15,655 matches
-
cei laterali sunt asemănători cu caninii, conici și curbati; la "Vicugna", incisivii inferiori au creștere continuă, iar emailul este prezent numai pe laturi. Caninii sunt prezenți pe ambele fălci sau absenți de pe cea inferioară. Molarii au creste de email pe coroane. Formula dentară la "Camelus" este următoarea: 1•1•3•3/3•1•2•3 x 2 = 34, iar la "Lama" și "Vicugna" 1•1•2•3/3•1•1•3 x 2 = 30. Stomacul rumegător este lipsit de foios și
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
după ce ultimele trei luni de viață și le-a petrecut într-un sanatoriu al SRI din București . A fost înmormântat miercuri, 30 septembrie 2009, în orașul natal Curtea de Argeș, la cimitirul parohial Sf. Dumitru. Foștii subalterni de la Cluj-Napoca au trimis o coroană funerară, la fel și o unitate din cadrul SRI, dar și generalul Iulian Vlad, ultimul șef al Departamentul Securității Statului.
Nicolae Pleșiță () [Corola-website/Science/306698_a_308027]
-
inferioară a steagului. Drapelele au fiecare câte o cravată albastră deasupra iar în vârful hampelor lor se regăsesc, de fiecare grup, câte o acvilă valahă, un vârf de lance și un bour moldovean. Pe fâșia roșie se află brodate o coroană princiară, situată în centru pentru a timbra cele două steme, și deviza „UNIREA PRINCIPATELOR — FERICIREA ROMÂNILOR. TRĂIASCĂ A. IOAN I!” dispusă de-o parte și de alta a coroanei, care însă nu se mai distinge decât parțial. Vârful hampei acestui
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
și un bour moldovean. Pe fâșia roșie se află brodate o coroană princiară, situată în centru pentru a timbra cele două steme, și deviza „UNIREA PRINCIPATELOR — FERICIREA ROMÂNILOR. TRĂIASCĂ A. IOAN I!” dispusă de-o parte și de alta a coroanei, care însă nu se mai distinge decât parțial. Vârful hampei acestui drapel poartă un glob metalic pe care se găsește o acvilă. Cercetătorii sunt de păreri diferite în ceea ce privește atribuirea și datarea acestui steag. Astfel, col. dr. Alexandru Vasile și dr.
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
astăzi ilizibilă, însă era diferită de cea a drapelului princiar din 1862. Un alt drapel domnesc, oarecum diferit față de modelele din epocă, este un tricolor din mătase cu fâșiile dispuse vertical și albastrul lângă hampă, având pictată în mijloc o coroană princiară. Acest drapel era arborat la castelul de la Ruginoasa ori de câte ori domnitorul era prezent acolo. Steagul se regăsește azi la Muzeul de Istorie din Suceava, din cadrul Muzeului Bucovinei. Convenția de la Paris prevedea la articolul 45 că „oștirile ambelor țări vor păstra
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
la confecționarea acestora s-a adoptat un model puțin diferit, dându-se culorii galbene o lățime dublă față de cele roșie și albastră și adoptându-se o proporție a pânzei de 1:1. La colțurile pavilionului s-a cusut câte o coroană regală de argint. Pavilionul principelui moștenitor era identic, însă fără a avea coroanele de la colțuri. Un album de la sfârșitul secolului al XIX-lea și numărul din octombrie 1917 al revistei „National Geographic” prezintă pavilioanele ca având o proporție a benzilor
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
galbene o lățime dublă față de cele roșie și albastră și adoptându-se o proporție a pânzei de 1:1. La colțurile pavilionului s-a cusut câte o coroană regală de argint. Pavilionul principelui moștenitor era identic, însă fără a avea coroanele de la colțuri. Un album de la sfârșitul secolului al XIX-lea și numărul din octombrie 1917 al revistei „National Geographic” prezintă pavilioanele ca având o proporție a benzilor de 1:3:1. Imediat după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, drapelele de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
V. Năsturel le clasează ca fiind "drapele model 1867" și le descrie amănunțit: dimensiunea pânzei era de 114 cm lungime și 95 cm lățime (deci proporție de 5:6) și avea pictată în centru stema orașului respectiv, timbrată cu o coroană murală de aur. În colțuri, încadrat de ghirlande de lauri, era brodat numărul legiunii cu cifre romane. Pânza este tivită cu franjuri aurii și are în colțurile libere ciucuri din același material. Acvila din vârful hampei are zborul jos, este
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
erau de formă pătrată cu latura de 150 cm. În centrul ei era pictată, pe un fundal vișiniu înconjurat cu o ghirlandă închisă din lauri argintii, stema mijlocie a țării. În colțuri se regăsea cifrul prințului Carol, încadrat de o coroană de lauri, iar hampa drapelului se termina cu acvila de metal purtând deviza „Onóre și Patria” precum și numărul și numele unității. Drapelele cavaleriei aveau pânza de dimensiuni mai reduse (45 cm), iar elementele decorative erau brodate cu fir, și nu
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
la armele României. Un drapel a fost instituit și pentru paza de coastă a României. Potrivit ediției amintite a revistei „National Geographic”, acesta era identic drapelului românesc, pe fâșia galbenă regăsindu-se o ancoră albastră cu otgon, încoronată cu o coroană regală de argint. Tot în această perioadă s-au creat legi și regulamente care să abordeze modalitățile de manipulare, pază și salut ale drapelului de luptă. Astfel, prin Înaltul decret se hotăra ca drapelul să fie purtat de către adjutantul subofițer
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
aveau un drapel asemănător, dar fără litera „M”. Geacul navelor românești era un pătrat galben bordat cu roșu, în centrul căruia se găsea stema României Mari. Pavilionul căpitanilor de navă era compus din tricolorul țării, în mijlocul căruia se afla o coroană regală. Pavilionul navelor pilot era reprezentat prin tricolorul țării bordat cu alb. Dimensiunile drapelului erau de 3:6, iar grosimea bordurii de 2. Cu totul, proporția pavilionului era de 10:13. Pavilionul poliției fluviale era un pătrat albastru, în centrul
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
al S.M.R. era, oarecum, diferit față de celelalte. Flamura sa era albă, în proporție de 4:5, cu partea flotantă terminată în unghi ascuțit înspre interior. În canton se afla tricolorul țării, de formă pătrată, în centrul căruia era plasată o coroană regală. De tricolor atârna un șnur albastru care prindea un corn poștal de aur. Drapelele militare erau tricolore și aveau pictată în centru stema României Mari. În colțuri se găseau monogramele aurite ale regilor Ferdinand I, Carol al II-lea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de aur. Drapelele militare erau tricolore și aveau pictată în centru stema României Mari. În colțuri se găseau monogramele aurite ale regilor Ferdinand I, Carol al II-lea (2 modele) sau Mihai I (2 modele), încoronate și înconjurate cu o coroană de frunze de stejar din aur. Hampa drapelelor avea în vârf o acvilă de metal cu zbor jos, încoronată și purtând în cioc o cruce. Mărcile amiralilor (inclusiv vice- sau contra-) indicate în amintitul album „Flaggenbuch”, aveau o formă pătrată
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
erau formate din cele 5 simboluri ale autorității supreme: coroana regală, buzduganul, mantia regală, pavilionul regal și cifra regală. Coroana, ca simbol al puterii, este întâlnită în teritoriile românești încă din timpul Domnilor români, ca însemn principal al puterii supreme. Coroanele descrise în diferitele reprezentări, păstrate până în zilele noastre (picturi
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
erau formate din cele 5 simboluri ale autorității supreme: coroana regală, buzduganul, mantia regală, pavilionul regal și cifra regală. Coroana, ca simbol al puterii, este întâlnită în teritoriile românești încă din timpul Domnilor români, ca însemn principal al puterii supreme. Coroanele descrise în diferitele reprezentări, păstrate până în zilele noastre (picturi, portrete domnești, sculpturi) nu sunt reproduceri ale coroanelor reale, acesta
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
erau formate din cele 5 simboluri ale autorității supreme: coroana regală, buzduganul, mantia regală, pavilionul regal și cifra regală. Coroana, ca simbol al puterii, este întâlnită în teritoriile românești încă din timpul Domnilor români, ca însemn principal al puterii supreme. Coroanele descrise în diferitele reprezentări, păstrate până în zilele noastre (picturi, portrete domnești, sculpturi) nu sunt reproduceri ale coroanelor reale, acesta fiind și motivul pentru care formele coroanelor sunt atât de variate, ele având doar menirea de a simboliza suveranitatea. În picturile
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
cifra regală. Coroana, ca simbol al puterii, este întâlnită în teritoriile românești încă din timpul Domnilor români, ca însemn principal al puterii supreme. Coroanele descrise în diferitele reprezentări, păstrate până în zilele noastre (picturi, portrete domnești, sculpturi) nu sunt reproduceri ale coroanelor reale, acesta fiind și motivul pentru care formele coroanelor sunt atât de variate, ele având doar menirea de a simboliza suveranitatea. În picturile realizate ca urmare a diverselor ctitorii, pe unele monede sau pietre funerarii, Domnii munteni și moldoveni sunt
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
în teritoriile românești încă din timpul Domnilor români, ca însemn principal al puterii supreme. Coroanele descrise în diferitele reprezentări, păstrate până în zilele noastre (picturi, portrete domnești, sculpturi) nu sunt reproduceri ale coroanelor reale, acesta fiind și motivul pentru care formele coroanelor sunt atât de variate, ele având doar menirea de a simboliza suveranitatea. În picturile realizate ca urmare a diverselor ctitorii, pe unele monede sau pietre funerarii, Domnii munteni și moldoveni sunt prezentați aproape întotdeauna având pe cap o coroană de
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
formele coroanelor sunt atât de variate, ele având doar menirea de a simboliza suveranitatea. În picturile realizate ca urmare a diverselor ctitorii, pe unele monede sau pietre funerarii, Domnii munteni și moldoveni sunt prezentați aproape întotdeauna având pe cap o coroană de aur. Această coroană, în general coroană princiară deschisă, este formată din 3 sau 5 ornamente sculptate cu forme de flori sau frunze stilizate (fleuroane). În secolele XIV și XV coroane Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
de variate, ele având doar menirea de a simboliza suveranitatea. În picturile realizate ca urmare a diverselor ctitorii, pe unele monede sau pietre funerarii, Domnii munteni și moldoveni sunt prezentați aproape întotdeauna având pe cap o coroană de aur. Această coroană, în general coroană princiară deschisă, este formată din 3 sau 5 ornamente sculptate cu forme de flori sau frunze stilizate (fleuroane). În secolele XIV și XV coroane Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind din ce în ce mai
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
având doar menirea de a simboliza suveranitatea. În picturile realizate ca urmare a diverselor ctitorii, pe unele monede sau pietre funerarii, Domnii munteni și moldoveni sunt prezentați aproape întotdeauna având pe cap o coroană de aur. Această coroană, în general coroană princiară deschisă, este formată din 3 sau 5 ornamente sculptate cu forme de flori sau frunze stilizate (fleuroane). În secolele XIV și XV coroane Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind din ce în ce mai mari și mai
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
moldoveni sunt prezentați aproape întotdeauna având pe cap o coroană de aur. Această coroană, în general coroană princiară deschisă, este formată din 3 sau 5 ornamente sculptate cu forme de flori sau frunze stilizate (fleuroane). În secolele XIV și XV coroane Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind din ce în ce mai mari și mai împodobite. În perioada fanariotă Domnii sunt rar reprezentați cu coroane pe cap, ei fiind pictați sau sculptați, la ceremonia înscăunării cu cuca ienicerilor pe
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
cap o coroană de aur. Această coroană, în general coroană princiară deschisă, este formată din 3 sau 5 ornamente sculptate cu forme de flori sau frunze stilizate (fleuroane). În secolele XIV și XV coroane Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind din ce în ce mai mari și mai împodobite. În perioada fanariotă Domnii sunt rar reprezentați cu coroane pe cap, ei fiind pictați sau sculptați, la ceremonia înscăunării cu cuca ienicerilor pe cap sau cu ișlic, la alte ocazii
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
sculptate cu forme de flori sau frunze stilizate (fleuroane). În secolele XIV și XV coroane Domnilor români sunt mici asemănătoare cu coroanele heraldice, în secolele următoare devenind din ce în ce mai mari și mai împodobite. În perioada fanariotă Domnii sunt rar reprezentați cu coroane pe cap, ei fiind pictați sau sculptați, la ceremonia înscăunării cu cuca ienicerilor pe cap sau cu ișlic, la alte ocazii solemne. În reprezentările din secolul al XIX-lea coroana este așezată pe o pernă sau masă în apropierea imaginii
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
mai împodobite. În perioada fanariotă Domnii sunt rar reprezentați cu coroane pe cap, ei fiind pictați sau sculptați, la ceremonia înscăunării cu cuca ienicerilor pe cap sau cu ișlic, la alte ocazii solemne. În reprezentările din secolul al XIX-lea coroana este așezată pe o pernă sau masă în apropierea imaginii domnești. Alte semne ale puterii sunt buzduganul și sabia, întâlnite la Domnii munteni și moldoveni. Aceste simboluri pot fi regăsite pe monedele, sigiile, stemele șisteagurile vremii. Buzduganul și sabia sau
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]