14,667 matches
-
Răscoalei Boxerilor. După o lungă ședere în Manciuria și Coreea Falkenhayn a revenit în Germania. La 18 octombrie 1903, a fost numit comandant de batalion la Regimentul nr 92 din Braunschweig, iar la 15 septembrie 1905 a fost avansat locotenent colonel. La 10 aprilie 1906, a fost din nou mutat în Statul Major General. Un an mai târziu, la 22 martie 1907 a fost numit șef de stat major la Corpul XVI Armată din Metz, iar la 18 mai 1908 a
Erich von Falkenhayn () [Corola-website/Science/311788_a_313117]
-
fost din nou mutat în Statul Major General. Un an mai târziu, la 22 martie 1907 a fost numit șef de stat major la Corpul XVI Armată din Metz, iar la 18 mai 1908 a fost avansat la gradul de colonel. Pe 27 ianuarie 1911este numit comandant al Regimentului 4 Gardă Pedestră din Berlin, iar la 20 februarie 1912 ca urmare a unor restructurări neprevăzute de personal, ete numit șef al statului major general al Corpului IV Armată din Magdeburg. În
Erich von Falkenhayn () [Corola-website/Science/311788_a_313117]
-
de Arme Întrunite între 1966 - 1969 și al Cursului postacademic superior în 1983. Ofițer în cadrul Centrului Militar Municipal Petroșani cu gradul de locotenent major. Comandant al Brigăzii 9 Grăniceri Timișoara (1982 - 1987). În perioada 1 iulie 1987 - 20 iulie 1990 colonelul a fost comandantul Comandamentului Trupelor de Grăniceri. La data de 25 decembrie 1989, în calitate de comandant al Comandamentului Trupelor de Grăniceri, a dat ordin de deschidere a focului împotriva ziaristului belgian Danny Huwe, eveniment ce s-a soldat cu decesul acestuia
Petre Teacă () [Corola-website/Science/311807_a_313136]
-
care și un tanar în vârstă de 16 ani. Ordinul de deschidere a focului nu a avut nici o justificare, trupele de grăniceri nefiind în vreun fel amenințate. La doar 3 zile de la acest eveniment, pe data de 28 decembrie 1989, colonelul Petre Teaca a fost înaintat la gradul de general-maior (cu o stea). În perioada iulie 1990 - octombrie 1995 a fost comandantul Centrului Militar Județean Hunedoara. În octombrie 1995 a fost trecut în rezervă.
Petre Teacă () [Corola-website/Science/311807_a_313136]
-
perioada 7 ianuarie 1917- 5 februarie 1918, a îndeplinit funcția de șef al biroului de informații la Armată a2-a. La 1 aprilie 1917 a fost înaintat în gradul de locotenent-colonel și la aceeași dată din anul 1919, la ce de colonel. După ofensiva din vara anului 1917, a fost decorat cu ordinele "Steaua României" și "Sfanțul Vladimir", iar la 1 februarie 1918 a fost numit Subșef al Statului Major al Armatei a 2-a. A participat la Campania Română din Ungaria
Dumitru Grozeanu () [Corola-website/Science/311803_a_313132]
-
Avansat la gradul de locotenent-colonel, Dionisie Florianu a fost ofițer de stat major pentru probleme de trageri și armament, precum și comandant al Districtului de apărare din Krivošije, la Coasta Dalmatică. Pe 1 noiembrie 1914 a fost pensionat cu grad de colonel, fiind decorat cu Ordinul Coroanei de Fier de clasa a 3-a. Scurt timp după aceea este reactivat și numit inspector al teritoriului de mine (muniții), aparținând de Comandamentul militar din Leitmeritz. În 20 noiembrie 1917, Dionisie Florianu este avansat
Dionisie Florianu () [Corola-website/Science/311811_a_313140]
-
diverse orașe ale Imperiului Austro-Ungar, memoria generalului-maior a rămas vie în amintirea bătrânilor satului, aceștia relatând cu mândrie episodul din Primul Război Mondial, când, în luna septembrie 1916, după ce trupele cezaro-crăiești au restabilit controlul asupra comunei Racovița, la cererea lor, colonelul Dionisie Florianu a venit direct de pe front și în "Plațul Ariștii", călare pe cal, a ținut o cuvântare trupelor din care el însuși făcea parte, ordonându-le să-și stabilească bivuacul lor nu în sat, ci pe „Părău' vălcelelor”.
Dionisie Florianu () [Corola-website/Science/311811_a_313140]
-
actuala Jandarmerie). La 1 septembrie 1946 a fost numit pentru câteva luni în funcția de comandant al Regimentului 10 Grăniceri Oradea (1 sept. 1946 - iul. 1947). În preajma alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, în săptămânalul Cuvântul grănicerilor (8 noiembrie 1946), colonelul Ieremia Popescu și-a arătat sprijinul său față de guvernul Dr. Petru Groza și Blocul Partidelor Democratice. Primirea în partidul comunist a colonelului Ieremia Popescu în 1948 a constituit un atu important în numirea sa în funcția de șef de Stat
Ieremia Popescu () [Corola-website/Science/311815_a_313144]
-
sept. 1946 - iul. 1947). În preajma alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, în săptămânalul Cuvântul grănicerilor (8 noiembrie 1946), colonelul Ieremia Popescu și-a arătat sprijinul său față de guvernul Dr. Petru Groza și Blocul Partidelor Democratice. Primirea în partidul comunist a colonelului Ieremia Popescu în 1948 a constituit un atu important în numirea sa în funcția de șef de Stat Major al nou înființatului Secretariat General pentru Trupe MAI (30 ian. - 24 mart. 1948). Avansat la 30 decembrie 1948 la gradul de
Ieremia Popescu () [Corola-website/Science/311815_a_313144]
-
Secția Operații (1973), ofițer 1 în Secția Pază și Apărare Aeroportuară (1973-1979). Este numit în august 1979 în funcția de șef de stat major al Armatei a 3-a (dislocată la Craiova). În mai 1980, este înaintat la gradul de colonel și numit șef Secție operații în Armata a 3-a, apoi devine locțiitor al comandantului Armatei a 3-a (noiembrie 1981 - noiembrie 1984). În august 1984 este înaintat la gradul de general-maior (cu o stea). În perioada noiembrie 1984 - martie
Grigorie Ghiță () [Corola-website/Science/311816_a_313145]
-
confuzie și s-a deschis focul, trupele venite de la Câmpina ripostând. S-a înregistrat un masacru în doar câteva minute, 50 de militari au fost uciși, iar alți 13 au fost răniți. Au murit printre alții căpitanul Constantin Ionescu și colonelul Ion Patraș,care nu era comandantul unității de la Câmpina, în încrucișarea de focuri nimerind și un autobuz în care se aflau mai mulți angajați civili ai aeroportului . Generalul Ghiță a fost judecat în Dosarul "Otopeni", care a investigat circumstanțele morții
Grigorie Ghiță () [Corola-website/Science/311816_a_313145]
-
Mare" din Cernăuți (1939-1947), ale Școlii de Ofițeri de Infanterie din Sibiu (1947-1949) și apoi ale Facultății de Tancuri din cadrul Academiei Militare Generale (1953-1956). A parcurs apoi toate gradele militare, de la sublocotenent (mai 1949), general locotenent (decembrie 1982), la general colonel (1990), fiind încadrat în funcții de conducere și răspundere, printre care cea de conferențiar la Academia Militară și culminând cu cea de prim-locțiitor al șefului Marelui Stat Major și șef al Direcției Operații (1983-1990). La data de 11 ianuarie
Nicolae Eftimescu () [Corola-website/Science/311893_a_313222]
-
I; Emblema de Onoare a Forțelor Terestre; Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene; Emblema de Onoare a Forțelor Navale; Emblema de Onoare a Comunicațiilor și Informaticii. Grade militare succesive: 1977 - Locotenent, 1981 - Locotenent major, 1986 - Căpitan, 1990 - Maior, 1993 - Locotenent colonel, 1996 - Colonel, 2000 - General de brigadă, 2006 - General maior, 2009 - General locotenent, 2015 - la trecerea in rezerva este avansat General.
Ștefan Oprea (general) () [Corola-website/Science/311908_a_313237]
-
de Onoare a Forțelor Terestre; Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene; Emblema de Onoare a Forțelor Navale; Emblema de Onoare a Comunicațiilor și Informaticii. Grade militare succesive: 1977 - Locotenent, 1981 - Locotenent major, 1986 - Căpitan, 1990 - Maior, 1993 - Locotenent colonel, 1996 - Colonel, 2000 - General de brigadă, 2006 - General maior, 2009 - General locotenent, 2015 - la trecerea in rezerva este avansat General.
Ștefan Oprea (general) () [Corola-website/Science/311908_a_313237]
-
1969-1970). La data de 21 iulie 1970, lt-colonelul Mircea Agapie a fost numit în funcția de comandant al Brigăzii 8 Artilerie Mixtă "Alexandru Ioan Cuza" din Focșani, îndeplinind această misiune până la 1 ianuarie 1988. În această periodă, a fost avansat colonel (1971). A parcurs toate treptele ierarhiei militare, fiind înaintat la gradele de general-maior (cu o stea) la 28 decembrie 1989 , general-locotenent (cu 2 stele) la 28 noiembrie 1994 și general de corp de armată (1995). A fost ulterior șeful Catedrei
Mircea Agapie () [Corola-website/Science/311905_a_313234]
-
a putea riposta mișcărilor aviației americane care se pregătea să atace Ploieștiul, venind din Africa de Nord. După evenimentele de la 23 August 1944, Gerstenberg s-a prezentat la Palatul Regal. La cererea Regelui Mihai, el a primit ca aghiotant un ofițer român (colonelul Valeriu Selescu) și a plecat către Transilvania, pentru a ordona trupelor germane staționate acolo să se predea. După ce a trecut cu succes prin teritoriul controlat de armata română, Gerstenberg a ajuns la destinație. Aici, el l-a arestat pe aghiotantul
Alfred Gerstenberg () [Corola-website/Science/311924_a_313253]
-
imediat după plecare, au reușit totuși să dea ordin unor trupe germane să atace Bucurestiul. Trupele germane au intrat în București dinspre Ploiești. În apropierea podului de cale ferată de la Băneasa s-a declanșat lupta cu trupele române, comandate de colonelul Olteanu. În ciuda superiorității lor, trupele germane au fost oprite, iar Gerstenberg s-a predat. Cu multe deformări ale faptelor istorice, lupta a fost imortalizată literar în romanul "Șoseaua Nordului", scris de Eugen Barbu. La piciorul noului pod de cale ferată
Alfred Gerstenberg () [Corola-website/Science/311924_a_313253]
-
funcțiile de șef de stat major (noiembrie 1943 - septembrie 1944) și comandant al Regimentului 2 Infanterie voluntari (septembrie 1944 - iulie 1947). Ca urmare a trecerii sale de partea sovieticilor, beneficiază de o avansare rapidă în grad: maior (februarie 1944), locotenent colonel (februarie 1945) și colonel (octombrie 1946). Este numit pe urmă ca șef de stat major (iulie 1947 - februarie 1948) și comandant al Diviziei 1 Infanterie voluntari "Tudor Vladimirescu" (februarie - iunie 1948). Ca urmare a absolvirii unui curs de pregătire diplomatică
Arhip Floca () [Corola-website/Science/311951_a_313280]
-
stat major (noiembrie 1943 - septembrie 1944) și comandant al Regimentului 2 Infanterie voluntari (septembrie 1944 - iulie 1947). Ca urmare a trecerii sale de partea sovieticilor, beneficiază de o avansare rapidă în grad: maior (februarie 1944), locotenent colonel (februarie 1945) și colonel (octombrie 1946). Este numit pe urmă ca șef de stat major (iulie 1947 - februarie 1948) și comandant al Diviziei 1 Infanterie voluntari "Tudor Vladimirescu" (februarie - iunie 1948). Ca urmare a absolvirii unui curs de pregătire diplomatică (iunie - septembrie 1948), colonelul
Arhip Floca () [Corola-website/Science/311951_a_313280]
-
colonel (octombrie 1946). Este numit pe urmă ca șef de stat major (iulie 1947 - februarie 1948) și comandant al Diviziei 1 Infanterie voluntari "Tudor Vladimirescu" (februarie - iunie 1948). Ca urmare a absolvirii unui curs de pregătire diplomatică (iunie - septembrie 1948), colonelul Floca este trimis ca atașat militar în U.R.S.S. (octombrie 1948 - mai 1949). Revenit în România, este numit șef de stat major al Spatelui Armatei (mai 1949 - decembrie 1950) și urmează studii la Școala serală de partid (1949-1951), după care
Arhip Floca () [Corola-website/Science/311951_a_313280]
-
1955). Îndeplinește funcția de adjunct al ministrului apărării naționale și șef al Direcției Pregătire de Luptă (octombrie 1957 - februarie 1966) și vicepreședinte al Comisiei Superioare de Regulamente a M.Ap.N. (februarie 1966 - iunie 1968). Înaintat între timp la gradul de general colonel (august 1959), la vârsta de numai 49 ani, este trecut în rezervă cu acest grad în iunie 1968. Trecut în rezerva pentru ca era agent GRU. El a dat planurile de dislocare a armatei a-2-a din Moldova pentru invadarea României de către
Arhip Floca () [Corola-website/Science/311951_a_313280]
-
Național Român. I-a fost încredințată misiunea de a înființa Gărzile Naționale, de a le pregăti pentru participarea la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. La recomandarea lui Iuliu Maniu, Consiliul Dirigent cu sediul la Sibiu l-a cooptat pe colonelul Alexandru Hanzu în Compartimentul de Apărare și Ordine Publică condus de Ciceo Pop, împreună cu care s-a ocupat de organizarea Armatei de Transilvania (Corpul 6 Teritorial, Corpul 7 Armată și 6 Divizii de Infanterie - Diviziile 16, 17, 18, 19, 20
Alexandru Hanzu () [Corola-website/Science/311948_a_313277]
-
de stat major la Direcția Operații din Statul Major General (1988-1990). În anul 1989 obține gradul de locotenent-colonel. După Revoluția din decembrie 1989, este numit șef de stat major al Diviziei 1 Mecanizate (1990-1992), după care, avansat la gradul de colonel (1992), devine ofițer de stat major la Secția de Instrucție Infanterie din Comandamentul Forțelor Terestre (1992-1993). În anul 1993 este transferat în Statul Major General, ca șef de birou la Inspectoratul pentru Infanterie, Vânători de munte și Blindate (1993-1997) și
Florian Pință () [Corola-website/Science/311952_a_313281]
-
apoi șef de secție în cadrul Direcției Doctrina și Instrucție (1997-1998). Îndeplinește funcțiile de șef de stat major al Armatei 1 (1998-2000) și apoi al Corpului 1 Armata Teritorial - nouă denumire a Armatei 1 (2000-2001). La data de 29 noiembrie 2001, colonelul Florian Pinta este înaintat la gradul de general de brigadă (cu o stea) , fiind numit în funcția de comandant al Brigăzii 282 Mecanizate (2001-2003). Generalul Pinta îndeplinește apoi funcțiile de director al Statului Major al Forțelor Terestre (2003-2004) și locțiitor
Florian Pință () [Corola-website/Science/311952_a_313281]
-
fost luați prizonieri; în unele locuri s-a încercat o rezistență disperată. În apropiere de Buhuși, la Săliște, în ziua de 24 august (1944), în jurul orei 15:00, la postul de comandă al Diviziei 1 infanterie s-a prezentat un colonel sovietic, care a declarat că a venit să-l salute pe generalul .Primit la masă, a toastat pentru militarii români și a declarat că va interveni pentru a evita neînțelegerile cu comandamentele sovietice. Se părea că lucrurile vor decurge normal
Alexandru Saidac () [Corola-website/Science/311956_a_313285]