13,206 matches
-
trece prin zile mai grele decât polonezii acum. În Polonia, Universitatea a fost cu Solidaritatea, nu cu Securitatea, ca la noi Dorin Popa: Dar în Universitatea Codruței din Cracovia, ce s-a schimbat după aderare? Liviu Antonesei: Ei, vezi, dragul bunicului? Tocmai asta este, că nu s-a schimbat nimic fundamental după 1990 și nici după aderare. Universitatea lor a fost cu Solidaritatea aproape în masă, nu cu Securitatea, ca la noi, așa că... asta spune totul. La lectoratul de română s-
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cum creștea într-o zi cât o clădire publică de la noi într-o lună. Când am fost de Paște, era deja funcțional, ba chiar am prins un excepțional concert în Aula cu 1000 de locuri! Ce să mai spun, dragul bunicului? E o Universitate fondată de Regina Edwiga la 1365! A noastră, cea mai veche din țară, a apărut cam după 500 de ani! Dorin Popa: Nu, după 495 doar! Ce prieteni polonezi ți-ai făcut acolo? Și cum se mai
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dar nu mă pot "apropia" de Angelina Jolie. Propun să mergem la culcare, a cântat cocoșul din balconul vecin, este 3 trecut de fix. Ne așteaptă cea mai grea zi a săptămânii duminica. Habar n-ai tu, vorba cântecului interbelic!, bunic serios și te iei după filme, fie și documentare! Spre surprinderea ta, Las Vegasul este, poate, cel mai liniștit și mai pașnic oraș american. Acolo, nu vezi nici un polițist, că nu e nevoie, cum nu am văzut în Suedia, decât
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Creangă! Când eram la ț, șoferul meu, pe drumuri fiind mereu, m-a învățat toată teoria, dar n-am reușit să găsim timp să pun și mâna pe volan. Dar, până la urmă, tot voi face și asta! Dorin Popa: Bravos, Bunicule, nu te lăsa! Știu că-l iubești pe Creangă și, dacă nu mă înșel, ai fost unul dintre cei care au făcut posibilă (re)apariția Poveștii sale în anii '90. Problema descălțatului în aeroporturile americane nu mă deranjează, mai ales
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
sale, nu cu toate de altfel!, și cred că mă aflu în dreptul meu. Nimeni nu-i obligat să-i placă tot ce se produce. Nici măcar nu spun că ar fi proaste, ci că nu sunt pe gustul meu! Dorin Popa: Bunicule, te ții tare! Ca să te fac și mai fericit, îți voi spune că Ușa interzisă a lui Liiceanu mi-a părut a fi de cea mai bună calitate literară (nu gongorică, așa cum afirmă unii) și că studenților mei le-a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fi învățat de la înțeleptul rege Solomon! Mie nu mi-a plăcut prea mult, dar am scris un semnal pozitiv în "Timpul", pentru că îi făcusem autorului o nedreptate cu alt prilej, cu puțină vreme înainte de apariția acelei cărți. Dar, vorba ta, bunic fiind eu, cu vârsta, am început să apreciez un stil literar ceva mai simplu, mai eliberat de podoabe, mai "camusian" dacă vrei. Or, stilul d-lui Gabriel Liiceanu, atunci când se imaginează scriitor, nu este așa, ba dimpotrivă. E părerea mea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
26.VI.1936, Bucov, j. Prahova), gazetar și prozator. Este fiul Pulcheriei (n. Kaciaunov) și al lui Gheorghe (Iorgu) Stere, proprietar al unor întinse moșii în ținutul Soroca. (După unii cercetători, S. s-ar fi născut la 16.XI.1865.) Bunicul patern, Ștefan Stere, era, se pare, aromân, stabilit ca arendaș pe la începutul secolului al XIX-lea în zona Botoșanilor, de unde, în urma căsătoriei cu o Maria Catargi, își extinsese activitatea până la Nistru. După anexarea Basarabiei de către Rusia, acolo a rămas o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
doi (mai ales a lui Tim), ea fiind și modul lor de a comunica permanent cu eternitatea. La început, când Tim e abia un copil, tatăl vindecă folosindu-se de energia specială a fiului, ori cel puțin așa bănuim. Curând bunicii lui Tim (părinții mamei) iau copilul la ei. Clement Harcombe își pierde harul până ce, după șapte ani, izbutește să-și vindece singur propriul fiu. Tim recunoaște că tatăl deține o parte din moștenirea inexplicabilă a mamei și acceptă să "lucreze
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mai departe. Visele doar întăresc credința că trăim în interiorul unui atom minuscul, parte dintr-un univers nesfârșit, pe care Tim îl presimte fără a-l înțelege de fapt. El vorbește despre "lumea aceea în care am intrat pentru scurt timp". Bunicul lui, William Sinclair, care vine să-l ia de la tatăl lui și să pună capăt timpuriei lui comuniuni cu inexprimabilul, habar n-are de această nesfârșire intuită de copil. El și nevasta lui, părinții Ceciliei, sunt oameni de treabă și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
El și nevasta lui, părinții Ceciliei, sunt oameni de treabă și de rând, care-i asigură lui Tim un cămin normal până ce-și termină școala. Tim nu vrea să-și părăsească tatăl, nu vrea să plece din Londra cu un bunic despre care, în 1992, își amintește: El credea că mă apără, mă scapă de o existență dubioasă cu un tată suspect, un șarlatan care pretindea că are viziuni și se prefăcea că vindecă oameni. Tim însuși își vindecă bunica de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la aplecarea către literatura engleză și muzică. Cade grav bolnav. Deși tatăl îi mărturisește că nu poate tămădui, îl vindecă de o boală misterioasă. Din generație în generație se transmit o povară dar și o cheie. Aflăm acum că și bunicul lui Tim a fost magician. Tată și fiu, alături iar, îl vindecă pe Edward. Clement Harcombe moare de o hemoragie cerebrală subită. Născut în 1899, se duce lângă Cecilia în 1936. Mor și bunicii lui Tim. Singur, Tim locuiește la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o cheie. Aflăm acum că și bunicul lui Tim a fost magician. Tată și fiu, alături iar, îl vindecă pe Edward. Clement Harcombe moare de o hemoragie cerebrală subită. Născut în 1899, se duce lângă Cecilia în 1936. Mor și bunicii lui Tim. Singur, Tim locuiește la ferma unde, în 1992, e bătrân, trăind în umbra familiei lui Edward. Edward are o nepoată pe nume Cecilia. Nimic nu mai are importanță crucială. Timothy se ocupă acum cu "lucruri simple", cum ar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
conștiință m-a făcut adesea să-mi pierd răbdarea în fața preocupărilor limitate ale multor poeți englezi. Am început să scriu în jurul lui 1950. Eram pe atunci extrem de conștientă că sunt o intrusă, dar eram mândră că am rădăcini altundeva. Toți bunicii mei erau evrei ruși, veniți în Anglia la sfârșitul veacului al XIX-lea. Cele două familii erau foarte diferite. Tatăl mamei, geamgiu, o ducea bine și copiii lui au făcut facultate, doi dintre ei la Cambridge. Familia tatei lucra în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
veniți în Anglia la sfârșitul veacului al XIX-lea. Cele două familii erau foarte diferite. Tatăl mamei, geamgiu, o ducea bine și copiii lui au făcut facultate, doi dintre ei la Cambridge. Familia tatei lucra în comerțul cu lemn, iar bunicul era un învățat, care știa câteva limbi dar nu se pricepea deloc la afaceri. L-au ajutat copiii lui mulți la număr care au trebuit să renunțe devreme la școală ca să facă față. Tatăl meu a renunțat la școală la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Mondial. Locuitorii nu și-au mai putut permite să încălzească ori să plătească servitorii necesari unor astfel de case mari, dintre care multe au fost împărțite în apartamente ori pensiuni, ca și numărul 7. Tocmai de aceea au și putut bunicii mei, dat fiindcă au avut norocul să aibă de lucru în vremea recesiunii, să-și permită să cumpere casă într-o zonă care e acum iar scumpă și foarte căutată. Chiar și aici, puține clădiri sunt tocmai din 1829, anul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
aveam pe toate în afară de Washington Post, pe care trebuia să mergi un pic mai departe ca să-l găsești. (Majoritatea mijloacelor de comunicare în masă americane sunt înguste ca spectru, au tot felul de prejudecăți, nu fac doi bani.) Furam de la bunicii mei New Yorker, care la început mi-a plăcut pentru vestitele benzi desenate și pentru coperți. Pe lângă romanele englezești și americane din secolul XIX, pe care le citeam pe nerăsuflate, mai citeam Cosmopolitan, reviste de film, cărți comice și Ripley
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
clasă se leagă în primul rând banii. Există o anume castă "brahmană" de vechi familii americane, dar altfel clasele nu sunt ceva rigid. Aș zice că sunt intelectuală din clasa de mijloc, privilegiată într-un fel artistic și boem. Dar bunicii mei au fost emigranți săraci, prima generație care a ajuns la o situație materială decentă după ani de trudă și economie crâncenă. Casele pe care au izbutit ei să le cumpere și-au sporit ulterior valoarea. Bunicul meu avea șapte
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și boem. Dar bunicii mei au fost emigranți săraci, prima generație care a ajuns la o situație materială decentă după ani de trudă și economie crâncenă. Casele pe care au izbutit ei să le cumpere și-au sporit ulterior valoarea. Bunicul meu avea șapte frați și surori; toate economiile lor s-au pus laolaltă ca să meargă la studii fratele cel mai mic; mai târziu, bunicul meu a muncit și și-a plătit singur studiile. Și-a modernizat singur casa, a pus
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
economie crâncenă. Casele pe care au izbutit ei să le cumpere și-au sporit ulterior valoarea. Bunicul meu avea șapte frați și surori; toate economiile lor s-au pus laolaltă ca să meargă la studii fratele cel mai mic; mai târziu, bunicul meu a muncit și și-a plătit singur studiile. Și-a modernizat singur casa, a pus apă, s-a legat la electricitate, a făcut o bucătărie, și a făcut și toate reparațiile cu mâna lui. Când s-a prăpădit el
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
32-65) Trecea drept una dintre cele mai frumoase și cochete femei din Imperiul Roman. S-a născut în anul 31 sau 32. Tatăl ei, Titus Ollius, era militar iar mama, o patriciană deosebit de frumoasă. Rămasă orfană, a fost crescută de bunic. De timpuriu s-a căsătorit cu cavalerul roman Rufrius Crispinus cu care a avut un băiat, înecat, la ordinul lui Nero. Sabina a intrat într-o relație adulterină cu Marcus Salvius Otho, aflat în anturajul lui Nero, cu care ulterior
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
un orășel din provincia natală a învățatului Confucius, s-a născut Li Shu Meng, în familia unui negustor și a unei concubine a acestuia. Mama ei, acuzată de infidelitate față de soț, a fost alungată iar copila a fost crescută de bunic. Precoce sexual, tânăra, cu numele schimbat, Yun He / Lebăda din Țara Norilor, a cunoscut amorul cu fiul moșierului la care mama sa era menajeră, apoi s-a lansat în relații cu un director de școală dramatică, un muzician, un actor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Béné s-a născut în 1968 și a trăit într-o familie cu vederi politice de stânga, în Angers. Mama ei era sufocant de grijulie, îi era teamă ca fata ei să nu se drogheze și să nu-i urmeze bunicii dinspre mamă care a fost o prostituată. Tatăl ei, un charismatic cuceritor, era un bun orator, iar Béné îl vedea ca un Che Guevara. Avea o atracție specială pentru tatăl ei, era un model pentru ea. A dezamăgit-o când
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
scrie Grotowski, constă în descoperirea în sinele propriu a unei corporalități străvechi de care suntem legați printr-o puternică relație ancestrală. Atunci nu ne găsim nici în personaj, nici în non-personaj. Plecând de la detalii, putem descoperi în noi un altul bunicul, mama. O fotografie, amintirea unor riduri, ecoul îndepărtat al nuanței unei voci permit reconstruirea unei corporalități. Mai întâi, corporalitatea cuiva cunoscut, iar apoi din ce în ce mai departe, corporalitatea unui necunoscut, a strămoșului. Este ea veridică sau nu? Poate că nu este cum
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
3 34,1 51,3 Tabelul 38. Variabilitatea motivațiilor tradiționale pentru care oamenii procreează Nivelul de instruire nu diferențiază opiniile privind motivațiile pentru care oamenii aduc pe lume copii. Modelul ajutorului intrafamilial Subiecții au fost întrebați în ce măsură și-au ajutat bunicii, părinții sau nepoții prin îngrijire, suport financiar etc. (trei itemi) și, de asemenea, dacă au primit ajutor din partea bunicilor pentru propria educație în copilărie și mai târziu în creșterea copiilor (doi itemi). Ajutorul dat sau primit a fost evaluat pe
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Rho, care exprimă măsura relației linear între variabile, indică faptul că toți cei 5 itemi menționați corelează semnificativ la un prag de semnificație p = 0,01. Se poate afirma că datele observate exprimă un model de ajutor intrafamilial în care bunicii au un rol în educarea și creșterea nepoților, care, la rândul lor, la maturitate, asigură un suport financiar și îngrijire bunicilor. Pentru această analiză am creat două scoruri compozite, unul care să măsoare intensitatea ajutorului acordat membrilor familiei, obținut prin
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]