte femei, pe o rochie de seară, ediție limitată, de la Versace. Dar și-a zis că probabil momentul nu era potrivit pentru astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
dintr-odată, pe atât de neașteptat de violent pe cât de liniștit fusese până atunci, a început să se zbată. Bineînțeles că am slăbit strânsoarea imediat, dar nu înainte ca acel cioc nemilos să-mi lase o cicatrice pe piept. A zburat. L-am privit cum se îndepărta; s-ar putea spune că o parte din mine a zburat odată cu el. — Vultur-în-Zbor. Vocea era cea a Prepelicarului. Privise totul în liniște. — Acesta este numele tău. Vultur-în-Zbor. Pentru ce altceva crezi c-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
se zbată. Bineînțeles că am slăbit strânsoarea imediat, dar nu înainte ca acel cioc nemilos să-mi lase o cicatrice pe piept. A zburat. L-am privit cum se îndepărta; s-ar putea spune că o parte din mine a zburat odată cu el. — Vultur-în-Zbor. Vocea era cea a Prepelicarului. Privise totul în liniște. — Acesta este numele tău. Vultur-în-Zbor. Pentru ce altceva crezi c-a venit vulturul la tine înainte să te atace? E numele tău de bărbat. Așa trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
capul. Acum știa că e nebun. — Deggle, a spus el. — Același. Nimeni altul. Nu accept înlocuitori, a zis Deggle. Lasă-mă să-ti spun numai o vorbă la urechea ca o scoică: nu mi se mai zice așa. Știi, timpul zboară, și numele odată cu el. — Da, a răspuns amuzat Vultur-în-Zbor. — De fapt mi se zice Lokki. Marele Lokki, la ordinele dumneavoastră. Demonstrații fenomenale de prestidigitație fenomenal realizate. Vai de mine, câte mai are omul de-ndurat în vremuri de restriște! Vremuri grele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
ea hotărâtă, din moment ce nu-ți plac spectatorii, Elfrida și cu mine o să ne asigurăm că nu-ți sari rândul. — O, da! strigă Elfrida, sărind în sus. Hai, urcă, domnule Vultur! Apoi el s-a lăsat în mâinile lor și a zburAT în sus și-n jos și-n spate, fluierând în aerul aproape limpede, la cheremul celor două manechine palide. La cheremul lor, pentru că, treptat, și el avea să devină obsedat, iar ele urmau să fie obiectele obsesiei sale. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
climatelor și având toate penajele pe care ți le-ai putea imagina, păsări comune, precum ciorile, și păsări pe care indianul nu le mai văzuse niciodată, cu ciocuri răsucite ciudat și forme stranii și toate se adunau în stoluri și zburau în sus, către vârful muntelui. Vultur-în-Zbor trebuia să-și ferească deseori fața de bătăile unor aripi întinse. Aruncă o privire în spate, către Media. în ochii ei se citea frica, dar femeia se strădui să zâmbească. Iar vuietul îl înconjură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mine printr-un orgasm al gândirii. Prizonierul corcit și semi-semitic, cu contradicțiile sale, aportanța eului coexistând cu necesitatea supremă a dăruirii propriului eu, necesitate crudă, ineluctabilă și mintea lui Grimus spărgând zăgazurile. Ca o bătaie de aripi, eul său intra zburând. Fiul meu, fiul meu, ce tată a mai dat naștere unui asemenea fiu, așa cum fac eu, cel steril. Lumina a pălit în sfera strălucitoare. Transferul era complet. Am dat drumul mânerului - trupul îmi aparținea și-l puteam controla iarăși. Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
brusc și a rămas întins pe pământ, în timp ce vâlvătaia devenea tot mai puternică. Ramurile se prăbușeau în ploi de scântei și fum în jurul și deasupra lui, formând un mormânt incandescent. Iar în jurul coloanei de fum un nor întunecat de păsări zbura în cercuri, păsări gureșe care se agitau și țipau, rostindu-i epitaful. De-acum nu mai exista nici o Poartă. Insula Calf era din nou un loc unitar. Treptele coborau până la casa lui Liv, devenită solidă și vizibilă. Odată cu sfârșitul vuietului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Nu reuși să-i vadă chipul, sau să țipe, dar începu să se zbată și să lovească cu picioarele în cel care o ținea strâns să nu scape. De parcă ar fi putut să-și măsoare forțele cu el. Ea, care zbura la o rafală mai puternică a vântului. O amorțeală plăcută îi paraliză corpul, acaparând cu viteză fiecare celulă, anihilându-i voința, forța. Căzu moale în brațele bărbatului care o ridică ușor și o așeză cu atenție pe bancheta din spate
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ce simțea ea. Fluturele se înălță grațios bătând aerul cu aripile sale albe și catifelate. Karina îi urmări zborul lin spre alte zări în timp ce se întreba dacă aceste ființe delicate au și ele dezamăgiri în dragoste. Mai au puterea să zboare când suferă? Sau aripile cad grele pe lângă trupul firav, incapabile să se înalțe? Ea se născuse cu aripile frânte, sau se frânseră atât de devreme încât nici nu-și mai amintea momentul? Cafeaua se răcise în timp ce admirase firava vietate, iar
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Nu reuși să-i vadă chipul, sau să țipe, dar începu să se zbată și să lovească cu picioarele în cel care o ținea strâns să nu scape. De parcă ar fi putut să-și măsoare forțele cu el. Ea, care zbura la o rafală mai puternică a vântului. O amorțeală plăcută îi paraliză corpul acaparând cu viteză fiecare celulă, anihilându-i voința, forța. Căzu moale în brațele bărbatului care o ridică ușor și o așeză cu atenție pe bancheta din spate
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
arbore pitic, bine ramificat și cu frunza deasă. Chiar dacă era spre după-amiază, zăpușeala devenise de nesuportat, așa că Începusem să-mi fac vânt cu cartea pe care o achiziționasem recent de la un anticar. Priveamaiurea spre crestele bătrânilor copaci, dintre crengile cărora zbura din când În când câte o pasăre neagră, pătând albastrul limpede al Înălțimii. S-a așezat lângă mine brusc, trântindu-se pe bancă Întrun mod zgomotos, ca și cum ar fi coborât pe o scară nevăzută și și-ar fi dat drumul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]