13,465 matches
-
ca paroh în satele bucovinene Șipotele Sucevei (1850-1857 și 1859-1865), Boian (1857-1859), Stupca (1865-1884) și Frătăuții Noi (1884-1896). S-a remarcat ca unul dintre clericii patrioți ai Bucovinei. De asemenea, a fost și un talentat scriitor, fiind numit de unii „Creangă al Bucovinei“. Iraclie Golembiovski s-a născut la 9 martie 1823 într-o familie de țărani români. Părinții săi erau pălimarul Atanasie Golembiovski (născut în 1798 la Sucevița, viitor vornic la Sucevița din 1840) și Varvara Crăciun. El și-a
Iraclie Porumbescu () [Corola-website/Science/320860_a_322189]
-
-DM.: Relativ bine. S-au scris câteva cronici, unele au fost publicate, altele nu le-am făcut publice deoarece nu sunt dintre cei care imediat ce “nasc” două fraze fug cu ele la ziare (precum găina cu mărgica din povestea lui Creangă). Cred că rolul unui scriitor este să scrie cărți iar al cititorilor să le citească, dacă doresc. Important este să scrii despre și pentru oameni, să trezești în sufletul acestora sentimente, să-i provoci în căutarea adevărului. Cu alte cuvinte
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
nefiind suficient de adâncă pentru ca aceștia să se înece, au aruncat apoi două grenade peste ei, însă Elisabeta și alți câțiva prizonieri au supraviețuit și au început să cânte o rugăciune. În cele din urmă, asasinii au aruncat maldăre de crengi peste victime și le-au dat foc. La scurt timp după aceea, Alapaevsk a căzut în mâinile Armatei Albe. La 8 octombrie 1918, Albii au descoperit rămășițele Elisabetei și ale celorlalți prizonieri, în groapa în care fuseseră uciși. Se pare
Marea Ducesă Elisabeta Fiodorovna () [Corola-website/Science/315330_a_316659]
-
Heep (1992), Asia și Scorpions (1993), Saxon, Paradise Lost și Jethro Tull (1994), Iron Maiden și Kreator (1995). Pe data de 20 mai 1994 Timpuri Noi este prima formație din România care apare unplugged într-un spectacol la Teatrul Ion Creangă din București (eveniment înregistrat și lansat apoi pe casetă). În 1995 Timpuri Noi participa la festivalul RockMania, de pe Stadionul Național, în care au cîntat în deschidere pentru Eros Ramazzotti, Joe Cocker și Rod Stewart. În 1996 recitalul la Festivalul Cerbul
Timpuri Noi (formație) () [Corola-website/Science/315423_a_316752]
-
Casa memorială Ion Creangă din Humulești este un muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a copilărit povestitorul român Ion Creangă (1837-1889) în satul Humulești (astăzi suburbie a orașului Târgu Neamț) din județul Neamț. Datarea casei după cum se indică în
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
Casa memorială Ion Creangă din Humulești este un muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a copilărit povestitorul român Ion Creangă (1837-1889) în satul Humulești (astăzi suburbie a orașului Târgu Neamț) din județul Neamț. Datarea casei după cum se indică în LMI este 1833, ea fiind situată pe strada Ion Creangă nr. 8. Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
în care s-a născut și a copilărit povestitorul român Ion Creangă (1837-1889) în satul Humulești (astăzi suburbie a orașului Târgu Neamț) din județul Neamț. Datarea casei după cum se indică în LMI este 1833, ea fiind situată pe strada Ion Creangă nr. 8. Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855. Casa memorială-muzeu se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având . Clădirea este o construcție din bârne de lemn
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
născut și a copilărit povestitorul român Ion Creangă (1837-1889) în satul Humulești (astăzi suburbie a orașului Târgu Neamț) din județul Neamț. Datarea casei după cum se indică în LMI este 1833, ea fiind situată pe strada Ion Creangă nr. 8. Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855. Casa memorială-muzeu se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având . Clădirea este o construcție din bârne de lemn, cu acoperiș din șindrilă
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
apoi cu întreruperi până în 1855. Casa memorială-muzeu se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având . Clădirea este o construcție din bârne de lemn, cu acoperiș din șindrilă. A fost locuită până în 1959 de descendenții familiei Creangă, fiind restaurată în 1937 prin grija lui Nicolae Iorga. Alte restaurări: 1960, 1975, 1988. Construcția este formată din două încăperi micuțe și o tindă. Atracția turistică deține o valoroasă expoziție permanentă, reorganizată tematic după 1989, ce cuprinde documente de arhivă
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
și o tindă. Atracția turistică deține o valoroasă expoziție permanentă, reorganizată tematic după 1989, ce cuprinde documente de arhivă, scrisori, cărți poștale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii și 14 lucrări de grafică. Lângă muzeu se găsește Parcul tematic „Ion Creangă”, un loc în care vizitatorii se pot întâlni cu personaje îndrăgite din poveștile pentru copii scrise de Ion Creangă. Casa memorială Ion Creangă a fost construită între anii 1830-1831 de către Petre Ciubotariu (conform LMI datarea este 1833), bunicul povestitorului. Acesta
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
scrisori, cărți poștale cu autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii și 14 lucrări de grafică. Lângă muzeu se găsește Parcul tematic „Ion Creangă”, un loc în care vizitatorii se pot întâlni cu personaje îndrăgite din poveștile pentru copii scrise de Ion Creangă. Casa memorială Ion Creangă a fost construită între anii 1830-1831 de către Petre Ciubotariu (conform LMI datarea este 1833), bunicul povestitorului. Acesta a dăruit-o fiului său Ștefan, care în 1835 s-a căsătorit cu Smaranda, fiica lui David Creangă din
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
autograf, fotocopii ale manuscriselor, fotografii și 14 lucrări de grafică. Lângă muzeu se găsește Parcul tematic „Ion Creangă”, un loc în care vizitatorii se pot întâlni cu personaje îndrăgite din poveștile pentru copii scrise de Ion Creangă. Casa memorială Ion Creangă a fost construită între anii 1830-1831 de către Petre Ciubotariu (conform LMI datarea este 1833), bunicul povestitorului. Acesta a dăruit-o fiului său Ștefan, care în 1835 s-a căsătorit cu Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig. Ion Creangă a
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
Ion Creangă. Casa memorială Ion Creangă a fost construită între anii 1830-1831 de către Petre Ciubotariu (conform LMI datarea este 1833), bunicul povestitorului. Acesta a dăruit-o fiului său Ștefan, care în 1835 s-a căsătorit cu Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig. Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855, când a plecat spre Iași, la Seminarul de la Socola. După moartea lui Ștefan a Petrii și a Smarandei, casa a fost moștenită de
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
Ion Creangă a fost construită între anii 1830-1831 de către Petre Ciubotariu (conform LMI datarea este 1833), bunicul povestitorului. Acesta a dăruit-o fiului său Ștefan, care în 1835 s-a căsătorit cu Smaranda, fiica lui David Creangă din Pipirig. Ion Creangă a locuit aici permanent de la naștere până în 1846, apoi cu întreruperi până în 1855, când a plecat spre Iași, la Seminarul de la Socola. După moartea lui Ștefan a Petrii și a Smarandei, casa a fost moștenită de fiica lor cea mai
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
Seminarul de la Socola. După moartea lui Ștefan a Petrii și a Smarandei, casa a fost moștenită de fiica lor cea mai mică, Ileana. Ulterior, aceasta, neavând copii, a donat-o nepoatei sale, Sofia, fiica Mariei, o altă soră a lui Creangă. Construcția a fost restaurată în 1937 prin grija istoricului Nicolae Iorga. În 1944 Sofia Grigoriu, născută Creangă, donează casa Asociației Învățătorilor din România. Casa a fost în continuare îngrijită de doi dintre copiii Sofiei, Zahei și Antonică Grigoriu și a
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
fiica lor cea mai mică, Ileana. Ulterior, aceasta, neavând copii, a donat-o nepoatei sale, Sofia, fiica Mariei, o altă soră a lui Creangă. Construcția a fost restaurată în 1937 prin grija istoricului Nicolae Iorga. În 1944 Sofia Grigoriu, născută Creangă, donează casa Asociației Învățătorilor din România. Casa a fost în continuare îngrijită de doi dintre copiii Sofiei, Zahei și Antonică Grigoriu și a funcționat neoficial ca muzeu până la 1951. Atunci, la inițiativa lui Zahei, a avut loc deschiderea propriu-zisă a
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
organizării expoziției au fost: Z. Grigoriu (descendent al povestitorului), preotul Cosma (preotul satului Humulești). Construcția a fost restaurată în 1937 prin grija lui Nicolae Iorga. Alte restaurări s-au efectuat în: 1960, 1975, 1988. Expune obiecte care au aparținut familiei Creangă (vârtelniță, roată pentru depănat, sucală, opaiț, ladă de zestre, blidar, pieptănuși, laviță), cărți poștale cu autograf, manuale școlare ("Metodă nouă de scriere și citire"; "Învățământul copiilor"; "Geografia județului Iași"), grafică de Eugen Taru (12 lucrări inspirate din "Amintiri din copilărie
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
depănat, sucală, opaiț, ladă de zestre, blidar, pieptănuși, laviță), cărți poștale cu autograf, manuale școlare ("Metodă nouă de scriere și citire"; "Învățământul copiilor"; "Geografia județului Iași"), grafică de Eugen Taru (12 lucrări inspirate din "Amintiri din copilărie"). Casa memorială Ion Creangă din Humulești a devenit în scurt timp, unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale din județul Neamț. În prezent, casa memorială este unul dintre cele mai vizitate muzee din țară, trecându-i pragul anual mai mult de 40.000 de
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
vizitate muzee memoriale din județul Neamț. În prezent, casa memorială este unul dintre cele mai vizitate muzee din țară, trecându-i pragul anual mai mult de 40.000 de turiști români și străini. În fiecare an, casa patronează Manifestarile „Zilele Creangă”, precum și activități culturale: seri muzeale, expuneri cu temă, conferințe, simpozioane organizate la sediul unității, la sediul Fundației Culturale „Ion Creangă” din Târgu-Neamț sau la școlile din localitate. Casa are un acoperiș larg de draniță sub care se află pereții durați
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
-i pragul anual mai mult de 40.000 de turiști români și străini. În fiecare an, casa patronează Manifestarile „Zilele Creangă”, precum și activități culturale: seri muzeale, expuneri cu temă, conferințe, simpozioane organizate la sediul unității, la sediul Fundației Culturale „Ion Creangă” din Târgu-Neamț sau la școlile din localitate. Casa are un acoperiș larg de draniță sub care se află pereții durați din bârne groase peste care s-a așternut un strat de lutuială. Interiorul este format din două încăperi micuțe și
Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești () [Corola-website/Science/317309_a_318638]
-
fost un filolog francez, specialist în filologia romanică. A lucrat o vreme ca profesor de franceză la Oradea, a învățat limba română și a călătorit prin România pentru a descoperi tradiții și obiceiuri. Fascinat de viața și creațiile scriitorului Ion Creangă și la îndemnul lui Mario Roques, profesor la Sorbona, a realizat lucrarea "„La vie et l'oeuvre de Ion Creangă”", în traducere „Viața și opera lui Ion Creangă”, un studiu acribios, fiind lucrarea sa de doctorat de la Sorbona, pe care
Jean Boutière () [Corola-website/Science/317404_a_318733]
-
limba română și a călătorit prin România pentru a descoperi tradiții și obiceiuri. Fascinat de viața și creațiile scriitorului Ion Creangă și la îndemnul lui Mario Roques, profesor la Sorbona, a realizat lucrarea "„La vie et l'oeuvre de Ion Creangă”", în traducere „Viața și opera lui Ion Creangă”, un studiu acribios, fiind lucrarea sa de doctorat de la Sorbona, pe care o inițiază în anul 1924 și o susține ca teză de doctorat la 24 mai 1930. Astfel, aceasta a fost
Jean Boutière () [Corola-website/Science/317404_a_318733]
-
a descoperi tradiții și obiceiuri. Fascinat de viața și creațiile scriitorului Ion Creangă și la îndemnul lui Mario Roques, profesor la Sorbona, a realizat lucrarea "„La vie et l'oeuvre de Ion Creangă”", în traducere „Viața și opera lui Ion Creangă”, un studiu acribios, fiind lucrarea sa de doctorat de la Sorbona, pe care o inițiază în anul 1924 și o susține ca teză de doctorat la 24 mai 1930. Astfel, aceasta a fost de asemenea o primă monografie franceză publicată vreodată
Jean Boutière () [Corola-website/Science/317404_a_318733]
-
opera lui Nicolae Suțu"; "Știința financiară în "Notele de curs" ale lui Ion Ionescu de la Brad"; "Nicolae Iorga și istoria finanțelor". S-a preocupat și de analiza gândirii financiare din lucrările lui Emil Costinescu, Dimitrie Cantemir, Nicolae Titulescu, G. D. Creangă, Vasile Conta și alții. A colaborat la realizarea unor lucrări monografice din județul Neamț, una din ele fiind Platforma industrială Săvinești și împrejurimile. O atenție deosebită a acordat refolosirii și valorificării superioare a resurselor materiale în industrie. În ultimii ani
Ioan Burduja () [Corola-website/Science/321804_a_323133]
-
Longo - D-ra Statchell, Liza Hayden - Millie, Miles Richardson - Dr Cuss/ Fearenside/Wadgers/Col. Adye, Philip Newman - Wicksteed, Jonathan Whaley MC/ Teddy Henfrey/Reverendul Bunting. - In stagiunea 1974 si timp de doi ani s-a jucat cu succes la teatrul Ion Creanga din București adaptarea lui Ion Hobana a romanului " Omul Invizibil " de H. Wells in regia Olimpiei Arghir si avându-l in rolul titular - Profesorul Griffin , Omul Invizibil - pe actorul Lucian Muscurel . Vezi si cronica :" Omul Invizibil- o dramatizare de exceptie
Omul invizibil () [Corola-website/Science/321335_a_322664]