13,524 matches
-
Troleibuzele în Bălți constituie un important mijloc de transport public în localitate . Prima linie de trolebuize, cu o lungime de 15 km, a fost deschisă în 1972 pe traseul Molodova - Autogară. La 26 august 1972 este înființată Direcția de troleibuze din orașul Bălți
Troleibuze în Bălți () [Corola-website/Science/324099_a_325428]
-
Bălți constituie un important mijloc de transport public în localitate . Prima linie de trolebuize, cu o lungime de 15 km, a fost deschisă în 1972 pe traseul Molodova - Autogară. La 26 august 1972 este înființată Direcția de troleibuze din orașul Bălți, reorganizată în 1992 în Întreprinderea Municipală „Direcția de troleibuze Bălți”. În primul an de existență a troleibuzelor, în Bălți circulau 20 de unități de transport. La începutul anilor 90 cele trei rute, ce cuprindeau 40 de km, erau deservite de
Troleibuze în Bălți () [Corola-website/Science/324099_a_325428]
-
km, a fost deschisă în 1972 pe traseul Molodova - Autogară. La 26 august 1972 este înființată Direcția de troleibuze din orașul Bălți, reorganizată în 1992 în Întreprinderea Municipală „Direcția de troleibuze Bălți”. În primul an de existență a troleibuzelor, în Bălți circulau 20 de unități de transport. La începutul anilor 90 cele trei rute, ce cuprindeau 40 de km, erau deservite de 90 de troleibuze . În 2014 numărul inventar al troleibuzelor pentru pasageri constituia 35, din care 22 troleibuze de modelul
Troleibuze în Bălți () [Corola-website/Science/324099_a_325428]
-
ZIU-9" și doi "ZiU-10" (s-au scurtat); 3 troleibuze de modelul AKSM-20101 din Belarus, 11 model AKSM-30101 din Belarus ; 1 - Škoda 14Tr13/6M și 7 - VMZ-5298.00 (VMZ-375) "Lider" din Vologda, Rusia . Din cauza insuficienței de bani parcul de troleibuze din Bălți este învechit. Troleibuzele sunt uzate și cu termenul de exploatare demult depășit, în schimb, cât de cât îngrijite. Dintre acestea, 11 au câte zece ani, iar restul se exploatează de peste 30 de ani . În 2012 troleibuzele bălțene au transportat 17
Troleibuze în Bălți () [Corola-website/Science/324099_a_325428]
-
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru achiziționarea a 23 de troleibuze noi. Totodată, BERD a mai acordat Primăriei un grant de 1,6 milioane de euro pentru îmbunătățirea infrastructurii întreprinderii municipale „Direcția de troleibuze”.. În iulie 2014 în Bălți au ajuns 11 din cele 23 de troleibuze, oferind posibilitatea de a deschide 2 rute noi - 4 și 5. Pentru anul 2015 se preconiza instituirea rutei nr. 6 - ce ar lega cartierul Dacia de combinatul de mezeluri "Basarabia-Nord", însă proiectul
Troleibuze în Bălți () [Corola-website/Science/324099_a_325428]
-
a devenit atras de domnișoara Dunbar; din moment ce nu se putea însura cu ea, el a încercat să o mulțumească în alte moduri, încercând să-i ajute pe oamenii mai puțin norocoși decât el-însuși. Maria Gibson a fost găsită într-o baltă de sânge pe podul Thor având în cap un glonte și în mână un bilet de la guvernantă, în care acesta din urmă își exprima acordul pentru a se întâlni pe pod cu stăpâna casei. Un revolver cu care se trăsese
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]
-
București în 1898, la vârsta de 67 de ani. În afara moșiei Sărată, averea să a mai cuprins moșia Stâlpu (cumpărată de la Ioan Filitti), moșia și pădurea Bisoca, moșia Joseni , terenurile petrolifere de la Berca, moșiile Surani și Căldărușani din Prahova, Clondiru, Baltă Plopului și Crâng, pădurile de la Spătaru, Negoșina, Gura Teghii. În anul 1872 a construit lângă fabrică să de uleiuri minerale din comuna Stâlpu, gară numită mai tarziu Băile Sărată Monteoru. Tot lui i se datorează întemeierea stațiunii balneare Sărata-Monteoru, cea
Grigore Constantinescu-Monteoru () [Corola-website/Science/324156_a_325485]
-
cazemate dintre Focșani și Adjud. Dotarea regimentului este foarte proastă, provenind din primul război mondial... iulie 1941 - Trece Prutul în fruntea regimentului, pe la Oancea-Cahul. Se deplasează spre nord - Soroca, Hotin și trece Nistrul pe la Rezina Rîmnița, îndreptându-se spre Razelnaia, Balta, apoi spre Nicolaev pe Bug, unde regimentul rămâne o perioadă. Apoi se deplasează la Ociakov, unde primește ordin de apărare a sectorului maritim. Regimentul va rămâne la Ociakov și după ce O.V. este mutat, în vara lui 1943. La Ociakov
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aria naturală adăpostește un habitat natural de interes comunitar de tip: "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice". Specii faunistice protejate semnalate în arealul rezervației naturale: popândăul european ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), ivorașul cu burta galbenă ("Bombina variegata"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola") și "Elaphe sauromates", o reptilă cunoscută sub denumirea populară de balaur mare. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii vegetale dintre care unele protejate prin aceeași
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
hungarica"), pelin ("Artemisia santonicum"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), cârcel ("Ephedra distachya"), orzul țiganului ("Hordeum hystrix"), limba șarpelui ("Lepidium latifolium"), sică ("Limonium gmelinii"), gărdurăriță ("Nitraria schoberi"), păpădie ("Taraxacum bessarabicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), garofiță ("Dianthus guttatus"), limba mielului ("Halimione verrucifera"), stânjenelul de baltă ("Iris sintenisii ssp. brandzae", specie endemică pentru acest areal), păducherniță ("Lepidium ruderale"), ghizdei ("Lotus angustissimus"), colilie ("Obione verrucifera"), iarbă de sărătură ("Puccinellia distans ssp. limosa"); precum și comunități vest-pontice cu "Camphorosma annua" și "Bupleurum tenuissimum".
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
în nord-estul acesteia) și reprezintă o zonă (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiunea stepică a Bărăganului. Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară și ariei de protecție specială avifaunistică - "Balta Mică a Brăilei". Situl Balta Mică a Brăilei (începând din 15 iunie 2001) este protejat prin Convenția Ramsar ("The Ramsar Convention on Wetlands") ca zonă umedă de importanță internațională. Balta Mică a Brăilei prezintă o zonă umedă cu o gamă
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
o zonă (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, stepe, pajiști naturale, păduri de foioase și păduri în tranziție) încadrată în bioregiunea stepică a Bărăganului. Parcul se suprapune sitului de importanță comunitară și ariei de protecție specială avifaunistică - "Balta Mică a Brăilei". Situl Balta Mică a Brăilei (începând din 15 iunie 2001) este protejat prin Convenția Ramsar ("The Ramsar Convention on Wetlands") ca zonă umedă de importanță internațională. Balta Mică a Brăilei prezintă o zonă umedă cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
sitului de importanță comunitară și ariei de protecție specială avifaunistică - "Balta Mică a Brăilei". Situl Balta Mică a Brăilei (începând din 15 iunie 2001) este protejat prin Convenția Ramsar ("The Ramsar Convention on Wetlands") ca zonă umedă de importanță internațională. Balta Mică a Brăilei prezintă o zonă umedă cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. Parcul natural dispune de habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofe
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
râu ("Lutra lutra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), dihor ("Mustela putorius"), nevăstuică("Mustela nivalis"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), bizam ("Ondatra zibethicus"); Reptile și amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Pești din speciile: avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), dihor ("Mustela putorius"), nevăstuică("Mustela nivalis"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), bizam ("Ondatra zibethicus"); Reptile și amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Pești din speciile: avat ("Aspius aspius"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), răspăr ("Gymnocephalus schraetzer"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), fusar
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), gâscă-cu-gât-roșu ("Branta ruficollis"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete ("Carduelis chloris"), scatiu ("Carduelis spinus"), chirighiță-cu-obraz-alb ("Chlidonias hybridus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cuc ("Cuculus canorus"), egretă mică ("Egretta
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
năfturică ("Artemisia annua"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), căprișor ("Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon dactylon"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis palustris"), sânziană (Galium humifusum), ciumăreauă ("Galega officinalis"), stânjenel-de-baltă ("Iris pseudacorus"), sică ("Limonium gmelinii"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), nufăr alb ca neaua ("Nymphaea candida"), piper de baltă ("Polygonum hydropiper"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), știr târâtor
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon dactylon"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis palustris"), sânziană (Galium humifusum), ciumăreauă ("Galega officinalis"), stânjenel-de-baltă ("Iris pseudacorus"), sică ("Limonium gmelinii"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), nufăr alb ca neaua ("Nymphaea candida"), piper de baltă ("Polygonum hydropiper"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), pătlagină ("Plantago lanceolata"), pelin ("Artemisia santonicum"), firuță ("Poa angustifolia"), mei ("Panicum miliaceum"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), broscăriță ("Potamogeton natans"), boghiță ("Rorippa sylvestris"), papură-cu-frunză-îngustă ("Typha angustifolia"), papură-cu-frunză-lată ("Typha latifolia"), iarbă grasă ("Portulaca oleracea
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
această zonă. În arealul parcului sunt întâlnite trei specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și ouăle-popii ("Himantoglossum caprinum"). Alături de acestea vegetează și alte rarități floristice din speciile: bujor românesc ("Paeonia peregrina Mill. var. romanica"), dedițel vânăt ("Pulsatilla montana"), pătlăgină (din speciile: "Plantago tenuiflora" și "Plantago cornuti"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), orhidee (din speciile
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
tridentata"), peștișoară ("Salvinia natans"), viorele ("Scilla autumnalis") sau ghimpe ("Ruscus aculeatus"). Printre speciile faunistice enumerate în acceași anexă a "Directivei Europene" se află două mamifere: popândăul ("Spermophilus citellus") și liliacul comun ("Myotis myotis"); o reptilă și doi amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina") și tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); și cinci specii de pești: țigănuș ("Umbra krameri"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), petroc ("Gobio kessleri"), țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"). Parcul
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
Scilla autumnalis") sau ghimpe ("Ruscus aculeatus"). Printre speciile faunistice enumerate în acceași anexă a "Directivei Europene" se află două mamifere: popândăul ("Spermophilus citellus") și liliacul comun ("Myotis myotis"); o reptilă și doi amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina") și tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"); și cinci specii de pești: țigănuș ("Umbra krameri"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), petroc ("Gobio kessleri"), țipar ("Misgurnus fossilis") și boarța ("Rhodeus sericeus amarus"). Parcul adăpostește și asigură condiții de
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
mică ("Aquila pomarina"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), pietruș ("Arenaria interpres"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), ciuf-de-câmp ("Asio flammeus"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), mătăsar ("Bombycilla garrulus"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), rață sunătoare ("Bucephala clangula"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), fugaci de țărm ("Calidris alpina"), prundaș nisipar ("Calidris alba"), fugaci mic ("Calidris minuta"), fugaci roșcat ("Calidris ferruginea"), fugaci pitic ("Calidris temminckii"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), florinete
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
de noapte ("Nycticorax nycticorax"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"),mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă (Turdus merula) sau nagâț (Vanellus vanellus). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
proces, judecat în stare de libertate, pentru “abuz de funcție”, respectiv oficierea Sfintelor Taine - spovedanie și împărtășanie - fiind caterisit. Din nou a fostcondamnat și obligat să execute pedeapsa prin muncă. După eliberare, între 1967 si 1969 a locuit în cartierul Balta Albă, la sora Maicii Marionila, dar era ținut sub aceeași minuțioasă supraveghere de catre Securitate, uneori fiind chiar agresat. In august 1970, mergând la Tecuci, în scopul de a încuraja credința soborului risipit al Mănăstirii, a fost arestat a treia oară
Ioan Iovan () [Corola-website/Science/326558_a_327887]
-
1335, parohia Boian aparținea de ""Archidiaconatus Cocllorum"" (""Kokel"" este denumirea germană a râului Târnava). Prima atestare documentară a parohiei Boian datează din anul 1309 în actul ""Teodorich de villa Boneti"". Satul era o localitate de iobagi în comitatul Cetatea de Baltă. La sfârșitul secolului al XV-lea, regele Matei Corvin a dat feuda Cetatea de Baltă voievodului Ștefan cel Mare. În jurul anului 1400 se construiește prima biserică. O a doua etapă de construcții are loc la începutul secolului al XVI-lea
Biserica fortificată din Boian () [Corola-website/Science/326657_a_327986]