13,864 matches
-
al Palatului, dispărut, (a fost făcută o cerere de extrădare din Spania, căreia autoritățile spaniole nu i-au dat curs) Vasile Parisianu, fost director în Prefectura Poliției Capitalei (extrădat din Iugoslavia), Nicu Ștefănescu (zis Niky), fost director în Siguranța Generală, comisarul Pavel Patriciu din Prefectura Poliției Capitalei, agenții de poliție ; Gheorghiu Petre, Niculae Găman, Constantin I. Popescu, jandarmul Ion Iordache zis Iordănescu, Gh. Comșa și Nicolae Lescenco, jandarmi ; plutonier major Nițu Ștefan, plutonierii Nicolae Bularda, Ion N. Cașotă, Neacșu Crăciun, V.
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Ion Stănciucu, V. Tașcă și Nicolae Zăinescu, sergentul instructor Tudor Petre și soldatul Barabas Ion. În scurtă vreme, comisia a stabilit că în multe crime mai erau implicați 55 prefecți de județ, 55 comandanți de jandarmi, cel puțin tot atâția comisari, inspectori și ofițeri de jandarmi, plus 20 de executanți ai crimelor respective, comisia urmând să redacteze mandatele de arestare, emițând o parte din ele, care a condus la alte arestări. O parte din mandate, emise pentru închisoarea Văcărești, au fost
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
justiție (30 martie 1938-23 noiembrie 1939), a contribuit în mod hotărâtor la emiterea de acte normative menite să acopere "legal" crimele comise. În plus, legionarii îl acuzau că în 30 decembrie 1933 ar fi ordonat asasinarea lui Sterie Ciumetti, de către comisarii de poliție Ion Panova și Aurelian Negrescu, crimă care nu intra în categoria celor investigate de comisie. În ceea ce privește executanții crimelor, stabilirea responsabilităților era mai complicată. Înfiintarea comisiei de anchetă a deschis o problemă de procedură : stabilirea responsabililor și responsabilităților. Decretul
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
Legionar. Paza închisorii era asigurată de militari. Echipa de legionari ce urma să schimbe garda din 25/26 noiembrie, având drept comandant pe un anume Ion Tapangea, s-a format în jurul orelor 20, la Prefectura Poliției Capitalei, fiind condusă de comisarul legionar Gheorghe Crețu. Schimbul anterior, din 24/25 noiembrie avea drept comandant pe un anume Constantin Savu, care a rămas în continuare în incinta fortului. Garda legionară, sub comanda comisarului Gheorghe Crețu s-a deplasat la Jilava, folosind o mașină
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
în jurul orelor 20, la Prefectura Poliției Capitalei, fiind condusă de comisarul legionar Gheorghe Crețu. Schimbul anterior, din 24/25 noiembrie avea drept comandant pe un anume Constantin Savu, care a rămas în continuare în incinta fortului. Garda legionară, sub comanda comisarului Gheorghe Crețu s-a deplasat la Jilava, folosind o mașină a poliției. Aceasta a fost însoțită de un autoturism în care se aflau Dimitrie Grozea (Dumitru Groza), comandantul Corpului Muncitoresc Legionar (CML), chestorul legionar Romulus Opriș și de comisarul legionar
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
comanda comisarului Gheorghe Crețu s-a deplasat la Jilava, folosind o mașină a poliției. Aceasta a fost însoțită de un autoturism în care se aflau Dimitrie Grozea (Dumitru Groza), comandantul Corpului Muncitoresc Legionar (CML), chestorul legionar Romulus Opriș și de comisarul legionar Pavel Grimalschi. Odată ajunși la Închisoarea Militară Jilava, s-a procedat la predarea-primirea schimbului (schimbarea gărzii), fiecare legionar trecând la post. În jurul orelor 24, Dimitrie Grozea i-a strâns pe toți legionarii în corpul de gardă, explicându-le că
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
gărzii), fiecare legionar trecând la post. În jurul orelor 24, Dimitrie Grozea i-a strâns pe toți legionarii în corpul de gardă, explicându-le că trebuie uciși în acea noapte toți cei 64 deținuți politici, pentru a răzbuna moartea Căpitanului. Ulterior, comisarul legionar Gheorghe Crețu avea să declare că se luase această decizie, deoarece aflaseră că în ziua următoare garda legionară urma să fie înlocuită cu una formată exclusiv din militari. Dimitrie Grozea avea deja o listă cu împărțirea pe celule a
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
echipă de cca. 20 de legionari. Plt. Dumitru Forțu a luat măsuri de întărire a pazei, pentru a nu fi compromise probele materiale, după care și-a anunțat superiorii. Comandantul închisorii, col. Opriș, a fost anunțat în jurul orei 2.20. Comisarul de serviciu la prefectura poliției, un anume Tofan, a anunțat Parchetul de crimele comise la Jilava. Primele bănuieli au fost îndreptate contra legionarilor care lucrau la deshumarea osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu, a Nicadorilor și Decemvirilor.(text preluat integral din
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
asasinate, deși în rechizitoriu s-au făcut la un moment dat unele aluzii care au dat naștere ulterior la speculații pe această temă. De asemenea, nu au apărut indicii că Ion Antonescu ar fi avut cunoștință de pregătirea acestor asasinate. Comisarul Gheorghe Crețu a luat asupra sa responsabilitatea asasinării a 17 persoane, deși este imposibil să fi acționat singur. Nici Dumitru Groza, participant direct și organizator al asasinatelor, într-un interviu din 6 septembrie 1995, urmat de un altul în 10
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
fi fost asasinat de legionari, ci de soldați, din ordinul lui Ion Antonescu, susținând că a văzut răni produse de baionetă pe cadavrul tatălui ei (11 gloanțe și 5 lovituri de baionetă), chestiune contrazisă de certificatul medico-legal. În filmul "Un comisar acuză", regizat de Sergiu Nicolaescu în 1973, eroul principal este însărcinat să ancheteze un masacru similar cu cel de la Jilava. Numele persoanelor și locurilor sunt însă schimbate — de exemplu, închisoarea Jilava este numită "Viraga", prof. Iorga se numește prof. Jugu
Masacrul de la Jilava () [Corola-website/Science/313223_a_314552]
-
În 1929 Wolf a fost arestat pentru scurtă vreme fiind acuzat că face întreruperi de sarcină. În perioada interbelică, Friedrich Wolf este excepțional de activ din punct de vedere politic și artistic. În 1931, a vizitat Uniunea Sovietică la invitația comisarului de sănătate publică. După venirea la putere a naziștilor părăsește Germania, împreună cu familia, care se mută la Moscova. În 1930 a plecat în Spania, ca să lucreze ca medic pe lângă brigăzile internaționale. A fost arestat în Franța și internat în lagărul
Friedrich Wolf () [Corola-website/Science/314544_a_315873]
-
puterii comuniste (martie 1948), Decretul 217 din 20 mai 1949 consfințește crearea Agerpres și, totodată, abrogă legea asupra funcționării Rador. Odată cu venirea Anei Pauker în fruntea Ministerului de Externe, ea numește în consiliul de administrație al Rador, în funcția de comisar al guvernului, pe Ion Popescu-Puțuri. Acesta îl va concedia pe direcorul social-democrat Șomuz, și va curăța personalul de „elementele necurate”. În decretul de înființare se preciza că Agerpres va fi o instituție centrală, pe lângă Consiliul de Miniștri, condusă de un
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
își începe activitatea care îl va face celebru, selecția pomilor fructiferi. În 1918 Miciurin a dat în primire statului pepiniera sa experimentală rămânând conducător al ei. În 1920 Lenin ordonă o analiză a rezultatelor activității lui Miciurin. În 1923 Consiliul Comisarilor Poporului acordă „livezii lui Miciurin” statutul de instituție de importanță națională. În 1928 statul sovietic înființează o stațiune de selecție genetică bazată pe grădina lui Miciurin, care în 1934 va deveni „Laboratorul central genetic Miciurin”. Metodele lui de încrucișare între
Ivan Vladimirovici Miciurin () [Corola-website/Science/314727_a_316056]
-
vor fi la rândul lor organizate în macroregiuni de nivelul NUTS I. Deasemenea, pentru a îndeplini standardele Uniunii Europene cu privire la unitățile statistice și administrative, o subdiviziune de nivel NUTS IV va fi creată (numită probabil canton sau plasă). Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională, a declarat ca România trebuie să-și pună în aplicare programele de dezvoltare regională până în 2013 în structurile în care aceste programe au fost concepute și convenite cu Comisia Europeană, și evitând desființarea radicală a structurilor
Organizarea administrativ-teritorială a României () [Corola-website/Science/314765_a_316094]
-
(n. 1964, Leoben, Știria - ...) este un actor, enolog și antrepenor austriac, cunoscut pentru rolul său din serialul de televiziune "Inspectorul Rex" (în rolul comisarului "Fritz Kunz"). De asemenea, el se ocupă cu producția de vin în Austria. Între 1983 și 1986, Weinek a studiat teatrul cu profesorul Peter P. Jost. Din 1986, a început să lucreze în teatru, participând la unele producții vieneze. Primul
Martin Weinek () [Corola-website/Science/313587_a_314916]
-
filoromân, atât prin scrierile sale, cât și prin sprijinul moral pe care l-a acordat generației de la 1848 din Țările Române. s-a născut la Bourg-en-Bresse, în departamentul Ain, la 17 februarie 1803, fiind unicul fiu al lui Jérôme Quinet, comisar (intendent militar) al armatei republicane. Mama sa era Eugénie Rozat Lagis. Tatăl său, Jérôme Quinet, a demisionat din armată, întrucât epoca napoleoniană l-a dezgustat profund și s-a dedicat științelor, îndeosebi matematicii. Mama sa, Eugénie Rozat Lagis, a exercitat
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
prevăzut de asemenea cu o cale rutieră și feroviară. Proiectul de construire a unui pod în zona Calafat-Vidin datează din anul 1925. Inaugurarea podului a avut loc în prezența premierului bulgar Plamen Oreșarski, a celui român Victor Ponta, și a comisarului european pentru politica regională Johannes Hahn. La deschidere, pe lângă numeroși oficiali români și bulgari, a asistat și guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Până în 14 iunie 2013, singura modalitate de a traversa Dunărea între Calafat și Vidin era serviciul de feribot, care
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
noi poduri peste Dunăre, care să lege orașele Oreahovo-Bechet și Silistra-Călărași. Anunțul a fost făcut la o conferință internațională de două zile, desfășurată la Ruse, privind strategia UE față de Regiunea Dunării. La conferință au mai participat prim-ministrul Boiko Borisov, comisarul european pentru Politică Regională Johannes Hahn și ministrul bulgar al Economiei, Energiei și Turismului Traicio Traikov. Pe 21 octombrie 2014, Guvernul României a aprobat semnarea unui memorandum de înțelegere cu autoritățile bulgare pentru implementarea studiilor de fezabilitate privind construcția a
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
lui în Africa. Este căsătorit a treia oară cu a doua fiică a regizorului Ingmar Bergman , Eva Bergman, care este regizor de teatru. Kurt Wallander este personajul principal fictiv a celor mai multe romane polițiste a lui Henning Mankell. Contemplativul și introvertitul comisar de poliție locuiește într-un mic oraș din sudul Ystad, Mariagatan. El apare în serialul Mankells Wallander. Personajul memorabil Kurt Wallander, a fost jucat până în 2007 de actorul suedez Rolf Lassgård. Din 2005 există o coproducție internațională, în care rolul
Henning Mankell () [Corola-website/Science/313744_a_315073]
-
de poliție locuiește într-un mic oraș din sudul Ystad, Mariagatan. El apare în serialul Mankells Wallander. Personajul memorabil Kurt Wallander, a fost jucat până în 2007 de actorul suedez Rolf Lassgård. Din 2005 există o coproducție internațională, în care rolul comisarului Kurt Wallander este jucat de actorul Krister Henriksson. Lista actorilor care au interpretat rolurile seriei: Actrița personajului Linda Wallander, Johanna Sällström, moare la 13 februarie 2007 în plină vârstă de 32 de ani. Este pregătită la televiziunea britanică BBC o
Henning Mankell () [Corola-website/Science/313744_a_315073]
-
Nicolae Iorga și Virgil Madgearu și a unor polițiști”. Găsit vinovat, a fost degradat, i s-a retras Ordinul Mihai Viteazul și apanajele ascendente și a fost condamnat la moarte și executat la 28 iulie 1941, la Jilava. Filmul " Un comisar acuză", regizat de Sergiu Nicolaescu în 1973, a fost inspirat din evenimentele Masacrului de la Jilava. Eroul principal, comisaul de poliție Tudor Moldovan este însărcinat să ancheteze un masacru foarte similar cu cel de la Jilava. Numele persoanelor și locurilor sunt însă
Ștefan Zăvoianu () [Corola-website/Science/314210_a_315539]
-
la pește 110 milioane de lei. A fost eliberat din nou din penitenciar în 2002, ultimele 100 de zile din pedeapsă fiind grațiate condițional. În cursul anului 2004 a înșelat mai multe societăți comerciale, după ce și-a arogat titulatura de „comisar la Comisariatul Național Anticorupție”, o instituție care nu există. A fost prins în flagrant delict la începutul lunii ianuarie 2005, după ce patronul unei firme din Capitală a reclamat la Secția 16 Poliție că a fost sunat, în urmă cu o
Gheorghe Popilean () [Corola-website/Science/314354_a_315683]
-
fost prins în flagrant delict la începutul lunii ianuarie 2005, după ce patronul unei firme din Capitală a reclamat la Secția 16 Poliție că a fost sunat, în urmă cu o zi, de o persoană care s-a recomandat ca fiind „comisar la Comisariatul Național Anticorupție”. „Comisarul”, de 70 de ani s-a prezentat la firma, însoțit de o femeie, și i-a arătat patronului câteva acte, evident false, de la „Comisariatul Național Anticorupție” și i-a spus acestuia că, potrivit unei ordonanțe
Gheorghe Popilean () [Corola-website/Science/314354_a_315683]
-
la începutul lunii ianuarie 2005, după ce patronul unei firme din Capitală a reclamat la Secția 16 Poliție că a fost sunat, în urmă cu o zi, de o persoană care s-a recomandat ca fiind „comisar la Comisariatul Național Anticorupție”. „Comisarul”, de 70 de ani s-a prezentat la firma, însoțit de o femeie, și i-a arătat patronului câteva acte, evident false, de la „Comisariatul Național Anticorupție” și i-a spus acestuia că, potrivit unei ordonanțe, firmele sunt obligate să facă
Gheorghe Popilean () [Corola-website/Science/314354_a_315683]
-
magistrații Tribunalului București, pe considerente de vârstă, la data de 11 ianuarie”. Procurorul Iacob a precizat că Popilean mai este cercetat în alte două dosare și că este foarte posibil să se emită noi mandate de arestare pe numele lui. Comisarul-șef Lucian Guran, director general adjunct al Poliției Municipiului București, spune că nu are cum să îl „lege” pe reputatul recidivist Gheorghe Popilean, protagonistul mega-escrocheriei Mondoprosper, chiar dacă faptele acestuia sunt de notorietate. E nevoie de martori care să facă reclamație
Gheorghe Popilean () [Corola-website/Science/314354_a_315683]